BusinessMagazin

Tag: Bugetul de stat

  • Premierul Florin Cîţu, despre bugetul din 2021: Veniturile cresc cu 13% şi cheltuielile cu 5%. Sunt cheltuieli salariale şi de pensii care nu mai pot fi susţinute de buge

    Premierul Florin Cîţu a spus că ve­niturile bugetului de stat sunt prognozate să creas­că cu 13% în 2021, iar chel­tuielile cu 5%, în con­diţiile în care PIB-ul nominal creşte cu 7%. Pe baza execuţiei bugetare din 2020, veniturile ar ajunge la 364 mld. lei, în vreme ce cheltuielile bugetului de stat vor fi de 446 mld. lei.

    „Vorbim de cheltuieli care nu mai pot fi susţinute de economie. În 2021 vom recalibra finanţele Ro­mâ­niei şi vom începe cu creş­terea veniturilor, care anul acesta este de aproape 13% faţă de anul tre­cut şi o plafonare a cheltuielilor, care cresc cu 5%, în con­iţiile în care PIB-ul în valoare nominală creş­te cu 7%“, a spus Florin Cîţu miercuri la guvern.

    Guvernul a discutat mier­curi pe tema unei OUG referi­toa­re la re­ducerea cheltuielilor struc­turale, adică salariile şi pensiile.

    Premierul a mai anun­ţat că în companiile de stat, unde s-au înregistrat pierderi mari, va urma o perioadă de restruc­tu­rare, in­clu­siv de angajaţi: „Vom vedea cine va pleca, sunt companii cu pier­deri, trebuie să luăm o decizie.“

  • Revenirea economică pierde startul în 2021: scădere economică în primul trimestru, urmată de revenire din T2/2021

    Investiţiile ar urma să aducă creştere economică aproape cât consumul final, iar toate sectoarele economice trec pe plus în 2021.

    Guvernul mizează în 2021 pe o creştere economică de 4,3% şi speră ca toate sectoarele economice să intre pe plus şi să scoată economia şi bugetul de stat cu capul la suprafaţă. Revenirea economică însă pierde startul cu trei luni. Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) vede o scădere economică în primele trei luni din 2021, prin comparaţie cu perioada similară din 2020.

    „Revenirea în zona pozitivă este deplasată spre trimestrul II din 2021, urmând ca şi în primul trimestru al anului 2021 să avem o uşoară contracţie economică faţă de primul trimestru din 2020“, se arată în document.

    Pe partea de formare a PIB, industria ar urma să aducă o creştere de 1,2 puncte procentuale în 2021 şi serviciile de 1,8 pp. Serviciile şi industria înseamnă peste 80% din economia României. Pa partea de utilizare a PIB, consumul ar aduce o creştere economică de circa 2,9 pp., în vreme ce investiţiile ar veni cu un aport de 2,8 pp.

    „În ceea ce priveşte industria, puternic afectată de criza sanitară, se aşteaptă pentru anul curent, o revenire parţială, atingerea nivelului din 2019 fiind estimată în mod conservator pentru anul 2022“, mai notează Prognoza.

  • Ce se va întâmpla cu economia în perioada următoare

    ♦ Guvernul mizează în 2021 pe o creştere economică de 4,3% şi speră ca toate sectoarele economice să intre pe plus şi să scoată economia şi bugetul de stat cu capul la suprafaţă ♦ Revenirea economică pierde însă startul cu trei luni.

    Comisia Naţională de Stra­tegie şi Prognoză (CNSP) vede o scădere econo­mică în primele trei luni din 2021, prin comparaţie cu perioada similară din 2020. Începând cu al doilea trimestru al acestui an economia va începe să recupereze şi va creşte, pe tot anul, cu 4,3%, arată reprezentanţii Prognozei în nota care însoţeşte prognoza de iarnă 2021, pe care guvernul îşi construieşte bugetul.

    „Revenirea în zona pozitivă este deplasată spre trimestrul II 2021, urmând ca şi în primul trimestru al anului 2021 să avem o uşoară contracţie economică faţă de primul trimestru 2020“, se arată în document.

    Guvernul aşteaptă ca economia să crească cu 4,3% în 2021, după o creştere a tuturor sectoarelor economice. Pe partea de cerere, investiţiile ar urma să aducă 2,8 puncte procentuale din creşterea economică de 4,3%, în vreme ce consumul final ar veni cu 2,9 pp.

