Tag: branduri

  • SURPRIZĂ de proporţii: De unde vin produsele de la Lidl?

    Lidl, liderul pieţei locale de comerţ alimentar după cifra de afaceri, a acoperit toate categoriile de produse pe care le comercializează cu mărci private, iar asta se poate dovedi un avantaj într-o perioadă în care aceste articole câştigă teren, dat fiind că inflaţia mănâncă din puterea de cumpărare a oamenilor şi îi face pe aceştia mai atenţi la modul în care îşi cheltuie banii. 

    Lidl, liderul pieţei locale de comerţ alimentar după cifra de afaceri, a acoperit toate categoriile de produse pe care le comercializează cu mărci private, iar asta se poate dovedi un avantaj într-o perioadă în care aceste articole câştigă teren, dat fiind că inflaţia mănâncă din puterea de cumpărare a oamenilor şi îi face pe aceştia mai atenţi la modul în care îşi cheltuie banii. Mărcile private dezvoltate de retaileri sunt cunoscute pentru că au preţuri cu până la 30% mai mici decât cele ale brandurilor consacrate, care activează pe acelaşi segment şi pe acelaşi nivel de preţ.

    „Modelul de business al Lidl este unic pe piaţa locală – peste 80% dintre produsele aflate pe rafturile magazinelor noastre sunt marcă proprie. În prezent, avem produse marcă proprie pentru aproape fiecare categorie de produs pe care o comercializăm: de la produse de bază, dar şi articole care răspund unor nevoi specifice ale consu­matorilor, până la bunuri premium“, spun reprezentanţii companiei.

    Încă de la intrarea pe piaţa locală, Lidl a mizat pe acest tip de abordare, cu un număr mare de mărci private la raft, acesta fiind modelul de business în toate pieţele. Deşi nemţii nu comunică ponderea în vânzări a acestor articole ce poartă nume precum Pilos (lactate), Cien (îngrijire personală) sau W5 (articole de curăţenie), ea este similară cu cea în volum, conform estimărilor ZF. Spre comparaţie, în cazul altor retaileri, cota de piaţă a mărcilor private variază de la 10% la 35%, media la nivelul întregului comerţ alimentar fiind undeva la 25% (în valoare), conform datelor oferite de compania de cercetare de piaţă GfK.

    „Produselor (marcă privată – n.red.) din sortimentul permanent li se adaugă şi articolele de tip in&out, disponibile în timpul Săptămânilor Tematice.“

    Lidl a acoperit atât categoriile de bază, cât şi pe cele de nişă, oficialii companiei spunând că feedback-ul primit de la clienţi joacă un rol în acest sens.

    „Un exemplu este portofoliul de produse BIO, un segment care se află din ce în ce mai mult în atenţia consumatorilor, şi care în prezent include atât articole în sortimentul permanent, printre care şi fructe şi legume, dar şi bunuri de tip in-and-out, disponibile în magazine doar în timpul Săptămânii Bio.“ Spre exemplu, portofoliul acesta a depăşit 400 de articole certificate BIO în anul financiar 2020 (1 martie 2020 – 28 februarie 2021), cu 24% mai multe decât în anul precedent. Oficialii Lidl nu oferă date mai recente.

    „Mărcile private au câştigat din ce în ce mai mult încrederea consumatorilor. În timp, multe dintre mărcile private Lidl au devenit branduri în sine, iar printre acestea se numără Cămara Noastră (produse româneşti – n.red.), Pilos, W5, lupilu (articole pentru copii – n.red.) sau Cien“, adaugă ei.

    Discounterii prezenţi în comerţul alimentar local, mai exact nemţii de la Lidl şi Penny şi conceptul Supeco al francezilor de la Carrefour, sunt „responsabili“ pentru 70% din tot ce înseamnă vânzările de mărci private în România, arată o analiză a companiei de cercetare de piaţă GfK.

    Mărcile private au ajuns să mănânce 39% din piaţa de lactate în valoare, deşi la băuturi nu au acaparat decât 11% din vânzări. În medie, cota de piaţă în valoare a acestor produse este undeva la 25% din vânzările de bunuri de larg consum (FMCG, excluzând categoria de fresh), conform datelor de la jumătatea lui 2022, conform aceleiaşi surse.

    Lidl este liderul comerţului local, cu o reţea de peste 300 de magazine de discount şi afaceri de aproape 15 mld. lei în 2021, plus 15%. La o cotă de piaţă de 80% a mărcilor private, rezultă că vânzările de articole precum Pilos, W5 sau Cămara Noastră ajung la 12 mld. lei, conform estimărilor şi calculelor ZF.

     

  • UnifySocial.media – platforma care uneşte influencerii într-un canal de media alternativa pentru branduri – coordonată în România de doi foşti ProTV şi eMAG

    UnifySocial.media este un canal de alternative media care combină nano şi micro influenceri cu conturile de social media ale celebrităţilor din România – pentru a servi mesaje publicitare pe limba comunităţilor specifice din Instagram, TikTok si YouTube. Native, într-un mediu verificat şi sigur, pe înţelesul oamenilor din comunitate – mesajele elaborate şi coordonate de UnifySocial.media sunt distribuite simultan pe social media în condiţii de siguranţă pentru branduri şi mesajele lor: fiecare material este aprobat inainte de a fi publicat si brandul/agentia poate avea accces la advanced analytics in timp real prin „Brand Dashboard”.

    UnifySocial.media – o platformă de influencer marketing at scale bazată pe noul word of mouth – oferă o comunicare autentică, un mediu alternativ care ajută brandurile să stea de vorbă cu românii – unul câte unul.

    Printre brandurile care colaborează deja cu platforma Unify Social se numără Carlsberg, Digi, Kozel, AloShop, Altex sau Antena Play.

    Întrebându-l pe “influencerul influencerilor”, ChatGPT : ) ce înseamnă în 2023 “Influencer marketing”, răspunsul e simplu: “devine foarte rapid o formă de media alternativă, întrucât permite brandurilor să îşi atingă audienţa cu mesaje perfect targetate, autentice şi cu voci respectate în comunitatea lor” ChatGPT, 2023

    UnifySocial.media are servicii de campaign management (paid si product/service review), strategie şi organizare virtual bootcamp pentru brandurile care au nevoie de comunicare recurentă cu comunităţile lor în social media. Unify to amplify este promisiunea companiei care îşi propune un demers win-win în lumea influencer marketing – pentru branduri şi creatorii de conţinut.

    UnifySocial.media deserveşte mai multe pieţe şi are biroul pentru Balcani coordonat de Elena Chirap – Industry Manager, şi Cosmin Preda – Chief Revenue Officer, cu experienţă de 16 ani in Industria Media din Romania la Pro TV, Ziarul Financiar şi eMAG.

    Micro şi nano influencerii joacă un rol crucial în strategiile de marketing. Micro influencerii sunt creatori de conţinut cu un număr de urmăritori între 10.000 şi 50.000, în timp ce nano influencerii au în general între 1.000 şi 10.000 de urmăritori. Deşi aceşti influenceri nu au un public la fel de vast precum vedetele sau influencerii cu milioane de urmăritori, ei se bucură de o relaţie mult mai apropiată şi autentică cu audienţa lor. Acest lucru se traduce printr-o rată de engagement şi încredere mult mai mare din partea urmăritorilor, care îi percep pe micro şi nano influenceri ca pe nişte prieteni apropiaţi şi sinceri, mai degrabă decât purtători de cuvânt comerciali. Colaborarea cu astfel de influenceri oferă brandurilor o modalitate eficientă de a ajunge la publicul ţintă şi de a le câştiga încrederea prin comunicare autentică şi recomandări relevante.

    “Influencer media este un hibrid între new si old media care dă un alt sens endorsmentului – microcomunităţile targetate de colaborarea dintre branduri şi influenceri produce rezultate neaşteptate“ – arată raportul Influencer Marketing Hub publicat în decembrie 2022.

    Influencer Marketing Hub estimează la aproape 19 miliarde de dolari piaţa de influenceri în 2022, o crestere de 28% faţă de anul precedent. Peste 19.000 de companii sunt implicate în aceasta piaţă de influencer marketing – şi în 2022 au primit finanţări de peste 1 miliard de dolari pentru proiecte în domeniu.

     

  • Despre savoir-faire între creativitate şi business

    4:30 am: REVELAŢIA mandarinei, savana portocalie. Pas cu pas: praf roz, umbră de salcâm, lemn brun. Un vuiet îndepărtat. Dungi subţiri, piele pătată. Neroli felin – aşa sună povestea care însoţeşte cel mai recent parfum lansat de Maison Crivelli, un brand franţuzesc dezvoltat începând cu anul 2018, care şi-a trimis aromele la nivel internaţional. Cuvintele, parfumul, dar şi planul de afaceri fac parte din din savoir-faire-ul lui Thibauld Crivelli, un artist concentrat pe business sau un om de afaceri cu înclinaţii creative – încă ne gândim care dintre cele două prevalează.

