BusinessMagazin

Tag: boli

  • Cîţu: Spitalul de Boli Infecţioase Constanţa a avut bani, dar nu i-a folosit

    Premierul Florin Cîţu a declarat, vineri, că unul dintre motivele pentru care a decis să ceară demiterea managerului Spitalului de Boli Infecţioase Constanţa este faptul că deşi a avut fonduri pentru gestionarea pandemiei, nu a făcut-o.

    Cîţu a spus că în 2021 bugetul aprobat pentru Ministerul Sănătăţii a fost de 58,3 miliarde de lei, iar la rectificare au mai fost adăugate 4,5 miliarde de lei.

    Săptămâna aceasta s-au adăugat încă 400 de milioane de lei, dintre care 70 de milioane s-au dus către secţiile ATI, iar restul pentru achiziţie de medicamente

    „Asta înseamnă că s-au alocat în acest an 5,7 miliarde de lei în plus faţă de 2020 şi 10 miliarde de lei mai mult ca în 2019”, spune premierul.

    În ceea ce priveşte Spitalul de Boli Infecţioase Constanţa, Florin Cîţu spune că au existat fonduri europene în valoare de 22,6 de milioane de lei alocate pentru gestionarea crizei sanitare, din care doar 5 milioane au fost folosiţi anul acesta.

    „Deci bani au existat, doar se pare că nu au fost folosiţi cum trebuie. Aceasta este situaţia”, a explicat Cîţu.

    El a spus că sunt multe nereguli la spitalul din Constanţa, unde vineri a avut loc un incendiu, între care faptul că deşi din 2017 ISU Constanţa a înştiinţat Spitalul de Boli Infecţioase că trebuie să obţină aviz de securitate de la incendiu, nici până astăzi nu a depus cerere de autorizare.

  • Leadership în vremuri tulburi

    Criza sanitară adusă de pandemie a lovit industria în care activează la doar un an de la preluarea actualei funcţii, dar Sévan Kaloustian, Managing Director al Janssen, Companiile Farmaceutice ale Johnson & Johnson România, spune că şi-a găsit în acest rol o misiune extrem de motivantă: îmbunătăţirea vieţii pacienţilor. Rămân însă o multitudine de întrebări la care crede că trebuie să răspundă, din poziţia de lider, pentru a-şi ghida echipa în acest sens. Care sunt acestea?

    Sйvan Kaloustian are un doctorat în farmacologie şi un master în farmaco-economie la Universitatea din Montreal, Canada, cu studii postdoctorale la Academia Sinica din Taiwan şi Columbia Business School din New York. Executivul aplică cunoştinţele în industria farmaceutică de peste zece ani, unde a ocupat poziţii cheie în cadrul Janssen, lucrând pentru misiunea companiei în peste cinci zone geografice ale lumii. În urmă cu doi ani a preluat funcţia actuală,  de Managing Director al Janssen, Companiile Farmaceutice ale Johnson & Johnson România,  este vicepreşedinte al ARPIM (Asociaţia Producătorilor Internaţionali de Medicamente din România) din 2020 şi membru al Consiliului Director al AmCham România (Camera de Comerţ Americană în România).

    „În primul rând, eu sunt soţ şi tatăl a trei copii. Sunt o persoană matinală, iar zilele mele încep întotdeauna devreme, în jurul orei 6:00, cu activitate fizică. Apoi, totul se rezumă la drumul spre şcoală alături de copiii noştri”, îşi descrie el prima parte a agendei zilnice. Odată ajuns la locul de muncă, spune că îşi împarte timpul în mod egal în jurul a trei domenii principale: echipele companiei şi tot ceea ce presupune sprijinirea lor, dezvoltarea şi toate aspectele legate de colegii din companie;  activităţile pentru îmbunătăţirea accesului la sănătate şi inovaţie al pacienţilor, dar şi activitatea în mediul extern de business, precum ARPIM şi AmCham; şi operaţiunile businessului, asigurându-se că inovaţiile companiei sunt disponibile unui număr cât mai mare de pacienţi.

    Lecţia pe care executivul spune că a învăţat-o din actuala criză sanitară e că totul este despre şi în jurul echipei. „Într-un astfel de eveniment de sănătate publică neaşteptat, nu poţi anticipa niciodată totul. Ceea ce va face diferenţa este să ai echipa potrivită, alinierea corectă la valori, o comunicare foarte bună şi, ca lider, să îndepărtezi toate barierele astfel încât oamenii din echipa ta să poată comunica şi desfăşura activitatea bine, în siguranţă, atât individual, cât şi împreună.”