    Guvernul vede investiţiile şi consu­mul ca principale motoare pentru relan­sarea economică din 2021: „Pe latura ce­rerii, atât consumul privat, cât şi formarea brută de capital fix vor constitui motorul creşterii economice în anul 2021, având contribuţii de 2,4 şi respectiv 2,9 puncte procen­tuale. Consumul privat se estimea­ză că va înregistra o dinamică moderată, ca urmare a creşterii mai reduse în termeni reali a veniturilor salariale.“

    Cheltuielile de capital ale guvernului, investiţiile, au fost la 11 luni din 2020 în valoare de 24,7 mld. lei, în creştere cu 10,5% faţă de aceeaşi perioadă din 2019. Guvernul este însă, şi în 2021, la strâmtoare în ceea ce priveşte bugetul. Cu un deficit bugetar de 7-8% din PIB şi cheltuieli fixe cu salarii şi pensii aproape la nivelul veniturilor fiscale, bugetul de stat nu are bani pentru relansarea economiei prin investiţii. Miza cea mai mare va fi atragerea şi folosirea fondurilor europene, sunt de părere analiştii economici.

    Pe partea de formare, industria, una dintre cele mai importante ramuri şi care face peste 20% din PIB, ar urma să crească din punctul de vedere al valorii adăugate brute cu 5,7%, după o scădere de 8,7% în 2020.

    „În ceea ce priveşte industria, pu­ter­nic afectată de criza sanitară, se aşteaptă pentru anul curent o revenire parţială, atingerea nivelului din 2019 fiind estimată în mod conservator pentru anul 2022. Prudentă este şi estimarea evoluţiei sectorului agricol pentru care s-a prognozat o creştere de producţie de numai 14,7%, în condiţiile în care aceasta ar urma după doi ani cu reduceri succesive de producţie (-22,3% în 2020 şi -2,2% în 2019). În condiţii climatice normale, aceste estimări pot fi de­pă­şite“, mai scrie Prognoza în document.

    Industria României, puternic ancorată în industriile vestice, era deja pe un trend descendent înainte de pandemie. Evoluţia sectorului industrial românesc depinde într-o bună măsură de evoluţia economiilor vestice, în special de Germania, dar depinde şi de o serie de factori interni, cum ar fi ajutorul guvernului şi evoluţia preţului energiei.

    Agricultura, cu o pondere mică în PIB, de circa 4%, ar urma să crească cu aproa­pe 15%. Sectorul agricol româ­nesc vine după doi ani de scădere, în con­se­cinţă creşterea de două cifre prin com­paraţie cu 2020 este de fapt foarte mică. Estimarea guvernului se bazează, potrivit Prog­nozei, pe condiţii meteo nefa­vo­rabile agriculturii, iar în condiţii nor­ma­le estimarea ar putea fi depăşită. În 2020 seceta şi-a pus amprenta pe scă­de­rea de peste 20% a agriculturii în Româ­ni­a.

    Construcţiile ar urma să mai încetinească avansul din 2019 şi 2020 şi să crească din punctul de vedere al valorii adăugate brute cu circa 6% şi să aducă creşterii economice o contribuţie de 0,4 pp. Analiştii din piaţă sunt de părere că cel mai bine vor avansa infrastructura şi spaţiile de logistică în 2021, chiar dacă pe partea de spaţii comerciale şi birouri este posibil să fie o scădere.

    Serviciile, cu o pondere în PIB de 60%, ar urma să crească cu 3 şi să aducă, pe partea de formare, cea mai mare contribuţie creşterii economice: Ă1,8 pp din creşterea economică de 4,3%.

  • De luni, ANAF primeşte zilnic informaţii despre toate mişcările din conturile bancare ale populaţiei şi firmelor

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a operaţionalizat de luni un registru electronic în care băncile vor transmite zilnic informaţii legate de conturile bancare şi plăţile populaţiei şi firmelor. Actul normativ (OUG 111/2020) transpune în legislaţia românească o directivă europeană.

    ANAF a avut acces până acum la cerere la aceste date, noutatea este însă, explică consultanţii fiscali, că datele vor fi transmise de acum zilnic de către bănci şi vor conţine informaţii precum titularul de cont, beneficiarul real, persoana cu drept de semnătură sau concesionarul casetei de valori.

    „Informaţiile legate de titularii conturilor bancare au fost furnizate de ani de zile. Elementul de noutate constă în faptul că sunt furnizate informaţii privind beneficiarii reali ai conturilor şi beneficiarii împuterniciţi pe cont. Aceste informaţii nu erau disponibile ANAF decât la cerere. În acest moment se colectează informaţiile într-o bază de date administrată de ANAF”, a spus Emilian Duca, partener la BDO Tax, companie de consultanţă fiscală.