    L-am întâlnit pe Thibauld Crivelli la a treia sa venire în România, odată cu lansarea Neroli Nasimba, a cărui poveste este bucuros să o împărtăşească (este scrisă chiar în interiorul cutiei de parfum), iar la fel de generos este şi când vine vorba de informaţiile referitoare la parcursul său – deloc unul uşor de intuit.

    Crivelli trăieşte acum în Paris, s-a născut acolo, a crescut în centrul Franţei şi apoi, după studii, s-a mutat în Asia, unde a locuit vreme de 10 ani. Înainte de a lansa propria companie, şi-a construit cariera în Asia – în Beijing, Hong Kong şi Singapore. „Părinţii şi bunicii trăiesc peste oceane, mama a fost crescută în Maroc, părinţii ei veneau din Vietnam şi Liban, părinţii din partea tatălui erau din Australia; când eram copil şi când vorbeam cu ei, menţionam mereu Vietnamul, Australia – am avut mereu acest vis asiatic.” Când avea 10 ani, şi-a propus să studieze managementul într-o zi, ceea ce s-a şi întâmplat: a studiat businessul, iar mai târziu a început să lucreze în industria parfumurilor, dar mereu cu obiectivul de a crea un brand de parfum – o altă dorinţă conturată încă din copilărie: „Este bine că am avut un parcurs în business pentru că atunci când lucrezi pentru un brand de parfumuri, dincolo de crearea propriu-zisă a parfumului, există o grămadă de alte aspecte la care trebuie să te uiţi – ambalare, aspectele financiare, legale, marketing, relaţii cu presa, vânzări, training etc. Pentru mine este vorba despre pasiune şi, desigur, să îţi împărtăşeşti pasiunea este ceva, dar apoi trebuie să te asiguri că toţi oamenii cu care lucrezi înţeleg reţeta corect şi o pot împărtăşi cu ceilalţi în modalitatea potrivită, toţi cei implicaţi trebuie să fie aliniaţi aceluiaşi scop”.

    Crivelli şi-a propus să aibă o abordare autentică, dar, în acelaşi timp, structurată, altfel brandul ar fi fost haotic, crede el.

    Creatorul-antreprenor provine din regiunea La Roche-Posay, una ce se evidenţiază în industria internaţională a cosmeticii, iar tatăl său este de profesie farmacist şi şi-a creat chiar propriul un brand de cosmetice. „De la o vârstă foarte fragedă, am avut o conexiune cu natura, cosmetica şi antreprenoriatul. Când eram adolescent şi oamenii mă întrebau ce vreau să fac în viitor, răspundeam că îmi doresc să creez un brand de cosmetice sau de parfumuri.” Asta l-a condus înspre facultatea de business, apoi a început munca pentru brandurile de parfum din Asia, dar mereu cu obiectivul ca într-o zi să îşi creeze propria companie: „A trebuit să mă întorc în Franţa ca să fac acest lucru – este parte din cultura noastră şi din savoir-faire-ul nostru.”

    „Atunci când eşti pasionat şi  comunici, oamenii se îmbarcă în acelaşi tren cu tine – indiferent de cultură, faci lucrurile să se întâmple.”

    Thibauld Crivelli, fondator Maison Crivelli


    Ce a învăţat din experienţa asiatică? „Pentru mine a fost mereu un proces de învăţare, am crezut mereu că pe măsură ce petrec mai mult timp acolo, pe atât mai multe descopăr şi învăţ; de asemenea, învăţ că nu învăţ destule sau suficient de rapid, apoi, cred că ceea ce am apreciat cel mai mult acolo a fost importanţa susţinerii dintr-o perspectivă de business şi management, cum poţi să construieşti un parteneriat pe termen lung, cum poţi să îţi susţii partenerii, să le câştigi încrederea, aceasta poate nu vine de la început, trebuie câştigată. Atunci când ai cu cine să lucrezi, lucrurile pot merge foarte bine, iar în cele din urmă, cred că ceea ce traversează barierele este pasiunea. Atunci când eşti pasionat şi  comunici, oamenii se îmbarcă în acelaşi tren cu tine – indiferent de cultură, faci lucrurile să se întâmple.” Spune că a încercat să fie atent mai mult decât să judece, să se uite la felul în care lucrurile sunt făcute sau comunicate pentru că, în cele din urmă, comunicarea este cheia.

    Este loc pentru branduri noi de parfum în Franţa? „Este loc pentru branduri care aduc ceva nou, diferit, ceva care merită să fie lansat şi de aceea m-am concentrat atât de mult să îi surprind pe oameni cu parfumuri pe care nu le-au mirosit înainte, inspirate de poveşti adevărate, care ar putea să le atingă inimile, pentru că este autenticitate în spatele acestora – există elementul de surpriză.” Faptul că majoritatea oamenilor pe care îi întâlneşte spun că parfumurile lui miros diferit este un semn bun, crede el: „Poate că nu sunt potrivite pentru toată lumea, dar acesta nu este scopul. Atunci când oamenii miros parfumurile, le învaţă, le descoperă şi le înţeleg, şi la nivel raţional, referindu-ne la ce le face atât de speciale şi unice – ei explorează colecţiile şi le plac 2-3 parfumuri dintre acestea pentru că într-un final există o asociere care ţine de gustul meu, dar obiectivul este să surprind.”

    Clienţii Maison Crivelli, spune el, sunt cei cărora le place aventura sau oamenii care ezită să caute aventura, dar care ar trăi o aventură prin parfumurile casei: „Cred că pentru un aventurier, prin natura noastră, dacă iubeşti natura, înţelegi ceea ce facem, dacă nu este parte din stilul tău de viaţă, prin parfumurile noastre vei trăi această aventură”.

    De altfel, natura este una dintre cele mai importante surse de inspiraţie şi pentru el: „Îmi place puterea munţilor, îmi plac scufundările, deşertul pentru mine este ideal pentru că este curat, liniştit, nu ai maşini acolo şi poate îmi place şi călătoria în aer cu balonul. Totuşi, câteodată nu trebuie să ajungi foarte departe ca să ai parte de momente foarte puternice, aşa că jobul meu este să găsesc mentalitatea potrivită: îţi iei ceaiul zilnic, adaugi condimente, asculţi feluri diferite de muzică, miroşi flori diferite şi ai parte de o experienţă diferită. Înconjoară-te de oamenii potriviţi şi orice se poate întâmpla”.

    În ceea ce priveşte aspectele mai pragmatice ce ţin de dezvoltarea unui brand de parfum, investiţiile, Thibauld Crivelli spune că acestea depind de ceea ce vrei să faci – dacă vrei să deschizi un magazin sau nu, dacă vrei să investeşti în merchandising sau nu, dar este vorba de câteva sute de mii de euro, variind în funcţie de scala propusă. El a dezvoltat brandul într-un an şi jumătate, ceea ce este foarte rapid pentru genul acesta de business şi spune că este important faptul că şi-a păstrat flexibilitatea, în situaţia că ceva ar fi trebuit schimbat. „Cred că este un aspect cheie al tuturor proiectelor antreprenoriale, fie că vorbim despre o aplicaţie, un restaurant, orice – să petrec timp cu oameni pe teren a fost important pentru mine, să vorbesc cu oamenii, să aflu ce le place şi ce nu le place, să mă asigur că există stocurile necesare, trebuie să lucrezi cu parteneri de încredere ca să te asiguri că totul e OK.”

    În prezent, echipa sa este formată din 12 oameni. Nu are un model la care să aspire, însă îi apreciază pe cei care şi-au direcţionat pasiunea înspre o cauză indiferent că este cineva aventuros, pe care a mers în Antarctica, cineva care va urca pe Everest sau cineva care are grijă de cimpanezi în mijlocul Africii: „Atunci când oamenii au o pasiune, un proiect şi îşi dedică eforturile într-o anumită direcţie, sacrifică alte aspecte din viaţa lor, îi admir, dar nu pot să spun că am un anumit model  pe care să îl urmez. Cred că e cineva care îşi asumă riscuri, este creativ – îmi plac oamenii creativi fiindcă văd efortul pe care ei îl dedică pasiunii lor, poate să fie pictură, gastronomie, sport; când eşti jucător de fotbal, de pildă, e nevoie de foarte mult antrenament, pregătire şi stres, există mulţi factori la mijloc, admir asta”. De altfel, el însuşi îşi dedică majoritatea timpului dezvoltării acestei afaceri, dacă stăm să ne gândim că doar anul trecut a avut 40 de călătorii în scop profesional, iar anul acesta pare a fi similar: „Sunt şi norocos că pot călători atât de mult; sigur, este timp pe care nu îl petrec cu familia şi prietenii, dar învăţ atât de multe la nivel personal, aşa că aş face asta pentru câţiva ani, apoi, mai târziu, sigur că aş încetini.”