    „Totul este despre şi în jurul echipei. Într-un astfel de eveniment de sănătate publică neaşteptat, nu poţi anticipa niciodată totul. Ceea ce va face diferenţa este să ai echipa potrivită, alinierea corectă la valori, o comunicare foarte bună şi, ca lider, să îndepărtezi toate barierele astfel încât oamenii din echipa ta să poată comunica şi desfăşura activitatea bine, în siguranţă, atât individual, cât şi împreună.”

    Adaptabilitatea la context

    Ca strategie de leadership abordată din rolul pe care îl deţine, aceasta se axează pe adaptare. El este de părere că o strategie de leadership are şanse de succes doar dacă este coerentă şi relevantă pentru situaţia de faţă. „Când am preluat acest rol în 2019, Janssen România era deja o companie de succes. Ambiţia mea a fost să fiu un facilitator al oamenilor noştri şi al organizaţiei noastre pentru ca acest succes să crească. Pentru mine, să conştientizezi acele momente în care poate este mai indicat să nu acţionezi este un act strategic.”

    Privind înapoi, la ultimii doi ani, spune că şi-a concentrat energia pe trei aspecte. Unul dintre ele este creşterea competenţelor oamenilor din subordine. „Utimele 18 luni au schimbat semnificativ aşteptările pieţei şi, prin urmare, competenţele necesare pentru a fi relevanţi. Am dedicat timp şi resurse pentru a investi în dezvoltarea echipei noastre.” Un alt factor de interes a fost angajamentul faţă de valorile şi crezul companiei, un document de o pagină scris în urmă cu aproape 80 de ani de Robert Wood Johnson, preşedinte şi membru al familiei care a fondat businessul, care cuprinde un set de valori dezvoltat în patru paragrafe, şi defineşte responsabilitatea companiei faţă de consumatori, pacienţi, angajaţi, comunitate şi acţionari, fiind creat pentru a ajuta membrii echipei în căutarea unor răspunsuri mai adecvate la problemele vieţii de zi cu zi.

    „Misiunea noastră este clară: să îmbunătăţim viaţa pacienţilor români. Acest lucru este incredibil de motivant şi, pe cât de mult putem, tot timpul nostru trebuie să fie cu acest scop în minte, prin eliminarea barierelor şi simplificarea proceselor medicale.” Sévan Kaloustian spune că a încercat să traducă viziunea companiei şi la nivel individual. Ca lider, este de părere că întrebările la care trebuie să răspunzi sunt „Oamenii pe care îi coordonezi sunt mai buni cu sau fără tine?”, referindu-se aici nu la rezultatele companiei sau la indicii anuali, ci la activitatea lor de zi cu zi; „Munca lor este mai uşoară datorită implicării tale?”; „Cunoştinţele lor pot creşte, poate datorită experienţei tale?”; „Starea lor de bine se îmbunătăţeşte datorită exemplului personal şi interacţiunii cu tine?”.

    „Strategia mea de leadership, dacă se poate numi chiar aşa, este să încerc cât pot de mult să fac viaţa echipei mele mai bună. Pentru că atunci când ei văd prezenţa lor în echipa Janssen ca pe un factor pozitiv în viaţa lor, atunci vor oferi tot ce au mai bun.” Din perspectiva sa, cea mai mare provocare cu care s-a confruntat în carieră a fost, „fără îndoială, anul 2020 şi vârful pandemiei”. Pe de altă parte, cel mai mare succes a fost „să văd cât de puternici ieşim din ea datorită echipelor şi partenerilor noştri”.

     

    Impact global

    Potrivit executivului, compania a încheiat, de-a lungul timpului, peste 400 de parteneriate la nivel global şi lucrează împreună cu experţi de top din întreaga lume, de la instituţii academice la companii mari şi mici. „Toate aceste relaţii strategice au întotdeauna acelaşi scop: să avansăm cercetarea ştiinţifică şi să oferim soluţii inovatoare care să ofere valoare pacienţilor, medicilor şi sistemelor de sănătate din întreaga lume”, spune Sévan Kaloustian.