    Legea are scopul de a preveni infracţiunile fiscale, precum spălarea banilor sau evaziunea fiscală. De asemenea, registrul central electronic pentru conturi bancare şi conturi de plăţi identificate prin IBAN pune la dispoziţie informaţii pentru instituţiile financiare, precum şi pentru autorităţi din ţări terţe, implicate în combaterea infracţiunilor de spălare de bani sau finanţarea terorismului, arată reprezentanţii ANAF.

    Adrian Benţa, consultant fiscal, este de părere că noua lege nu schimbă nimic în relaţia dintre clienţi şi bănci, iar băncile aveau până acum obligaţia să raporteze tranzacţiile suspecte: „Din punctul meu de vedere nu există nicio schimbare în relaţia bancă-client. Şi până la această lege tranzacţiile suspecte erau supuse raportării. Legislaţia împotriva spălării banilor este încă din 2002, ea a fost supusă revizuirii în mai multe rânduri“.

    Actul normativ care a intrat în vigoare luni este de fapt transpunerea unei directive europene în legislaţia naţională. Emilian Duca este de părere că informaţiile vor fi utile din punctul de vedere al luptei împotriva corupţiei.

    „Această legislaţie este determinată şi impusă de o directivă europeană. Din punctul de vedere al luptei împotriva corupţiei, fără îndoială că aceste informaţii sunt utile şi aş zice că sunt utile în mod special pentru analiză de risc atunci când se determină zonele cu potenţial de evaziune fiscală şi fraudă fiscală.“

    România are la nivel european una dintre cele mai mici ponderi ale colectării de taxe şi impozite în PIB. Media europeană este undeva la peste 40%, în vreme ce România colectează 26% din PIB taxe şi impozite. De asemenea, Gap-ul de TVA (diferenţa între cât îşi propune statul să încaseze din TVA şi cât încasează efectiv) este cel mai mare din Uniunea Europeană – 35%.

    Bugetul de stat este strâmtorat puternic de criza Covid-19, dar şi de cheltuielile rigide ale statului – salariile bugetarilor şi pensiile. Guvernul caută soluţii pentru a aduce mai mulţi bani la bugetul de stat în 2021 şi pentru a reduce deficitul bugetar, care a sărit de 9% din PIB în 2020 şi în 2020 este prognozat la peste 7% din PIB.

    Analiştii economici şi consultanţii fiscali sunt de părere că cea mai sănătoasă modalitate de a aduna mai mulţi bani la bugetul de stat este o mai bună colectare a taxelor şi impozitelor în România. Emilian Duca este de părere că registrul electronic operaţionalizat luni poate avea un efect pentru bugetul de stat prin acţiunea ANAF, iar legea doar creează cadrul şi instrumentul.

    „Efectul la bugetul de stat este generat de acţiunile pe care le realizează ANAF. Legislaţia creează doar cadrul şi instrumentul. În ultimă instanţă contează voinţă au­to­rităţilor.”

  • Ce se întâmplă cu taxele în pandemie?

    Dacă ar fi să se mărească unele cote de impozitare, ceea ce sperăm să nu se întâmple, în primul rând TVA-ul este cel mai uşor de modificat. Au mai fost discuţii în ultimul timp şi despre cotele de impozit pe venit. Speranţa noastră este că raţiunea va prevala şi nu vom avea creşteri de fiscalitate în perioada următoare”, a declarat Dan Bădin, partener impozitare directă la Deloitte România, în cadrul unui eveniment organizat de compania de consultanţă şi audit.

    Consultanţii Deloitte sunt de părere că cea mai bună modalitate de a aduce bani în plus la bugetul de stat este o colectare mai bună. România rămâne în continuare campioana Europei la deficitul de încasare de TVA (diferenţa între cât şi-a propus statul să încaseze şi cât a încasat efectiv).

    „În primul rând cea mai importantă pârghie pe care o are statul este să colecteze mai mulţi bani la buget de la plătitorii de impozite din România. Avem cel mai scăzut grad de încasare a TVA – principala taxă a bugetului de stat. Principala resursă a statului o reprezintă colectarea impozitelor şi taxelor într-un mod cât mai corect şi complet”, a mai spus Dan Bădin.

    Criza generată de pandemia de COVID-19 a adus digitalizarea forţată şi a statului. În condiţiile în care guvernul nu ar trece la măsuri de creştere sau introducere de noi taxe, consultanţii Deloitte se aşteaptă la accentuarea digitalizării autorităţilor fiscale şi la intensificarea controalelor fiscale, în special în zonele cu risc ridicat de evaziune.