    După o discuţie în care a îmbinat creativitatea cu businessul, l-am întrebat pe Thibauld Crivelii dacă se consideră mai mult un artist sau om de afaceri: „Am multe pălării, cred că puterea mea este că nu sunt un expert în toate, dar pot să fac parteneriate cu oamenii potriviţi şi să am cel puţin o opinie în ceea ce priveşte elementele cheie legate de management”.

    Iar sfatul său pentru cei care vor să încerce să înceapă o afacere similară este să aibă încredere, dar să facă şi paşii potriviţi în această direcţie: „Cred că orice este posibil, dar trebuie să obţii experienţă. Când lansezi parfumuri trebuie să înţelegi cum merg lucrurile rapid, când lansezi un nou parfum, de pildă, ştii în câteva zile dacă va avea succes sau nu – răspunsul pieţei este destul de rapid. Obţine experienţă, contacte bune, iar pasiunea uneori ar trebui să rămână doar o pasiune – trebuie să înţelegi şi businessul, este o călătorie foarte complicată, dar totul este posibil. Trebuie să cunoşti oamenii potriviţi, să primeşti sfatul potrivit, câteodată oamenii îţi vor spune că ceea ce faci este bine, dar ai nevoie de oameni care să îţi spună care sunt lucrurile de schimbat şi îmbunătăţit – flexibilitatea este importantă. Pe scurt, cunoştinţe bune, sfaturi bune, experienţă solidă, ai în minte că totul este posibil şi încalcă regulile.” 

    „Câteodată nu trebuie să ajungi foarte departe ca să ai parte de momente foarte puternice, aşa că jobul meu este să găsesc mentalitatea potrivită: îţi iei ceaiul zilnic, adaugi condimente, asculţi feluri diferite de muzică, miroşi flori diferite şi ai parte de o experienţă diferită. Înconjoară-te de oamenii potriviţi şi orice se poate întâmpla.”

    Thibauld Crivelli, fondator Maison Crivelli

  • România este croitorul şi cizmarul Europei, dar nu a reuşit să îşi dezvolte şi branduri proprii în modă, aşa că lucrează doar pentru alţii. De ce? Hainele, genţile şi încălţările unor branduri precum Prada, Gucci, Max Mara, Zara şi H&M poartă pe etichetă „pecetea“ „made in Romania“

    România este unul dintre cei mai importanţi producători de îmbrăcă­minte din Europa, fabricile locale realizând haine pentru nume mari din moda de lux şi cea mass market.

    Deşi are experienţă de zeci de ani în domeniu, deşi a realizat creaţii pentru unele dintre cele mai cunoscute mărci din lume, piaţa locală a rămas la statutul de croitor sau cizmar, mai degrabă decât să facă pasul mai departe către dezvoltare şi să îşi contureze branduri proprii. Astfel, astăzi, în România există câteva sute – sau poate mii – de mărci de haine, încălţăminte sau accesorii, iar în marea lor majoritate acestea sunt internaţionale. Numele româneşti sunt, de cele mai multe ori, mici, la început de drum sau ancorate în portul România. Niciunul nu a reuşit încă să devină o forţă globală. De ce?

    „Românii sunt importatori şi cunoscători de lux, dar foarte puţine firme româneşti produc şi exportă lux sub brand propriu“, spunea recent Amalia Săftoiu, fondatoarea Ami Amalia, un business care realizează haine tricotate în propriul atelier din Oradea. Circa 40% din vânzările brandului de lux Ami Amalia provin de la clienţii de pe piaţa locală, iar restul de la cei din străinătate. „Majoritatea clienţilor noştri sunt din străinătate, iar pro­dusele noastre poartă cu mândrie eticheta «made in Romania».“

    România a fost şi continuă să fie o ţară cunoscută drept croitorul Europei, o ţară cu o măiestrie aparte în a croi şi coase haine pe a căror etichetă stau numele unora dintre cele mai puternice mărci de modă din lume. Tot România este o ţară importa­toare de bunuri finite de haine sau pantofi, consumatorii lo­cali apre­ciind artizanatul cu care vine la pachet o piesă lucrată cu atenţie şi migală. Şi totuşi, puţine sunt compa­niile autohtone care pro­duc şi care îşi pun propriul brand pe creaţiile care apoi fac înconjurul lumii. De regulă, antreprenorii care fac pro­ducţie de modă – fie că e vorba de îmbrăcăminte, fie de încălţăminte – spun că e un cu totul alt lucru să faci brand propriu şi retail. Este o afacere separată, ce necesită timp, bani şi oameni specializaţi. Mai mult, dacă alegi să investeşti în asta, renunţi – cel puţin parţial – la contractele cu clienţii străini. Mai exact, e un pariu riscant.

    Şi asta mai ales în condiţiile în care moda este un domeniu puternic concurenţial, cu multe mărci internaţionale cu renume, ce au în spate grupuri gigant cu o forţă financiară pe măsură.

    „În prezent, 80% din producţie merge către piaţa externă (branduri partenere – n. red.), iar 20% către brandul propriu. Ponderea s-a schimbat din cauza lipsei forţei de muncă, începusem cu 30% cotă pentru piaţa locală şi voiam treptat să creştem. A trebuit să ne axăm mai mult pe piaţa externă ca să putem supravietui“, spune Alina Rachieru, fondatoarea Pineberry, un brand local de cămăşi. Antreprenoarea a creat această marcă în 2010, când a intrat în familia soţului său care deţine de trei decenii o fabrică de haine.

    „Am decis să încercăm şi piaţa locală, având în vedere că eu veneam dintr-un mediu corporate, unde se cereau cămăşi office, iar în 2010 oferta era foarte limitată.“ Totuşi, recent, producătorul român a închis singurul magazin fizic pe care îl avea în Bucureşti, în Mall Vitan, magazin inaugurat în 2019. Decizia de a renunţa la magazinul fizic vine ca urmare a lipsei de forţă de muncă din propria fabrică. Acum produsele sub brand propriu se vând doar pe site.

    În sectorul de îmbrăcăminte numărul brandurilor româneşti puternice e foarte mic. În cel de încălţăminte însă, există un pol de jucători locali care au şi producţie şi retail. E vorba de Musette, Anna Cori sau Marelbo. Prin ce se remarcă toate aceste companii e prin faptul că ele nu produc decât pentru sine, aşa că şi-au concentrat toată atenţia în direcţia dezvoltării unui brand propriu. Ele au zeci de magazine şi o poziţie puternică în piaţă locală, dar niciun actor nu a reuşit să se impună dincolo de graniţă, deşi unele încercări timide au existat, mai ales în cazul Musette. Astfel, astăzi, România nu are niciun nume cu adevărat mare şi internaţional în modă. Dar e timpul trecut?

  • Mutare strategică: Retailerul online de fashion Answear se extinde prin achiziţia a două business-uri de încălţăminte din Polonia – SneakerStudio şi PRM

    Compania poloneză Answear, specializată în comercializarea online de produse fashion şi prezentă şi pe piaţa din România din 2015, a anunţat achiziţia a două businessuri din portofoliul Fashion Trends Group Sp. z. o.o. – SneakerStudio şi PRM. Ambele businessuuri comercializează încălţăminte, atât prin intermediul magazinelor online cu acelaşi nume, cât şi prin două magazine offline din Cracovia şi Varşovia. Magazinul online SneakerStudio operează şi pe piaţa din România prin site-ul sneakerstudio.ro.

    Cu afaceri de aproape un miliard de zloţi polonezi (peste 208 mil. euro) anul trecut, generate de cele 11 pieţe pe care activează în total, Answear vede un poteţial de creştere pe segmentul de sneakers şi streetwear premium.

    “Ne plac brandurile care ies în evidenţă în primul rând prin oferte unice de sneakers şi streetwear premium. Odată cu această fuziune, ne extindem aria de afaceri şi avem oportunitatea de a ajunge la noi grupuri de clienţi cu linii de produse dedicate, inclusiv Gen Z sau clienţi interesaţi de produse premium şi de lux. Toate previziunile presupun o creştere dinamică a pieţei de produse premium, în care credem şi noi şi, de asemenea, credem că această tranzacţie ne va permite să intrăm şi mai rapid în acest segment şi să ne dezvoltăm eficient”, a declarat Krzysztof Bajołek, CEO Answear.

    Sneakerstudio este un brand matur din segmentul sneakers şi lifestyle în rândul comunităţii tinerei generaţii de pe pieţele din Europa Centrală şi de Est. Oferă produse de la mărci precum Adidas Originals, New Balance, Carhartt şi Veja. Retailerul este prezent prin magazinele sale online în ţările din Europa Centrală şi de Est, dar comercializează produsele sale şi pe pieţele din Europa de Vest prin intermediul unui website global activ în limba engleză. Brandul s-a născut în 2015 în districtul Kazimierz din Cracovia, într-un boutique ce a devenit o destinaţie cult pentru fanii locali ai pantofilor sport şi ai culturii stradale.