    În plan global, Janssen îşi concentrează eforturile pe şase arii terapeutice: boli infecţioase şi vaccinuri, hematologie şi oncologie, imunologie, neuroştiinţe, afecţiuni metabolice şi cardiovasculare şi hipertensiune pulmonară. În România, compania are peste 24 de tratamente disponibile pentru onco-hematologie, imunologie, boli infecţioase şi neuroştiinţe. Anul trecut, Johnson & Johnson România a înregistrat, potrivit datelor publice disponibile pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, o cifră de afaceri netă de 950 de milioane de lei şi un profit net de 16,8 milioane de lei.

    În domeniul cercetării, executivul spune că încearcă întotdeauna să exploreze noi paliere de inovaţie medicală – cum ar fi Centrul de Prevenţie Janssen, care explorează noi abordări ale prevenirii afecţiunilor în domenii majore ale medicinei care nu au fost încă soluţionate, „Acceleratorul de Depistare a Afecţiunilor, un grup de cercetare care adresează cauzele principale ale apariţiilor afecţiunilor, intervine mai devreme decât punctul de diagnostic acceptat clinic în prezent, precum şi Institutul de Microbiom Uman Janssen care se concentrează pe înţelegerea microbiomului şi a noilor terapii pentru bolile autoimune majore şi alte afecţiuni pentru care în prezent nu există suficiente opţiuni de tratament.”

    Potrivit lui, aria de cercetare şi dezvoltare este unul dintre elementele principale ale dezvoltării businessului – „aşa cum este firesc pentru o companie care utilizează progresele ştiinţifice pentru a îmbunătăţi viaţa pacienţilor”. Acest lucru, adaugă Kaloustian, vine cu o contribuţie semnificativă. „În 2019, de exemplu, am dedicat peste 11 miliarde de dolari cercetării şi dezvoltării, în timp ce în 2020 au fost alocate 12 miliarde de dolari, în întreaga noastră reţea globală.”

    „Misiunea noastră este clară: să îmbunătăţim viaţa pacienţilor români. Acest lucru este incredibil de motivant şi, pe cât de mult putem, tot timpul nostru trebuie să fie cu acest scop în minte, prin eliminarea barierelor şi simplificarea proceselor medicale.”

    În cadrul Janssen, Companiile Farmaceutice ale Johnson & Johnson, există 22 de unităţi de producţie la nivel global.

    La nivel mondial, pe cele trei segmente de business: medicamente inovatoare eliberate cu prescripţie medicală, dispozitive medicale şi produse de îngrijire personală, în care compania activează, businessul este prezent în peste 175 de ţări. „Bineînţeles, acest lucru vine cu provocări semnificative, dar ne permite, de asemenea, să avem o viziune cu adevărat globală pentru viitorul asistenţei medicale”, notează Sévan Kaloustian.

    La momentul actual, susţine executivul, compania reuşeşte să răspundă nevoilor mai multor pacienţi decât în trecut şi are şansa de a aduce un impact pozitiv în viaţa cât mai multor oameni. „În ultimii ani, s-a observat un progres în sistemul de sănătate, dar încă mai sunt multe de făcut. Suntem mândri că am continuat parteneriatul cu autorităţile şi am reuşit să aducem tratamente inovatoare pentru pacienţii români. Eforturile noastre generale se concentrează asupra modului în care putem avea o contribuţie în ceea ce priveşte accesul mai rapid la inovaţii medicale, continuând efortul în jurul taxei clawback, modelul de stabilire a preţurilor, predictibilitatea listei de compensare şi conturând o legislaţie adecvată pentru studiile clinice. Împreună cu partenerii noştri, vom continua să îmbunătăţim calitatea asistenţei medicale şi speranţa de viaţă, contribuind la dezvoltarea sistemului de sănătate, mediului academic şi de afaceri”, declară el.

     

    Cea mai importantă resursă

    Pe plan internaţional compania are peste 136.000 de angajaţi, iar local, o echipă de peste 100 de angajaţi. „Având în vedere diferenţele între sisteme de sănătate de la o regiune la alta, este esenţial să utilizăm acoperirea şi expertiza globală a companiei noastre, concentrându-ne, în acelaşi timp, pe configuraţia locală şi pe nevoile pe care pacienţii le au în fiecare ţară.”