    „Este de aşteptat, aşadar, ca nivelul de colectare a veniturilor de la finalul lui 2020 să fie sub cel de anul trecut, în timp ce cheltuielile vor fi mult mai mari. Mai mult, decalajul de încasare la TVA rămâne cel mai mare din Uniunea Europeană, de aproximativ 33% în 2018, potrivit celui mai recent raport al Comisiei Europene. În aceste condiţii, estimăm o înteţire a controalelor fiscale în perioada următoare pe zona de TVA, în special în anumite arii în care autorităţile fiscale deja se dovedesc mai active decât în trecut”, a spus Vlad Boeriu, partener coordonator servicii fiscale şi juridice la Deloitte România.

    Alegerile parlamentare din iarnă aduc o toamnă liniştită din punctul de vedere al fiscalităţii pentru mediul de business. După alegeri, mediul de afaceri din România aşteaptă de la noul organ legislativ şi de la noul guvern predictibilitate, stabilitate fiscală şi coerenţă legislativă, crede Andrei Burz-Pînzaru, partener Reff & Asociaţii, din secţiunea legal a  Deloitte.

    „O aşteptare a mediului de business, dacă e să ne raportăm la ce s-a întâmplat în ultimele 6 luni, este coerenţa legislativă. Aceste luni au arătat aproape un concurs legislativ între guvern şi parlament, cu acte normative care au avut acelaşi obiect, votate în paralel, iar acest lucru creează incertitudine.”

  • Parlamentul intenţionează să exonereze băncile de locuinţe de la plata a peste 100 mil. euro către bugetul de stat

    Parlamentul intenţionează să exonereze băncile de locuinţe de la plata a peste 100 mil. euro către bugetul de stat, sub pretextul acordării unei facilităţi pentru consumatori, care ar încălca o decizie definitivă pronunţată de către Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, potrivit informaţiilor transmise de reprezentanţii Asociaţiei Credere pentru Informarea, Concilierea şi Educarea Consumatorilor.

    “Prin decizia definitivă nr. 3541 din 21 iunie 2019, Înalta Curte de Casaţie şI Justiţie a confirmat un raport al Curţii de Conturi din decembrie 2015, prin care BCR Banca pentru Locuinţe este obligată să restituie Ministerului Dezvoltării 300 mil. lei plus penalităţi, ca urmare a încălcării dispoziţiilor legale care vizează sistemul de economisire-creditare din România.”

    Potrivit Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, BCR Banca pentru Locuinţe, acţionând ca intermediar între stat şi client, a virat prime anuale de 250 de euro către clienţi, chiar dacă în urma analizei băncii aceştia nu îndeplineau cerinţele prevăzute de lege. Cealaltă bancă pentru locuinţe, Aedificium (fosta Raiffeisen  Banca  pentru Locuinţe), încă se judecă cu Curtea de Conturi, într-un dosar aflat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, au transmis reprezentanţii asociaţiei.

    În urma unei evaluări a asociaţiei Credere, cele două bănci ar trebui să restituie către bugetul de stat peste 170 mil. euro.

    “În acest context, în care clienţii băncilor pentru locuinţe sunt prinşi fără voia lor, în disputa dintre stat şi creditori, Parlamentul a iniţiat un proiect de lege care, în mod corect, exonerează clienţii băncilor de plata unor sume de bani către bugetul de stat, însă, în acelaşi timp, reprezintă o amnistie pentru băncile de locuinţe”, au mai transmis reprezentanţii asociaţiei.

     

     

  • Un moment de uşurare. Veniturile bugetului de stat au reintrat pe plus în aprilie. Analiştii economici: Per ansamblu, execuţia bugetară din martie şi aprilie arată că avem un impact puternic al crizei asupra bugetului de stat

    Veniturile bugetului general consolidat au crescut cu 5% în aprilie 2020 faţă de aprilie 2019 şi au fost de 26 mld. lei (24,8 mld. lei în aprilie 2019). Cheltuielile s-au majorat cu 13%, până la 34,7 mld. lei. Deficitul bugetar este mai mult decât dublu la 4 luni, an/an, (27 mld. lei, faţă de 11 mld. lei în primele 4 luni din 20190), dar este explicabil, pentru că guvernul şi-a asumat plăţi cum nu a făcut-o în ultimii 30 de ani. Aprilie a fost considerat de economişti „luna de coşmar” a crizei. Faptul că răul nu a fost atât de mare pe cât temerea, oferă o speranţă pentru o revenire mai rapidă.

    Veniturile bugetului de stat în aprilie 2020 au reintrat pe un trend crescător, după un martie în care încasările statului s-au prăbuşit. Analiştii economici consultaţi de ZF sunt de părere că revenirea veniturilor se datorează faptului că unele companii au amânat plata dărilor către stat pentru luna aprilie, însă execuţia bugetară din martie şi aprilie arată impactul puternic al crizei asupra veniturilor bugetului de stat. Totuşi, economia a crescut în T1 cu 0,3% faţă de T 4 2019 – iarăşi o creştere neaşteptată, când toată lumea vedea în faţă prăpastia.