    PRM, pe de altă parte, este un concept nou, care este în concordanţă cu tendinţele actuale ale pieţei şi oferă produse streetwear şi fashion de lux. În ciuda stadiului său incipient de dezvoltare, a reuşit deja să atragă multe mărci binecunoscute şi respectate în Europa de Vest, precum Y-3, A.P.C., Marni, A-Cold-Wall, MISBHV şi Rick Owens. Vânzările se fac printr-un website global, iar boutique-ul mărcii este situat în Varşovia.  

    “Suntem foarte încântaţi să ne unim forţele cu un jucător atât de apreciat precum Answear, care a dovedit de mai multe ori că este o companie bine organizată, aşa cum se vede din rezultatele pe care le obţine. Cu o logistică fiabilă şi sisteme excelente de e-commerce, deserveşte clienţii la cel mai înalt nivel. Sunt convins că prin combinarea acestor domenii, împreună cu brandurile unice pe care le-am creat în ultimii ani, acesta va fi un pas important în dezvoltarea noastră şi ne va ajuta să ajungem în top. Avem o echipă ambiţioasă şi creativă, care are know-how-ul potrivit şi ştie să ajungă la clienţii din nişa în care îşi desfăşoară activitatea brandurile noastre, deoarece în multe cazuri este vorba de oameni care au fost întotdeauna interesaţi de streetwear şi sneakers. Prin îmbinarea echipelor noastre, nu numai că ne vom dezvolta în continuare mărcile, dar vom aduce şi valoare adăugată în strategia Answear prin schimbul de experienţă”, a spus Łukasz Lepczynski, fondatorul brandurilor Sneakerstudio şi PRM.

    Answear preia, pe lângă magazinle online şi offline ale Sneakerstudio şi PRM, şi contractele de brand şi echipele de vânzări şi marketing ale celor două businessuri din cadrul Fashion Trends Group Sp. z. o.o.

    “Ştim că această companie a avut o mulţime de provocări în ultimul timp, tipice companiilor de scară mai mică care operează în medii atât de imprevizibile ca acestea din ultimele luni, dar a reuşit să supravieţuiască acestei perioade şi suntem încrezători că prin sprijinul nostru, proiectul va avea succes în următorii ani. Desigur, în această etapă nu dorim să dezvăluim prea multe detalii despre planurile noastre de dezvoltare, dar putem spune că vedem mult potenţial în această categorie de produse şi în pieţele în care activează Answear în prezent, precum şi multe sinergii în produsele şi zonele operaţionale ale ambelor businessuri. Dorim să dezvoltăm în continuare mărcile achiziţionate, folosind soluţiile de e-commerce şi logistica dezvoltate de Answear. Intrarea în acest segment, care generează de obicei AOV mai mare şi, în acelaşi timp, menţinerea calităţii şi a costurilor unitare mai mici ale operaţiunilor datorită amplorii pe care Answear a atins-o deja, creează un potenţial de a obţine o bună rentabilitate a vânzărilor în magazine noi şi de a ajunge la noi grupuri de clienţi”, a adăugat Krzysztof Bajołek, CEO Answear.

     

  • Ionuţ Andrei, CEO şi fondator al v8: Indiferent de industrie, trebuie să alegi între mai bine şi mai mult

    … este filosofia pe care se bazează Ionuţ Andrei, CEO şi fondator al agenţiei de comunicare integrată v8. Din punctul lui de vedere, Succesul ţine de concentrare şi de poziţionare, de ceea ce urmăreşti şi de cât de repede vrei să se întâmple Lucrurile. Iar faptul că „Businessurile sustenabile se construiesc încet, în timp” se observă şi în evoluţia afacerii pe care o dezvoltă.

    „Comunicarea înseamnă, mai devreme sau mai târziu, influenţă. Iar meseria asta se traduce prin oportunitatea ca inteligenţa sau abilităţile tale să poată influenţa segmente mari de populaţie într-o anumită direcţie – să facă ceva, să schimbe ceva. Dacă-ţi reuşeşte, recompensa e inimaginabilă şi foarte greu de tradus în cuvinte sau în stări”, descrie Ionuţ Andrei, fondator şi CEO al companiei româneşti v8, felul în care se raportează la o industrie în care a adunat mai bine de 20 de ani.

    De 10 ani, şi-a asumat şi rolul de antreprenor şi dezvoltă propria afacere în domeniu, pe care o defineşte drept o agenţie de comunicare integrată, de mărime medie, care are aproximativ 400 de proiecte pe an, acoperind tot spectrul de servicii de comunicare. „Din această poziţie, ai oportunitatea de a accesa atât proiecte ample, precum lansările sau repoziţionările unor branduri mari pe piaţa autohtonă, cât şi proiecte mai mici, campanii punctuale, fie ele de brand, de produs sau de vânzări. Bugetele sunt date de dimensiunea proiectului şi de ecosistemul de comunicare pe care îl construieşti”, explică el. Iar când vine vorba de cifre, spune că în 2022 au lucrat atât cu bugete de peste 100.000 de euro, dar şi cu bugete mici, de ordinul miilor. „Ce e important de înţeles este că dincolo de buget, contează performanţa. Pe ea ne axăm, nu pe dimensiunea bugetului.”  Având asta în minte, a condus afacerea de la o investiţie zero spre o cifră de afaceri de  peste 1 million de euro. 

    Care au fost paşii făcuţi până aici?

    Crescut în multinaţionale, dar cu ADN de antreprenor dintotdeauna, după cum spune chiar el, până să ajungă în industria publicităţii, Ionuţ Andrei a trecut prin media & publishing, digital, e-commerce. A decis fondarea propriei agenţii cu gândul să facă  lucrurile în industrie „mai bine sau altfel sau în stilul nostru”. Spune că au stat la baza creării firmei creativitatea şi strategia, iar cel mai mult a contat echipa: „Cred enorm în viziune, în puterea ideii şi în oameni; la v8, punem echipa pe primul loc. Poate fi considerată o filosofie de leadership pe care-o aplic şi care simt că dă roade. Asta şi pentru că eu cred că succesul vine atunci când te înconjori de o echipă mai bună ca tine. Şi când ştii că împreună puteţi ajunge la acea idee, puteţi câştiga acel pitch, reuşiţi să obţineţi acel client. În business trebuie să dai totul pentru a reuşi, trebuie să-ţi dedici timp, să vrei să creşti, să simţi că aduci o contribuţie importantă pentru clienţi sau pentru echipă, să fii partener de încredere şi profesionist. Şi provocarea e cu atât mai mare cu cât businessul e creat şi condus de tine, pentru că atunci conştientizezi şi mai mult ce pui în joc”. Apoi, adaugă că v8 s-a născut din viziunea lor de a pune preţ mai mult pe calitate decât pe volum şi pe faptul că gândirea de perspectivă şi originalitatea vor surclasa mai mereu execuţia. Şi-a propus să respecte aceste principii încă de la început, când piaţa de comunicare era deja aglomerată, şi a pornit businessul, contrar recomandărilor, de la 0, fără investiţii: „Aşa am vrut, să construim un business sustenabil prin plusul de valoare pe care îl generează «produsul» sau intuind că, mai devreme sau mai târziu, piaţa va ajunge într-o zonă de maturizare în care asta va face diferenţa”. Primul pas a fost să îşi răspundă la întrebarea „de ce este nevoie de încă o agenţie de comunicare în piaţă”. Apoi, au creionat cine sunt, ce fac, ce livrează şi, nu în ultimul rând, ce beneficiu pot să aducă unui partener: „Ce a rezultat a fost o poziţionare puternică însoţită de o strategie simplă, dar eficientă – ideas for growth. Idei care te ajută să creşti, indiferent de tipul de creştere pe care ţi-l doreşti. Asta ştim să facem, asta livrăm, asta dă rezultate, din punctul nostru de vedere”.  Crede că i-au diferenţiat viziunea strategică şi creativitatea, însoţite de buna înţelegere a segmentului de business când vine vorba despre clienţi. Îşi aminteşte că au regăsit aceeaşi viziune de business într-un prim client, care, chiar şi după 10 ani, dincolo de relaţia comercială, a devenit prietenul lor. „Relaţia a rezistat în timp, pentru că ambii parteneri au înţeles că orice construcţie se prăbuşeşte repede dacă nu este bine proiectată – viziunea trebuie susţinută de eforturi comune.” Nu în ultimul rând, au contat rezultatele brandurilor pentru care lucrează: „Avem în portofoliu multe branduri lider de categorie, altele care sunt în ascensiune fulminantă şi câteva pentru care muncim să le transformăm în «love brands»”.  