    În ceea ce priveşte provocările aduse de apariţia noii crize sanitare, Kaloustian spune că a abordat noua situaţie din două perspective. „Pandemia ne-a afectat nu doar activitatea comercială, ci ne-a obligat să ne concentrăm şi pe resursa necesară pentru continuarea operaţiunilor: colegii noştri. Am implementat o serie de măsuri menite să asigure bunăstarea fizică şi mentală a echipei noastre, cu programe de lucru şi locaţii flexibile, reguli stricte de igienă în spaţiile companiei şi o adoptare accelerată a tehnologiei şi digitalizării pentru a oferi flexibilitatea necesară în contextul noilor noastre modele de lucru în echipă. Sunt mândru să spun că am ieşit mai puternici şi mai uniţi după această perioadă de provocări remarcabile.”

    În al doilea rând, executivul spune că efectele crizei sanitare actuale s-au resimţit asupra legăturii pacient-medic, deoarece pandemia a devenit, „pe bună dreptate”, punctul central al aproape tuturor comunicărilor medicale. „Am văzut pericolul ca pacienţii să întrerupă tratamente sau acţiunile şi diagnosticele preventive să fie întârziate şi am încercat să contribuim prin creşterea comunicării dintre pacient şi medic, astfel am reuşit să creăm un program logistic pentru pacienţii cronici care au nevoie de administrarea terapiei în spital, intitulat «Janssen, împreună pentru pacienţi», program care oferă transport protejat pacienţilor între domiciliul lor  şi centrele medicale, pentru a-şi putea continua tratamentul în siguranţă.

     

    Implicare pe moment şi pe termen lung

     Prin intermediul acestui instrument prin care compania face paşi în zona de CSR (corporate social responsibility) Johnson & Johnson România contribuie şi la conectarea persoanelor care au acelaşi diagnostic, care se pot confrunta cu aceleaşi provocări în gestionarea acestuia. Având acces la informaţii obiective, din surse de încredere, validate medical, compania susţine pacienţii astfel încât să devină parteneri responsabili ai medicilor lor pe durata parcursului terapeutic pe care îl vor avea împreună. „Atunci când investim în comunităţile din care facem parte, avem în vedere obţinerea unor rezultate de durată, cu impact pe termen lung, însă adresăm şi probleme punctuale, atunci când ajutorul nostru poate face diferenţa. Suntem conştienţi de faptul că schimbarea şi îmbunătăţirea, în general, sunt procese care necesită timp, însă suntem încântaţi de paşii pe care i-am parcurs până acum, iar entuziasmul şi determinarea noastră sunt principalele ingrediente pentru continuarea planurilor pe termen lung”, spune Sévan Kaloustian.

    În paralel cu lansarea platformei «Janssen, împreună pentru pacienţi», executivul spune că „anul trecut, într-un mod excepţional de acţiune într-un context excepţional, ne-am pus toate resursele corporative, dar şi personale, în susţinerea categoriilor implicate în lupta COVID-19. Am donat o sumă importantă Crucii Roşii Române pentru susţinerea achiziţiei de echipamente de protecţie personală şi echipamente medicale. Am răspuns apelului reprezentanţilor pacienţilor oncologici, FABC, şi i-am susţinut pentru asigurarea protecţiei în timpul desfăşurării serviciilor medicale de care aveau nevoie. În paralel, am sprijinit Fundaţia Estuar pentru realizarea unui call center dedicat personalului medical din prima linie, pentru a-i susţine în menţinerea echilibrului psihologic şi sănătăţii mintale”.

    În ultimii ani, compania a lansat o serie de proiecte pe care reprezentanţii businessului îşi propun să le crească de la an la an. În 2017 – 2018, Johnson & Johnson România a susţinut crearea primei curricule de îngrijiri paliative pentru medicii rezidenţi în oncologie de la noi din ţară. Programul a fost dezvoltat şi implementat de HOSPICE Casa Speranţei şi a avut ca parteneri internaţionali ESMO, ASCO şi institutele de oncologie din Bucureşti şi Cluj-Napoca.

    La momentul lansării Onco PAL Curriculum, serviciile de îngrijire paliativă din piaţa locală acopereau doar 10% din această nevoie, în România, anual, aproximativ 160.000 de pacienţi români având nevoie de îngrijiri paliative.

    Tot în anul 2017, compania a lansat platforma locală de implicare în comunitate „Împreună pentru fiecare zi de mâine”, care cuprinde trei direcţii prioritare de acordare a sprijinului pe care îl oferă.

    Prima vizează „Salvarea şi îmbunătăţirea vieţilor femeilor şi copiilor” pentru ca acele comunităţi din care fac parte să fie productive şi puternice. Cea de-a doua se referă la „Prevenţia afecţiunilor în rândul populaţiilor vulnerabile” în sensul căreia compania colaborează cu parteneri locali pentru educarea membrilor comunităţii cu privire la modul în care poate fi prevenit şi redus riscul de îmbolnăvire.