    „Per ansamablu martie cu aprilie împreună arată clar că avem un impact puternic al acestei crize produse de pandemie şi asupra veniturilor bugetare. Cheltuielile, cum era de aşteptat, au rămas la un nivel înalt, pentru că ele sunt permanente – salarii, pensii. La acestea s-au adăugat cheltuielile din lupta contra pandemiei, care au fost consistente”, a declarat pentru ZF Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.

    Deficitul bugetar în primele patru luni din an a crescut la 2,48% din PIB, faţă de 1,67% din PIB, cât era în primul trimestru al anului.

    Laurian Lungu, economist, este de părere că deficitul bugetar în acest an va depăşi 8% din PIB, iar aducerea deficitului în limite finanţabile nu se poate face fără ajustarea cheltuielilor.

    „Deficitul bugetar se va duce către 8-9%, nu văd cum să scăpăm pentru a fi mai mic. Toate aceste costuri care au fost în aceste luni de criză medicală să vor regăsi în deficitul bugetar. Că să ajungi la un deficit de 3% este un efort mare, nu se va putea face peste noapte. Chiar dacă vom avea încasări mai mari, economia nu va mai zbârnâi. Va fi un proces de durată să aducem acest deficit într-o zonă finanţabilă. Va trebui să fim foarte atenţi pe partea de cheltuieli, altfel va dura mult mai mult echilibrarea bugetului”, a declarat Laurian Lungu pentru ZF.

    Veniturile statului au fost în aprilie de 26 mld. lei, în creştere cu 5% faţă de aprilie 2019. Statul a încasat din impozitul pe profit 3,6 mld. lei, cu 28% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Încasările din impozitul pe venit au crescut de asemenea, de la 1,8 mld. lei în aprilie 2019 la 1,9 mld. lei în aprilie 2020.

    Pe de altă parte, încasările din TVA au scăzut cu un ritm anual de 22% în aprilie anul acesta. Astfel, statul a încasat 3,6 mld. lei din TVA, faţă de 4,4 mld. lei în aprilie 2019.

    „Aprilie faţă de martie arată semnificativ mai bine, dar trebuie văzut exact cât de mulţi plătitori de taxe şi impozite şi-au amânat din martie pentru aprilie plata dărilor. Martie a fost foarte prost, aprilie a fost ceva mai bun, dar nu putem trage încă o concluzie. Este clar că avem un impact puternic asupra veniturilor şi asupra cheltuielior în această criză sanitară”, a mai spus Ionuţ Dumitru.

    Cheltuielile totale ale statului în luna aprilie 2020 au însumat 34,7 mld. lei, în creştere cu 13% faţă de aceeaşi lună a anului trecut. Cheltuielile cu asistenţa socială – pensiile – au crescut cu 17%, de la 9,3 mld. lei la 10,9 mld. lei. De asemenea, cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost de 4,5 mld. lei în aprilie anul acesta, în creştere cu 25% faţă de aprilie 2019. Cheluielile de capital s-au dublat în aprilie 2019, de la 1,1 mld. lei la 2,3 mld. lei, în vreme ce cheltuielile de personal – salariile – au scăzut cu 2%, până la 8,9 mld. lei.

    „Vulnerabilităţile acumulate în buget vor ieşi la suprafaţă. Toată factura socială pe care am crescut-o foarte mult (salarii şi pensii) şi ajunsese la peste 80% din încasări din taxe şi impozite, acum când veniturile scad, va aduce o situaţie foarte complicată în buget”, a mai spus Ionuţ Dumitru.

  • O problemă de care nimeni nu vrea să se atingă: Guvernul cheltuie 42% din toate veniturile bugetului pe salariile celor 1,25 de milioane de bugetari

    ♦ Un funcţionar public câştigă în România cu 56% mai mult decât salariul mediu pe economie ♦ România nu are cele mai mari cheltuieli din UE cu salariile bugetarilor ca pondere în PIB (9,8% anul trecut), dar are cea mai mare cheltuială cu acestea ca pondere în veniturile bugetare: 32% din PIB în 2019 ♦ Media europeană este de 22%.

    Salariul mediu net în primele zece instituţii din România, după numărul de angajaţi, este de circa 7.300 lei, aproximativ 1.500 de euro.

    Datele de la Finanţe arată că, în luna martie a acestui an, aparatul de stat număra 1,25 milioane de bugetari care au primit ca salarii egale cu 42% din veniturile bugetului consolidat. În 10 insituţii ale statului, printre care Parlamentul şi mai multe ministere, salariul mediu net este de 7.300 de lei pe lună, adică 1.500 de euro.