    În prezent au un portofoliu complex de clienţi şi nu se adresează companiilor cu un profil anume; sunt fie din zona de food, zona financiară sau medicală, până în aria serviciilor diverse sau a telecomului. „Ne adresăm brandurilor care înţeleg ce înseamnă comunicarea, care sunt capabile să planifice şi vor să facă o diferenţă dincolo de competiţia de preţ.” În ceea ce priveşte felul în care piaţa de comunicare şi publicitate a evoluat, per ansamblu, în perioada în care s-a dezvoltat businessul v8, Ionuţ Andrei spune că aceasta se află în continuă creştere şi maturizare. „Sunt ani în care creşterea accelerează inimaginabil şi ani în care «se aşază». Anii aceştia sunt borne afectate sau potenţate de puterea de cumpărare a consumatorului, de crize globale sau de oportunităţi din piaţă, de trenduri, de praguri tehnologice sau de inovaţie. Important este să înţelegi că, indiferent dacă este criză sau nu, comunicarea nu se opreşte. Rectific, nu trebuie să se oprească; dacă se opreşte, costul repornirii va fi mult mai mare ulterior. Altfel, dacă faci un pas în spate, evoluţia pieţei este în mare parte asemănătoare unei electrocardiograme, dar fără linii izoelectrice. Şi cu trend ascendent.”

    Aşteptările clientului final, ale consumatorilor anului 2023 în materie de servicii publicitate înseamnă „prezentarea realităţii crude, aşa cum e ea”: „Este un trend de consumator, asta se doreşte, aşa se manifestă, iar brandurile trebuie să se alinieze la cerinţa lui. Per ansamblu, 10 ani de evoluţie au dus către simplitate Ă beneficiu direct Ă loializare continuă. Şi dacă adaugi la «ecuaţia» de mai sus şi ADN-ul balcanic, «râs  – glumă – griji – voce», înţelegi destul de repede ce vor «clienţii» tăi de la tine, indiferent de ce fel de brand eşti. Caracterizându-ne direct, avem beneficiul de a fi un popor empatic, un popor care reacţionează şi răspunde. Iar asta este o oportunitate, pentru că indiferenţa este cel mai mare inamic al comunicării”. Înţelegerea obiceiului de consum, a dorinţelor consumatorului şi a dimensiunii ecosistemului de comunicare necesar este cea mai mare provocare din industria în care activează. La aceasta se adaugă, desigur, obstacolele inevitabile din parcursul oricărui antreprenor.

    În prezent creativitatea se măsoară în cifre

    „Frica de eşec, lipsa de încredere, viziunea (lipsa de diferenţiator), dorinţa de a face totul repede şi, poate, pe ultimul loc, banii. Nu există manual despre cum să ai succes, dar există manuale care te învaţă cum să gândeşti şi ce poţi să faci. Mai departe însă, ţine doar de tine. Trebuie să ştii că greşeala e normală şi inerentă, că poţi învăţa din ea, că viziunea face diferenţa, că banii sunt doar un vehicul, nu o ţintă. Pentru că, dacă faci ce face şi competitorul, mai devreme sau mai târziu se va termina”, descrie Ionuţ Andrei principalele provocări pe care le-a întâmpinat în dezvoltarea afacerii. De asemenea, adaugă el, realist vorbind, indiferent de industrie, observă că trebuie să alegi între „mai bine” şi „mai mult”: „Totul ţine de concentrare şi de poziţionare, de ceea ce urmăreşti şi de cât de repede vrei să se întâmple. Businessurile sustenabile se construiesc încet, în timp – aşa câştigă valoare, tracţiune şi stabilitate”.

    Vorbind despre performanţa unei entităţi ca urmare a unor proiecte de comunicare, succesul poate să însemne: creşterea indicatorilor de brand (de exemplu: din ce în ce mai multă lume ştie cine eşti), creşterea segmentului de piaţă pe care îl deţii, creşterea favorabilităţii (exemplu: creşte segmentul de consumatori care te preferă) sau a  audienţei,  creşterea vânzărilor, fie că vorbim de servicii sau produse. Succesul în sine poate fi proiectat (business plan) sau poate fi datorat unei oportunităţi apărute pe parcurs. „Fie că sunt de imagine, de audienţă sau de performanţă, indicatorii de performanţă sunt imperativi şi demonstrează eficienţa oricărei comunicări. Succesul înseamnă să atingi aceşti indicatori, să-i depăşeşti şi, nu în ultimul rând, să înţelegi de ce s-a întâmplat într-un anume mod. Pentru că acesta este pasul pentru următoarea campanie.”  De aceea, planificarea are un rol foarte important: „Este important să planifici ce vrei să faci, fiind în acelaşi timp conectat la suflul pieţei, consultând în timp real ce se întâmplă şi ce spun oamenii despre tine”, subliniază el.

    „Ce tip de rezultate urmărim?” este una dintre cele mai frecvente întrebări primite de echipa v8, cu care începe, de altfel, lucrul pe orice brief, răspunde şi Adina Stănescu, creative director al v8, referindu-se la felul în care poate fi măsurată performanţa în acest domeniu. „Această informaţie ne ajută enorm când începem să construim, să întoarcem brieful pe toate părţile şi chiar să căutăm o idee creativă. În 2023, rezultatele urmărite de un brand îţi servesc mai mult de jumătate din brief, pentru că te ghidează spre un anumit gen de execuţie.” Stănescu subliniază şi el importanţa serviciilor ce ţin de creativitate în relaţia cu brandurile: „Dacă publicitatea nu ar reuşi în business, noi nu am mai fi azi aici. Cu siguranţă scorează pe plus şi chiar foarte bine. În 2023, orice om de la v8, indiferent dacă este junior sau senior, ştie că acum creativitatea se măsoară în cifre. Şi poate chiar mai mult de atât. Creativitatea este uşa, instrumentul care uneşte obiectivele de business cu rezultatele de vânzări, de awareness etc.” De altfel, spune că acest unghi pragmatic din care ei analizează creativitatea i-a ajutat până acum la realizarea unor campanii care au  împins businessul clienţilor mai departe.

    Pe de altă parte, Andrei Dragu, chief operations office al v8, observă că toate companiile au modalitatea lor proprie de a interpreta performanţa în comunicare, raportându-se la deja faimoşii KPI (Key Performance Indicator). „Aceştia diferă în funcţie de companie, de obiectivul macro şi de interpretarea subiectivă a performanţei printr-un subset de indicatori. Din păcate, standardizarea la nivel de reţetă nu există, aşa că cel mai dificil lucru este setarea acestor indicatori astfel încât ei să reflecte realitatea”, spune el. Oferă şi un exemplu concret: în cazul indicatorilor de performanţă din social media, cea mai întâlnită formulă pentru rata de engagement ne spune că aceasta se măsoară cuantificând numărul total de interacţiuni (like-uri, comentarii, share), care se împarte la numărul total de urmăritori şi se înmulţeşte cu 100. „Nu putem nega validitatea ei, însă, în funcţie de obiectivul macro şi de contextul în care brandul se află, mai avem nevoie de câteva răspunsuri extra, precum: vizualizările postărilor de tip video sunt relevante? Pot fi adăugate în formulă? Numărul interacţiunilor trebuie împărţit la numărul de urmăritori? Sau doar la numărul celor care au fost expuşi comunicării? Proporţia interacţiunilor (ex: like vs. share) este relevant să fie aceeaşi sau adunăm, ca în şcoala generală, mere cu pere? La v8, suntem foarte atenţi la conturarea acestor indicatori. Etapa aceasta este una crucială în stabilirea strategiei de comunicare pe termen mediu şi lung.”

    „Lucrurile mici şi fără provocări nu ne-au plăcut niciodată. Ele sunt necesare şi potenţează orice proiect, dar nu cred că spune nimeni «evrica» după ce livrează un banner de 300×250. Noi vindem inteligenţă, expertiză şi creativitate.”

    Andrei Dragu, Chief Operations Officer al v8

     

    Ce înseamnă, totuşi, complexitatea în publicitate şi comunicare?

    „Construim strategii, le populăm cu idei care ies din anonimat, le îmbogăţim cu execuţii care aduc consumatorul în faţa produsului şi-l fac să-l încerce sau să îl cumpere, măsurăm performanţele a ceea ce facem şi ajustăm totul în timp real, pentru a creşte randamentul comunicării”, descrie Ionuţ Andrei felul în care îşi construiesc activitatea.

    Întrebaţi ce înseamnă în prezent un „proiect complex” în domeniul comunicării, părerile celor din echipa v8 sunt împărţite între versatilitate, timpul necesar realizării acestora, precum şi buget. „Complexitatea în publicitate e un termen versatil, care poate lua numeroase forme în funcţie de departamentul din care provine omul pe care îl întrebi. La creaţie, uneori un proiect complex înseamnă o inovaţie tehnologică într-un mediu nou, pe care nu-l cunoaşte nimeni, alteori e vorba de un insight despre o comunitate cu care nu am interacţionat niciodată în calitate de simpli pământeni şi, de cele mai multe ori, înseamnă o campanie 360 pe absolut toate mediile şi formatele”, crede Adina Stănescu. Termenul de complex este adjectivul potrivit, crede ea, pentru descrierea anului 2022. „Asta pentru că, într-un an, am reuşit să realizăm un show de entertainment care să facă expresiile cu şi despre mâncare din nou populare printre români, am făcut primul live reality show de dragoste pentru un brand, am deschis primul magazin într-o lume virtuală pentru a vorbi cu generaţia Z acolo unde îşi petrece cel mai mult timp, într-un joc, şi am realizat numeroase campanii 360”, descrie ea realizările recente pentru agenţia pe care o reprezintă. Aceste noutăţi i-au ajutat, spune ea, să se uite la complexitate la un nivel care este deasupra a orice îşi imaginau un trecut, „să gândim foarte asumat, pragmatic, şi să ne cunoaştem limitele. Îţi trebuie un oarecare curaj să-ţi asumi că nu ştii să faci totul”.