    Prin cel de-al treilea pilon, „Creşterea capacităţilor personalului medical”, compania contribuie la dezvoltarea abilităţilor şi competenţelor profesioniştilor, ale medicilor, pentru îmbunătăţirea profesională continuă a acestora. În direcţia de responsabilitate socială a fost creat şi programul educaţional WiSTEM²D, lansat pe plan internaţional de Johnson & Johnson în 2015 şi în România în anul 2018. Acesta are ca scop cultivarea încrederii în sine şi a interesului elevilor din clasele gimnaziale şi liceale pentru domeniile şi carierele STEM²D (science, technology, engineering, mathematics, manufacturing, and design – ştiinţă, tehnologie, inginerie, matematică, manufactură şi design – n. red).

    Prin activităţile proiectului se doreşte cultivarea interesului fetelor pentru aceste obiecte de studiu şi încurajarea lor spre a urma cariere în aceste domenii, general acceptate ca fiind preferate de băieţi. „De asemenea, colegii noştri participă în fiecare an ca voluntari în cadrul programelor educaţionale WiSTEM²D, susţinând astfel educaţia cu impact imediat în rândul beneficiarilor lor. Obiectivul companiei la nivel global este să obţină o reprezentare de 50% a femeilor în domeniile STEM2D.” Până la această dată, iniţiativa, implementată la nivelul a 18 ţări europene, s-a desfăşurat în România în 42 judeţe, în 405 şcoli şi a impactat mai bine de 16.500 de elevi în 14 localităţi.

  • Cel mai scump medicament din lume costă 2 milioane de dolari. Ce afecţiune tratează

    2 milioane de dolari. Atât costă cel mai scump medicament din lume.
     
    Zolgesma este şansa unei vieţi normale pentru copiii diagnosticaţi cu atrofie musculară spinală. Este o boală rară, care necesită un tratament complex şi extrem de scump.
     
    În România nu există acest medicament, dar avem Spinrazza. Acest medicament este primul pas în combaterea acestei boli.
     
    Irina este mama lui Robert. Cea care a reuşit să mute munţii din loc şi să pornească o campanie online prin care a reuşit să strângă toţi banii pentru ca Robert să ducă o viaţă normală.
     
    „SMA este o boală foarte complexă care afectează extraordinar de multe puncte şi respectiv trebuie să analizezi per ansamblu fiecare părticică. Am apreciat foarte mult că avem spinraza şi nici ea nu este ieftină e 72.0000 de euro o singură doză şi copilul are nevoie de trei doze în fiecare an, toată viaţa sa. Noi suntem la spitalul Robănescu, iar doctorii de acolo sunt efectiv nişte îngeri pe pământ. Ei real se luptă”, a spus Irina, mama lui Robert.
     
    Progresele se văd şi asta este cel mai important. „E bine, cognitiv, copilaşii cu SMA sunt la fel ca toţi ceilalţi copilaşi, la o săptămână după Zolgesma el a început să se rostogolească, a început să fie mai bine pe parte de glutiţie, noi riscam atunci când eram în state, doctorii au pus foarte multă presiune pe noi să-i punem gastrostomă, şi noi am insistat şi am refuzat şi eram aşa pe muchie de cuţit şi ne-au dat o săptămână termen, să vedem dacă ia în greutate, şi a luat, acum este un mâncăcios, îi place tot, e foarte pofticios, este mult mai bine pe parte de respiraţie”,  a spus aceasta.
     
     
    După progresul celui mic, Irina îşi mai doreşte un singur lucru. De data asta, de la viitorii părinţi şi de la autorităţi. „Mi-aş dori să îndem pe această cale părinţii să-şi facă testarea genetică, pentru că un om din 40 de persoane, este purtător de SMA şi dacă mama îşi face testarea şi vede că este pozitivă, atunci şi tatăl să-şi facă testarea şi există şanse de 25% ca copilul să fie afectat. Cred cu tărie că acestă testare ar putea face statul român să aprobe screeningul neonatal, astfel încât niciun alt copilaş să nu ştie ce înseamna SMA”.
     