    În criza trecută, FMI a obligat România să-şi reducă anvelopa salarială pentru salariile bugetarilor de la 10% din PIB la 7% din PIB. Cu vremea, anvelopa salarială s-a întors la 10% din PIB şi, iată, situaţia este următoarea: guvernul nu are de gând să-şi pună în cap armata de votanţi, chiar de s-ar duce totul pe apa sâmbetei. Toată lumea fuge la stat, pentru că acolo salariile sunt ce nu poate fi visat în piaţa concurenţială, iar stresul păstrării jobului nu există. Pe când 1,2 milioane de oameni tremură pentru joburile lor, angajaţii statului nu au niciun stres – nici măcar pe acela că ar putea merge pe rând în şomaj tehnic, aşa cum a spus, iniţial, premierul liberal Ludovic Orban, cel care în urmă cu câţiva ani, pe când era în opoziţie, cocheta cu tăierea salariului minim, majorat de PSD, pe motiv că el este liberal şi susţine piaţa şi nu statul.

    Oana Botolan Datki, SEE managing partner al companiei cu activităţi în zona de resurse umane CTeam Human Capital, spune că un studiu al Willis Tower Watson, derulat în România, arată că media salarială în circa 250 de companii multinaţionale cu o cifră de afaceri de peste 75 mil. euro este de 6.700 de lei net pe lună, apropiată de media salarială din anumite instituţii ale statului. Spre comparaţie, salariul mediu net în România în luna martie era de aproape 3.300 de lei net.

    „Din studiul salarial la care participă în jur de 250 de companii multinaţionale din România, media salarială de la portar la director general ajungea la 6.700 de lei net lunar. Este interesant de observat că în aceste companii, în momentul de faţă, avem foarte multe domenii care au fost nevoite să apeleze la şomajul tehnic, urmând ca după acesta să fie nevoie să reducă din per­sonal”, a declarat Oana Botolan Datki.

    Oana Botolan Datki: Din studiul salarial la care participă în jur de 250 de companii multinaţionale din România, media salarială de la portar la director general ajungea la 6.700 de lei net lunar. Este interesant de observat că în aceste companii, în momentul de faţă, avem foarte multe domenii care au fost nevoite să apeleze la şomajul tehnic, urmând ca după acesta să fie nevoie să reducă din personal

    Ea spune că este vorba de companii a căror productivitate a scăzut uşor în această perioadă, însă angajaţii au depus un efort mai mare pentru a susţine rit­mul de lucru. „Vorbim de companii care au recurs la munca de la domiciliu, doar că această telemuncă a însemnat o productivitate de cel puţin 90%, adică oamenii muncesc zi-lumină, în week-end şi aşa mai departe. În aceste companii unde observăm că media salarială este similară cu cea din aceste instituţii, condi­ţiile sunt foarte dure în acest mo­ment”, a mai spus Oana Botolan Datki.

    Potrivit calculelor ZF, salariul mediu net în Senat este de aproximativ 10.000 de lei lunar. Estimările includ toate salariile din această instituţie. De asemenea, angajaţii Camerei Deputa­ţilor, în jur de 1.700, au un salariu mediu net de tot cam atât.

    Salariile din Ministerul Afacerilor Externe sunt, în medie, de 11.700 de lei net lunar.

    MAE are circa 2.200 de angajaţi. În Ministerul Finanţelor Publice se câştigă în medie 6.300 de lei net, în vreme ce în Ministerul Justiţiei un angajat câştigă lunar 8.000 de lei net în medie. Instituţiile au 25.000, respectiv aproape 17.000 de angajaţi.

    Cei mai mulţi angajaţi din instituţiile publice sunt în Ministerul Afacerilor Interne (MAI – 130.000 de angajaţi) şi Ministerul Educaţiei (290.000 de angajaţi). Media salarială netă în MAI este de 4.600 de lei net, iar la Educaţie de 3.710 lei lunar.

    În total, aparatul de stat numără aproximativ 1,25 mil. de salariaţi. Dintre aceştia, administraţia centrală are 802.000 de angajaţi şi administraţiile locale circa 445.000 de angajaţi.

  • O cădere a veniturilor bugetului cu 30% în aprilie şi o creştere a cheltuielilor cu 20% duce deficitul pe aprilie de la 3,4 mld. lei la 19 miliarde de lei

    Dimensiunea reală a crizei va fi vizibilă, în toată amploarea ei, în trimestrul al doilea din an, iar încasările bugetului general consolidat în luna aprilie vor fi turnesolul căderii.