    Pentru Andrei Dragu, complexitatea şi provocările aferente unui proiect pot varia foarte mult în funcţie de natura lui, problema pe care acesta trebuie să o rezolve şi alinierea factorilor de decizie. „Din fericire, am întâlnit toate obstacolele derivate din factorii amintiţi anterior. Spun din fericire, pentru că lucrurile mici şi fără provocări nu ne-au plăcut niciodată. Ele sunt necesare şi potenţează orice proiect, dar nu cred că spune nimeni «evrica» după ce livrează un banner de 300×250. Noi vindem inteligenţă, expertiză şi creativitate.” Astfel, punctează el, o parte din buget reflectă volumul de timp şi proporţia de care este nevoie din fiecare. Cealaltă parte a bugetului e direct proporţională cu nivelul de execuţie (craft) şi amprenta pe care vrei să o aibă campania ta. „Materializarea acestor principii s-a regăsit sub forma spoturilor de repoziţionare, a producţiilor ample dedicate zonei de social şi a inovaţiilor din zona de gaming din ultimii ani”, explică Dragu.

    Iar când vine vorba de bugetele necesare pentru o campanie reuşită, Ionuţ Andrei subliniază că, înainte de toate, primordial este să îţi clarifici obiectivele înainte de a începe. „Sau, altfel spus, să îţi pui întrebarea de ce vrei să faci campania în cauză şi ce anume vrei să obţii. Apoi, să îţi dai timp ţie, dar şi clientului, şi partenerului de comunicare, pentru research, strategie, idee şi execuţie. Nu în ultimul rând, să rămâi conectat la campanie şi să o ajustezi în timp real, pentru a obţine performanţa pe care o aştepţi. Rezumând: de ce vreau să fac asta, ce vreau să obţin, ce vreau/ce pot să fac, cum vreau, unde vreau, când vreau, care este costul pe care mi-l permit.”

    Întrebat ce se întâmplă cu bugetele în vremuri de criză, având în vedere criza anterioară, când, în unele cazuri, primele pe lista de reduceri de cheltuieli au fost bugetele de comunicare, Ionuţ Andrei este de părere că aceasta este o strategie greşită. „Le-a mers mai bine celor care au tăiat bugetele după criza din 2008? Realitatea spune că efectul local al opririi comunicării este copleşit mai devreme sau mai târziu de problemele pe care trebuie să le rezolvi ulterior. Orice criză trebuie privită ca o oportunitate. Şi «oprirea» trebuie redefinită prin «ajustare», «înţelegerea oportunităţii» şi găsirea de noi modalităţi de comunicare, mai eficiente şi mai productive din punctul de vedere al costurilor.” Din punctul de vedere al fondatorului v8, comunicarea corectă este „hrana” vânzărilor, adică aduce deopotrivă vizibilitate şi oportunitate. „Asta pentru că poţi să ai cel mai bun preţ, dar, mai devreme sau mai târziu, el va fi egalat de competiţie. Şi «la raft», în faţa ochilor consumatorului, dacă nu spui cine eşti, de ce eşti mai bun, care-i beneficiul lui, pierzi invariabil. Pentru anul 2023, văd mulţi jucători care ştiu deja lecţia asta. Nu opresc bugetele, ci redefinesc şi prioritizează. Reconstruiesc comunicarea, reconstruiesc pilonii pe care se aşază ea, refac obiectivele şi sunt convins că în 2024 vor vedea un plus major.”

    „În 2023, orice om de la V8, indiferent dacă este junior sau senior, ştie că acum creativitatea se măsoară în cifre. Şi poate chiar mai mult de atât. Creativitatea este uşa, instrumentul care uneşte obiectivele de business cu rezultatele de vânzări, de awareness etc.” 

    Adina Stănescu, Creative Director al v8

     

    „Comunicarea înseamnă, mai devreme sau mai târziu, influenţă”

    În prezent, în echipa v8 sunt 30 de persoane, care lucrează pe acelaşi principiu pe care Ionuţ Andrei a înfiinţat compania: „Mai bine, nu mai mult”. „Practic, suntem un nucleu solid de strategi, de creativi, de oameni de business şi de brand manageri, înconjuraţi de foarte mulţi colaboratori, fiecare cu specializarea lui, gata să deservească un scop anume.” Totuşi, spune că recrutarea nu se opreşte niciodată la ei şi fac asta permanent. Cel mai important când vine vorba de selectarea noilor colegi ţine de chimie: „Trebuie să existe chimie, să înţelegi dacă poţi sau nu face parte dintr-o astfel de echipă, să vrei să fii parte, să-ţi placă şi să te regăseşti într-un astfel de proiect. Cele două ingrediente creează o emulaţie fabuloasă şi o gravitaţie senzaţională. Oamenii vin şi ne deschid uşa, ne împrietenim, găsim puncte comune de interes şi abia apoi decidem dacă ne apucăm de lucru. E un proces frumos şi sănătos pentru ambele părţi”. Mai concret, ei dezvoltă un program de internship plătit care nu face altceva decât să genereze un flux continuu de „sânge proaspăt”. „Luăm studenţi de pe băncile facultăţii, îi plătim ca să îi învăţăm ce frumoasă este lumea comunicării şi mereu câţiva dintre ei aleg să ne rămână alături. Funcţionează!”

    De ce calităţi este nevoie ca să reuşeşti să ajungi la performanţă în acest domeniu? Ionuţ Andrei este de părere că dincolo de calităţi contează mai mult înţelegerea premiselor, ca să îţi poţi da seama dacă vrei şi dacă te potriveşti în lumea asta, mai cu seamă datorită faptului că reuşita în această meserie se traduce prin inteligenţa sau abilităţile de a  influenţa segmente mari de populaţie într-o anumită direcţie – să facă ceva, să schimbe ceva. „Dar, ca să ajungi la reuşită, trebuie ca în primul rând să ai dorinţa, curiozitatea şi tenacitatea de a învăţa tot timpul. Astea sunt ingredientele esenţiale. Altfel, orice abilitate se poate învăţa sau perfecta în timp”, crede fondatorul v8.

    Noutatea este nelipsită în industria lor şi poate veni, de pildă, din diversitatea portofoliului de clienţi. „Ca să poţi genera valoare, indiferent de tipul de job pe care îl ai, trebuie să te familiarizezi cu industria, cu piaţa, cu produsele şi, nu în ultimul rând, cu consumatorul şi cu obiceiurile lui. Aşa ajungi să înveţi despre ţevi, coenzime, sms-uri, joburi, cârnaţi, bere, îngheţată, fonduri de investiţii etc. E o lume dinamică, care nu te lasă niciodată să respiri, te provoacă zilnic să fii mai bun şi te şi răsplăteşte pe măsură. Nimic liniar, plictisitor sau anost.” Întrebat totuşi care ar fi sfaturile principale pentru un tânăr care îşi începe parcursul în acest domeniu, antreprenorul răspunde: „Comunicarea/publicitatea e mai mult decât o meserie, este un stil de viaţă. Odată intrat în industrie, te schimbi şi te transformi într-o versiune mai performantă a ta. Trebuie să ai curajul să încerci, să nu-ţi fie frică să greşeşti, să înveţi mereu, să lupţi continuu să treci de bariera indiferenţei şi a plafonării. Şi vei reuşi”.  

  • La vânătoare de lux

    Se întâmplă nu rareori ca unii oameni să apeleze la alte persoane care să se ocupe în locul lor de treburi pe care ei nu mai au timp să le facă, aşa cum ar fi cumpărăturile. Au apărut astfel asistenţi personali care se ocupă cu ele, iar dintre ei se disting în ultima vreme unii care se pot lăuda că pot face rost şi de lucruri foarte greu de găsit. Clienţii acestei categorii aparte sunt cei care caută produse de lux pe care nu au mai apucat să le cumpere din diverse motive, cum ar fi faptul că nu au luat suficient de repede decizia de achiziţie ori pentru că există restricţii impuse de producători care vând un număr limitat de articole dintr-o gamă unui client. Mai există şi persoane care nu s-au simţit bine tratate în magazinele de modă de lux şi atunci preferă să lase pe alţii să le cumpere ce doresc.  Cei cărora le cer ajutorul pot fi consideraţi adevăraţi detectivi în materie de modă, scrie Wall Street Journal, fiind capabili să găsească produse epuizate sau pentru care există listă de aşteptare, contra unui comision. De regulă, au acces la asemenea articole datorită faptului că în trecut au cumpărat pentru sine de la diverse magazine de articole de lux şi au ajuns clienţi importanţi ai acestora, împrietenindu-se cu angajaţii, şi pentru că şi-au construit o relaţie bună cu brandurile.

    Se caută bijuterii de la Bottega Veneta, de exemplu, ori genţi cu paiete de la Fendi, sandale de la Hermes sau cizme de la Chanel sau chiar şi produse de la UGG sau Adidas, iar cei care le doresc nu se dau în lături de la a plăti cel puţin câteva mii de dolari pe un produs şi cel puţin câteva sute de dolari comision asistentului personal de cumpărături care reuşeşte să facă rost de el.  

  • Grupul irlandez Primark a venit în 2022 în România. Ce branduri de modă importante mai lipsesc astăzi de pe plan local?

    ♦ Piaţa locală de fashion este una dintre cele mai concurenţiale, sute de mărci, mai ales străine, luptându-se pe banii pe care românii îi cheltuie pe haine, pantofi şi accesorii.

    Gigantul irlandez Primark a deschis primul său magazin de modă din România în decembrie 2022, marcând astfel intrarea pe piaţa locală. Primark este unul dintre ultimii retailerii de top care nu îşi pusese România pe harta proprie. Spre comparaţie, Inditex (proprietarul Zara) a venit direct în 2007, H&M a ajuns în 2011, iar C&A în 2009.

    În ultimii cinci ani au mai fost nume noi care au venit – ba chiar unele au şi plecat între timp, cum e cazul Topshop sau Forever 21. Mai multe sunt cele care au venit şi au şi rămas, precum Anson’s, Victoria’s Secret, Kik sau 50 Styles.

    Aceste branduri au intrat în cursa pentru cele circa 5 mld. euro pe care românii le cheltuie anual pe haine, pantofi, accesorii şi echipamente sportive. Pe piaţa din România sunt active câteva sute de branduri de îmbrăcăminte şi încăţăminte, per total, retailul local de modă fiind unul dintre cele mai căutate domenii de către jucătorii străini din toată lumea.

    Cine lipseşte însă?

    Uniqlo (Japonia), Banana Republic, Urban Outfitters, J Crew, TkMaxx, &Other Stories sau Gap sunt câteva dintre numele identificate de ZF. În realitate, lista este mult mai lungă dat fiind că sunt mii de mărci de modă în lume.

    Sunt, de altfel, şi unele nume care lipsesc, dar asta după ce au intrat local şi n-au avut priză la public, precum Esprit, Orsay sau Forever 21. Şi brandul american Gap a fost în România acum mai bine de un deceniu, dar în franciză, şi a ieşit între timp.
    În viitorul apropiat ar mai putea intra însă branduri noi. Spre exemplu, grupul japonez de modă Fast Retailing, unul dintre cei mai mari jucători de profil din lume, ar putea intra pe piaţa locală în 2024-2025, aducând brandul fanion Uniqlo, spun sursele din piaţă. Decizia de a veni însă va fi influenţată de evoluţia pe care marca o va avea în Polonia, cea mai dezvoltată piaţă din regiune, unde japonezii au deschis un pop-up store. Spaţiul din Varşovia e menit să testeze apele pe această piaţă, iar dacă rezultatele vor fi bune, anul viitor şi chiar şi 2024 vor fi ani în care atenţia se va îndrepta către această ţară. În cazul în care lucrurile merg bine şi cu magazine permanente, România ar putea fi următoarea ţintă, mai spun sursele ZF, care adaugă că o intrare pe plan local nu va avea loc mai devreme de a doua jumătate din 2024.

    Decizia unui brand de modă de a venit în România este justificată de o serie de factori, începând cu populaţia ţării – a doua cea mai mare din regiune – şi continuând cu apetitul românilor pentru modă şi trenduri. Deşi salariul mediu este, pe piaţa locală, mai mic decât în Cehia sau Ungaria, ponderea din el care merge către haine sau pantofi este mai mare, semn că românii pun accent pe modul în care arată.

     

    Zece giganţi străini
    Ce branduri lipsesc de pe scena locală a modei?

    Uniqlo
    Anul lansării: 1984
    Grup: Fast Retailing
    Din grup mai fac parte: Comptoir des Cottoniers, Princess tam-tam, g.u., Helmut Lang, Plst, Theory
    Poziţionare: se adresează persoanelor cu venituri medii, fiind concurent al Zara

    Banana Republic
    Anul lansării: 1978
    Grup: Gap Inc
    Din grup mai fac parte: Banana Republic, Old Navy, Athleta, Piperlime
    Poziţionare: se adresează persoanelor cu venituri medii şi peste medie, fiind concurent al Zara

    Gap
    Anul lansării: 1969
    Grup: Gap Inc.
    Din grup mai fac parte: Banana Republic, Old Navy, Athleta, Piperlime
    Poziţionare: se adresează persoanelor cu venituri medii şi peste medie, fiind concurent al Zara

    Urban Outfitters
    Anul lansării: 1970
    Grup: Urban Outfitter
    Poziţionare: se adresează persoanelor cu venituri peste medie

    J Crew
    Anul lansării: 1983
    Grup: J.Crew Group, Inc.
    Din grup mai fac parte: crewcuts, Madewell
    Poziţionare: se adresează persoanelor cu venituri medii şi peste medie

    TK Maxx
    Anul lansării: 1976
    Grup: The TJX Companies, Inc
    Din grup mai fac parte: HomeGoods, HomeSense, Marshalls, TJ Maxx, Sierra Trading Post, Winners
    Poziţionare: se adresează persoanelor cu venituri mici şi medii

    & Other Stories
    Anul lansării: 2013
    Grup: Hennes&Mauritz
    Din grup mai fac parte: H&M, CIS Monki, Weekday, Cheap Monday, H&M Home
    Poziţionare: se adresează persoanelor cu venituri medii şi peste medie

    Vero Moda
    Anul lansării: 1987
    Grup: Bestseller Group
    Din grup mai fac parte: Only, Jack & Jones
    Poziţionare: se adresează persoanelor cu venituri medii şi sub medie

    OVS
    Anul lansării: 1972
    Grup: Gruppo Coin
    Din grup mai fac parte: Stefanel, Croff
    Poziţionare: se adresează persoanelor cu venituri medii

    Celio
    Anul lansării: 1978
    Grup: Celio
    Din grup mai fac parte: Camaieu
    Poziţionare: se adresează persoanelor cu venituri medii

    Surse: ZF, companiile

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

  • Unul dintre cele mai cunoscute branduri româneşti de modă, cu o istorie de 100 de ani, a capitulat în faţa masivei concurenţe externe

    Producătorul de încălţăminte Clujana, cu o istorie de peste 100 de ani pe piaţă, a intrat oficial în faliment, conform unui raport publicat la Bursa de Valori Bucureşti. Astfel, după mai mulţi ani de dificultăţi financiare, unul dintre cele mai cunoscute branduri româneşti de modă a capitulat în faţa masivei concurenţe externe.

    „Adunarea generală extraordinară a acţionarilor (…), cu votul pentru al acţionarului majoritar prezent, Consiliul Judeţean Cluj, ce deţine 93,44% din totalul acţiunilor societăţii, a hotărât declanşarea procedurii de faliment”, conform raportului.

    Pentru producătorul de încălţăminte problemele nu sunt ceva recent, în 2018 Clujana intrând în insolvenţă. Doi ani mai târziu, compania ieşea din reorganizare, conform unui anunţ al administratorului judiciar de la acea vreme, CITR. Dezvoltarea reţelei de distribuţie şi diversificarea liniei de produse erau daţi drept factorii ieşirii din insolvenţă în 2020.

    Totuşi, doi ani mai târziu, firma a intrat direct în faliment. Clujana nu şi-a publicat rezultatele financiare în 2020 şi 2021, doi ani dificili pentru modă dat fiind că pandemia i-a ţinut pe oameni mai mult în case şi astfel, ei nu au mai cumpărat la fel de des haine şi pantofi. În 2019 însă, ultimul an pentru care există date publice, cifra de afaceri a Clujana era de doar 1,85 mil. lei, cu 71% mai mică decât în 2018. Spre comparaţie, în 2014-2016, businessul era de circa 10 mil. lei Tot atunci erau 300-400 de salariaţi, faţă de 120 în 2019.

    Piaţa de modă este una puternic concurenţială, cu multe nume străine, dar şi cu branduri româneşti puternice. Unele dintre acestea din urmă aduc produse tot din import, în timp ce doar câteva grupuri au operaţiuni integrate. În total, în România, sunt zeci sau chiar sute de jucători în segmentul de încălţăminte, conform estimărilor ZF.

    Clujana, unul dintre cele mai vechi branduri româneşti, era după Primul Război Mondial cea mai mare fabrică de încălăţăminte din România, însă istoria companiei este una extrem de zbu­ciumată. Mai exact, firma este naţionalizată în anul 1948, iar în 1999 intră în faliment şi este închisă din punct de vedere operaţional, deşi în momentul acela număra 8.000 de salariaţi.
    În 2003 aceasta se redeschide după ce guvernul de la acea vreme a decis trecerea pachetului majoritar de acţiuni în proprietatea judeţului Cluj şi sub administrarea Consiliului Judeţean. Datoria de 5 milioane de euro faţă de stat a fost convertită în acţiuni în 2004. Două decenii mai târziu, Clujana „moare” iar.