    Pentru trimestrul al doilea, toate anticipările merg spre o cădere economică “cu do­uă cifre”. Ministerul Fi­na­n­­ţelor speră la o recu­pe­rare în a doua parte a anului, iar minis­trul de resort, Florin Cîţu, merge pe acest scenariu de întoarcere „V” a eco­­nomiei.

    „Merg pe acest scenariu de întoar­cere «V». Nu am până acum semne să îmi arate că nu este aşa. Com­panii din Ro­mâ­nia şi-au refăcut liniile de pro­duc­ţie pentru această perioadă. Sunt opti­mist că putem să revenim, poate la fel de pu­ternic cum am căzut acum”, a spus mi­nis­­trul la Digi 24, citat de Mediafax. Până atunci însă, realitatea este chiar mai rea decât se anticipa. Joi, 2 aprilie, Minis­te-rul Muncii a transmis că în şomaj tehnic au intrat peste 862.000 de persoane – ma­joritatea din industrie, comerţ şi ser­vic­­ii. În plus, 173.800  persoane ră­mă­se­seră complet fără job. Sunt, prin ur­ma­re, peste un milion de oameni într-o for­mă de şomaj, ceea ce înseamnă 20% din nu­mărul celor care, la finalul anului tre­cut, erau angajaţi cu contract de muncă.

    Aşa că veniturile statului vor scădea pe măsură. ZF a luat în calcul ipoteza scăderii cu 30% a veniturilor bugetului consolidat, în aprilie, şi rezultă din acest calcul o scădere de venituri de nouă miliarde de lei, doar din primele patru categorii de venituri bugetare – CAS, TVA, accize şi impozitul pe salarii şi venit. Legea bugetului pe 2020 prevede venituri pe acest an de 360 mld. lei, la o pondere a veniturilor în PIB de 32% şi o creştere a economiei de 4,1%.

    Liniar, veniturile unei luni trebuie să fie, în medie, de 30 de miliarde de lei.

     La o scădere de 30% a veniturilor în aprilie, acest lucru ar însemna un minus la buget de 9 miliarde de lei, minus care trebuie aco­perit, firesc, fie din împrumuturi fie din tăierea unor cheltuieli prevăzute la în­ce­put de an.

    Guvernul nu a anunţat însă o rectificare bugetară imediată. Aşa că deficitul bugetar prevăzut la început de an, la 3,6% din PIB (41 de miliarde de lei), se adânceşte puternic. Din nou, liniar, deficitul bugetar convenit în legea bugetului înseamnă un deficit lunar, deci şi în aprilie, de 3,4 miliarde de lei (0,3% din PIB). Dacă cheltuielile nu se reduc ca urmare a prăbuşirii veniturilor, atunci deficitul trebuie să crească cu 9 miliarde de lei, cât înseamnă golul din neîncasările prevăzute. Şomajul tehnic, în creştere, presupune cheltuieli ce nu fuseseră stabilite la început de an.

    La un milion de persoane în şomaj tehnic cheltuielile ajung la 4 miliarde de lei pe lună. Medicii, poliţiştii, cei aflaţi în linia întâi trebuie plătiţi suplimentar. Preşedintele Klaus Iohannis a spus joi că, pentru personalul medical din linia întâi, va exista un bonus de 500 de euro de persoană/lună. Acest efort poate însemna încă 3 miliarde de lei din care 2 miliarde pentru sectorul medical şi încă un miliard pentru MAI şi MAPN. Aşa că, de la un deficit bugetar pentru aprilie de 3,4 mld. lei cât era estimarea liniară iniţială, se ajunge la un deficit bugetar de 19 mld. lei ( 3,4 mld. lei deficitul iniţial, 9 mld. lei neîncasările la buget, 4 mld. lei ajutorul pentru şomaj tehnic, 3 mld. lei plata suplimentară pentru cei din prima linie, cadre medicale şi restul).Pe capitole bugetare, de la CAS s-ar putea pierde, în aprilie, 3 miliarde de lei, de la TVA 1,8 miliarde de lei, de la impozitul pe salarii şi venit 1,5 miliarde de lei şi de la accize 800 de milioane de lei.

    Ministrul finanţelor a spus că săptămâna viitoare va veni cu o estimare a deficitului calculat în lumina noilor realităţi. Dar nu a dat detalii despre eventuale reduceri de cheltuieli şi a exclus tăierile de salarii la personalul bugetar, dar şi concedierile în sistemul public.