     

     

  • Un nou tip de magazin se lansează în Romania. Noul concept vrea să schimbe un model de magazin care se găseşte peste tot în ţara noastră

    După modelul vechilor magazine de cartier, care aveau puterea de a aduna o comunitate în jurul lor, o mână de antreprenori au pus bazele OTOTO, un concept prin care vor să reinventeze ideea de magazin de cartier, oferind clienţilor atât produse create de micii producători independenţi, cât şi o experienţă, prin transformarea unităţilor în magazine-cafenea, o destinaţie în sine. Ce planuri au pentru viitor?

    Conceptul OTOTO este o reimaginarea a magazinului general ca o platformă pentru branduri frumoase, independente, pe de o parte, şi o experienţă pentru comunitate, care împărtăşeşte aceleaşi valori, pe de altă parte. Dacă ne referim la semnificaţia denumirii – în japoneză, OTOTO înseamnă fratele mai mic şi face referire la relaţia cu brandurile pe care le reprezentăm şi admirăm.

    Pe lângă denumire, designul minimalist şi filozofia OTOTO sunt, de asemenea, influenţate de cultura japoneză”, spune Raluca Simiuc, cofondator şi brand & communication la OTOTO. Cu un prim magazin în zona Amzei din Bucureşti, OTOTO a fost creat pentru a le da micilor producători români, care, de multe ori, nu au puterea financiară necesară să îşi deschidă propriul magazin de prezentare, şansa de a avea o vizibilitate mai bună în piaţă.

    Mai ales că, în cazul unor categorii de produse, cum sunt articolele vestimentare, contactul direct pe care un consumator îl are cu produsul poate fi determinant în decizia de  achiziţionare. Mai mult, clienţii vin în magazinele businessului nu doar pentru experienţa cumpărăturilor, ci şi pentru ocazia de a sta la o cafea de la prăjitoriile locale. Raluca Simiuc spune că OTOTO este un magazin de cartier, cu branduri alternative, iar scopul acestui concept este să devină în sine o destinaţie pentru bucureşteni, dar şi pentru turişti. „Nu ne putem aştepta ca oamenii să ia timpul necesar descoperirii de branduri şi produse noi, pe care nu le-au văzut în reclame şi nu le cunosc încă, dacă nu le oferim o experienţă care să încurajeze această explorare şi disponibilitate de a îşi crea propriile păreri şi preferinţe.

    Experienţa este elementul central, pornind de la cafeaua de specialitate şi continuând cu designul magazinului unde fiecare produs poate fi observat şi testat îndeaproape.” Un alt concept pe care antreprenoarea a vrut să îl integreze aici face referire la fontanella, piaţa centrală din oraşele italiene, ce recreează ideea de spaţiu public „unde comunitatea se simte ca acasă”. La OTOTO, acest element a luat naştere sub forma posibilităţii de a testa produse de îngrijire, în lavoarele fiecărei locaţii, ca într-un magazin specializat de cosmetice.

    Din cele trei locaţii, magazinul de pe Calea Victoriei vine cu ceva în plus faţă de celelalte, având un etaj întreg unde pot fi găsite haine şi accesorii realizare din materiale sustenabile, atât ale producătorilor locali, cât şi a celor din afara ţării precum FREITAG, Patagonia, VEJA, Armed Angels, Dedicated, Brava, MUD Jeans.

    Creştere organică

    Povestea companiei a început în luna februarie a anului 2021, brandul fiind pornit de Ana Tanasă şi Radu Stanciu, cărora li s-au alăturat Mihai, Mihaela şi Raluca Simiuc. Mihai Simiuc, fondatorul Frufru, un business care comercializează alimente proaspete, a intrat în acţionariatul OTOTO la începutul acestui an, iar infuzia de capital a fost folosită pentru dezvoltarea reţelei de magazine. Această mutare a venit la scurtă vreme după ce Simiuc a ieşit din acţionariatul Fru Fru, după ce a vândut şi restul de acţiuni gigantului anglo-olandez din industria bunurilor de larg consum Unilever, care achiziţionase deja 75% din business în 2019. Ana Tănasă, cofondatoare a Ototo, a lucrat anterior pentru Fru Fru, ocupând de-a lungul a 12 ani mai multe poziţii, ultima fiind cea de manager comercial şi de operaţiuni.

    Ea a plecat din companie în ianuarie 2021, când a şi intrat în antreprenoriat. „Investiţia de până acum în cele trei magazine a fost în jur de 1 milion de euro, pentru a putea crea o platformă pentru branduri independente, a oferi o experienţă ce face oamenii să simtă că au timp să descopere branduri şi produse noi si a pune la dispoziţie un spaţiu comunităţii ca să se întâlnească, fie plănuit, fie întâmplător – aşa cum era de mult în magazinele de cartier, când oamenii se întâlneau cu vecinii lor. Aşadar, investiţia a fost direcţionată către experienţa de care au parte oamenii odată ce păşesc în magazine şi către suportul brandurilor şi comunităţii. Nu am investit în publicitate – creşterea comunităţii online şi notorietatea brandului se întâmplă organic”, precizează Raluca Simiuc. La aproape trei ani de la deschiderea primului magazin, OTOTO numără astăzi trei magazine în Piaţa Amzei, Calea Victoriei şi Dorobanţi.

    Produsele listate în magazinele businessului, care are un portofoliu de peste 300 de branduri europene, dintre care 100 sunt româneşti, acoperă o paletă largă de segmente, de la produse alimentare şi băutură, până la produse de înrgrijire personală şi pentru casă, accesorii şi articole de modă. „Selectăm brandurile, în primul rând, ţinând cont de valorile, calitatea, designul şi povestea lor. Dacă ar fi să numim câteva criterii, sunt branduri care nu fac compromisuri când vine vorba de calitatea produsului, design şi grija pentru oameni şi planetă, naturale, organice, plant-based, cu etichetă curată şi sustenabile, create în mod responsabil, cu o importantă componentă umană, autentice, oneste şi îndrăzneţe, să aibă o poveste, care poate fi spusă de oamenii pasionaţi care se află în spatele acelor branduri”, spune Raluca Simiuc. Ea adaugă că nu au o ţintă anume privind numărul de branduri la care îşi doresc să ajungă, dar partea cea mai importantă în selecţia partenerilor ţine de respectarea anumitor criterii pentru o selecţie cât mai bună şi actuală a acestora, care să fie relevante pentru stilul de viaţă al clienţior companiei.

    „OTOTO are ca misiune principală partea de curatoriat de branduri, aşadar ne uităm constant după noi branduri, însă totodată, primim săptămânal cereri din partea acestora, în special din partea celor locale, de a fi expuse în magazinele noastre.” Planurile de dezvoltare ale OTOTO includ, pe termen scurt, extinderea în zona online, pentru a putea da posibilitatea a cât mai multor oameni să descopere brandurile din portofoliul OTOTO, iar pe termen lung, depăşirea graniţelor României cu acest concept. Pe viitor, antreprenorii se uită să deschidă magazine în afara Bucureştiului, în 2023 în Cluj şi Timişoara, însă există parteneri interesaţi şi în Sibiu, Oradea şi Braşov. „Cu ambiţia de a redefini magazinul de cartier, nu vedem o limitare în a deschide un OTOTO în toate cartierele unde ar fi relevant pentru oamenii din acele locuri, fie că acestea sunt în Bucureşti, în alte oraşe sau în afara ţării. Ne uităm la posibilitatea extinderii în ţări precum Austria sau Germania ca un prim pas, cu un Pop-up în Viena în primavara lui 2023”, mai spune ea.    ■

    ÎN ŢARĂ ŞI PESTE GRANIŢE

    Planurile de dezvoltare ale OTOTO includ, pe termen scurt, extinderea în zona online, pentru a putea da posibilitatea a cât mai multor oameni să descopere brandurile din portofoliul OTOTO, iar pe termen lung, depăşirea graniţelor României cu acest concept. Pe viitor, antreprenorii se uită să deschidă magazine în afara Bucureştiului, în 2023 în Cluj şi Timişoara, însă există parteneri interesaţi şi în Sibiu, Oradea şi Braşov.

     

     

    „Cu ambiţia de a redefini magazinul de cartier, nu vedem o limitare în a deschide un OTOTO în toate cartierele unde ar fi relevant pentru oamenii din acele locuri, fie că acestea sunt în Bucureşti, în alte oraşe sau în afara ţării. Ne uităm la posibilitatea extinderii în ţări precum Austria sau Germania ca un prim pas, cu un Pop-up în Viena în primavara lui 2023.”

    Raluca Simiuc, cofondator şi brand & communication la OTOTO