    „Nu sunt luate în calcul astfel de variante (tăieri de salarii şi pensii – n.red.) în Ministerul Finanţelor Publice. Nu se discută astfel de proiecte în acest moment. Ne concentrăm pe a găsi resurse pentru a trece de această criză sanitară şi pentru a avea resurse pentru şomaj tehnic. Ştim că aparatul public este ineficient şi s-a folosit această perioadă pentru a-l eficientiza. La Ministerul Finanţelor s-a mişcat mult mai mult informatizarea. Dacă putem vedea o parte bună în această criză este aceasta: aparatul public se va informatiza rapid şi va fi mai eficient după această perioadă ”, a afirmat Cîţu.

    Ministrul de Finanţe spune că este „precaut” şi „prudent” în politica de finanţare pe care o adoptă Guvernul.

    „Nu sunt pesimist. Vom avea o estimare de deficit sătpămâna viitoare. Deificitul creşte pentru anul acesta, dar nu este o creştere dramatică. Am văzut estimări şi există o tendinţă de a exagera acest şoc şi de a-l extrapola pe toată perioada. Este un şoc pentru care avem doar două săptămâni impactul şi dacă am păstra capacitatea de producţie, să avem un şoc pozitiv la fel de puternic. Merg pe acest scenariu de întoarcere „V” a economiei. Nu am până acum semne să îmi arate că nu este aşa. Companii din România şi-au refăcut liniile de producţie pentru această perioadă. Sunt optimist că putem să revenim, poate la fel de puternic cum am căzut acum”, a spus ministrul, citat de Mediafax.

  • Ministerul Finanţelor a împrumutat 3 miliarde de euro de pe pieţele externe pentru a acoperi necesarul de finanţare al bugetului de stat

    Ministerul Finanţelor, condus de Florin Cîţu, a împrumutat marţi 3 miliarde de euro de pe pieţele externe, într-o emisiune de obligaţiuni cu scadenţa de 12 ani respectiv 30 de ani, cel mai probabil emisiunea de eurobonduri fiind necesară pentru acoperirea deficitului bugetar. Suma reprezintă jumătăte din cât intenţio­nea­ză Finanţele să împrumute în 2020 de pe pieţele externe.

    Astfel statul român, prin guvernul PNL, a avut ieri prima emisiune de eurobonduri din 2020, împrumutul de 3 miliarde de euro fiind egal cu cel din martie 2019, când România, sub un guvern PSD a avut prima ieşire pe 30 ani în monedă europeană pe pieţele externe.

    Investitorii au plasat ordine de 12 miliarde de euro, adică de patru ori peste suma atrasă de statul român, ceea ce reprezintă un interes ridicat comparativ cu cel din anul precedent, când ordinele subscrise au fost de 7 mld. euro.

    „Există dorinţa de suprasubscriere, de obi­cei investitorii suprasubscriu. Iar dobânzi ca în Ro­mânia mai există doar în pieţe riscante pre­cum Venezuela. Dobânzile pe pieţele externe sunt decente“, spune economistul Dragoş Cabat.

    Pentru emisiunea de eurobonduri de ieri, sta­tul român va plăti dobânzi de 2,04% pe an pentru tranşa de 12 ani şi 3,4% pe an pentru cea pe 30 de ani, arată datele agregate de Ziarul Financiar din platforma Bloomberg, acolo unde au fost introduse ordinele aferente acestei emisiuni.

    Până la închiderea ediţiei ZF, valoarea fie­că­rui împrumut, pe fiecare tranşă în parte, încă nu fusese publicată. Spre comparaţie, în martie 2019 statul român s-a împrumutat pe 30 de ani la o dobândă de 4,65% pe an, 3,6% pentru 15 ani şi 2,1% pentru 7 ani, arată datele agregate de ZF. Doar că în ultima perioadă de timp, unele economii din Europa, precum Grecia, cea care în urmă cu câţiva ani trimitea unde de şoc pe fondul crizei datoriilor, se împrumută la dobânzi negative, adică investitorii plătesc pentru privilegiul de a o finanţa.

    „Probabil Finanţele îşi doresc să acopere cheltuielile pe o perioadă cât mai lungă de timp înainte ca piaţa să o ia în jos ca urmare a unei crize sau a unei recesiuni, caz în care dobânzile vor fi şi mai mari“, spune economistul Dragoş Cabat pentru ZF.

    Dobânda împrumutului cu scadenţa în 2050 este în scădere faţă de cea aferentă împrumutului pe aceeaşi maturitate accesat în martie 2019, diferenţa fiind explicată de abundenţa de lichiditate de pe pieţele externe şi de numărul scăzută de alternative de plasament. Emisiunea de marţi este administrată de către BNP Paribas, CitiGroup, Raiffeisen Bank, Societe Generale şi UniCredit Bank.