    SMA este atrofia musculară spinală care afectează neuronii din măduva spinării, adesea şi pe cei din trunchiul celebral, ducând la moartea acestora. SMA1 este cea mai severă din punct de vedere a evoluţiei şi progresului, aproximativ două treimi din copiii diagnosticaţi mor de stop respirator înainte de vârsta de 3 ani. Pe lângă Zolgesma, Spinrazza este prima doză de tratament pe care un copil diagnosticat trebuie să o ia. Nici aceasta nu este mai accesibilă, o singură doză costă undeva la 72.000 de euro şi un copil are nevoie de 3 doze anual, toată viaţa lui.
     

     

  • Cel mai scump medicament din lume costă 2 milioane de dolari. Ce afecţiune tratează

    2 milioane de dolari. Atât costă cel mai scump medicament din lume.
     
    Zolgesma este şansa unei vieţi normale pentru copiii diagnosticaţi cu atrofie musculară spinală. Este o boală rară, care necesită un tratament complex şi extrem de scump.
     
    În România nu există acest medicament, dar avem Spinrazza. Acest medicament este primul pas în combaterea acestei boli.
     
    Irina este mama lui Robert. Cea care a reuşit să mute munţii din loc şi să pornească o campanie online prin care a reuşit să strângă toţi banii pentru ca Robert să ducă o viaţă normală.
     
    „SMA este o boală foarte complexă care afectează extraordinar de multe puncte şi respectiv trebuie să analizezi per ansamblu fiecare părticică. Am apreciat foarte mult că avem spinraza şi nici ea nu este ieftină e 72.0000 de euro o singură doză şi copilul are nevoie de trei doze în fiecare an, toată viaţa sa. Noi suntem la spitalul Robănescu, iar doctorii de acolo sunt efectiv nişte îngeri pe pământ. Ei real se luptă”, a spus Irina, mama lui Robert.
     
    Progresele se văd şi asta este cel mai important. „E bine, cognitiv, copilaşii cu SMA sunt la fel ca toţi ceilalţi copilaşi, la o săptămână după Zolgesma el a început să se rostogolească, a început să fie mai bine pe parte de glutiţie, noi riscam atunci când eram în state, doctorii au pus foarte multă presiune pe noi să-i punem gastrostomă, şi noi am insistat şi am refuzat şi eram aşa pe muchie de cuţit şi ne-au dat o săptămână termen, să vedem dacă ia în greutate, şi a luat, acum este un mâncăcios, îi place tot, e foarte pofticios, este mult mai bine pe parte de respiraţie”,  a spus aceasta.
     
     
    După progresul celui mic, Irina îşi mai doreşte un singur lucru. De data asta, de la viitorii părinţi şi de la autorităţi. „Mi-aş dori să îndem pe această cale părinţii să-şi facă testarea genetică, pentru că un om din 40 de persoane, este purtător de SMA şi dacă mama îşi face testarea şi vede că este pozitivă, atunci şi tatăl să-şi facă testarea şi există şanse de 25% ca copilul să fie afectat. Cred cu tărie că acestă testare ar putea face statul român să aprobe screeningul neonatal, astfel încât niciun alt copilaş să nu ştie ce înseamna SMA”.
     
    SMA este atrofia musculară spinală care afectează neuronii din măduva spinării, adesea şi pe cei din trunchiul celebral, ducând la moartea acestora. SMA1 este cea mai severă din punct de vedere a evoluţiei şi progresului, aproximativ două treimi din copiii diagnosticaţi mor de stop respirator înainte de vârsta de 3 ani. Pe lângă Zolgesma, Spinrazza este prima doză de tratament pe care un copil diagnosticat trebuie să o ia. Nici aceasta nu este mai accesibilă, o singură doză costă undeva la 72.000 de euro şi un copil are nevoie de 3 doze anual, toată viaţa lui.
     

     

  • BioNTech alege Singapore drept următorul centru regional al companiei: Grupul german plănuieşte să construiască o nouă unitate de producţie pentru vaccinurile bazate pe ARN mesager

    BioNTech a declarat luni că plănuieşte să înfiinţeze un sediu regional şi să construiască o nouă unitate de dezvoltare a vaccinurilor bazate pe tehnologia ARN mesager în Singapore, semn că grupul german continuă să îşi extindă reţeaua de producţie, transmite Reuters.

    De asemenea, firma intenţionează să producă o serie de medicamente care ar trata cancerul şi mai multe boli infecţioase.

    Compania cu sediul în Mainz spune că plănuieşte să deschidă birourile din Singapore în 2021 şi se aşteaptă ca fabrica să fie 100% operaţională până în 2023, creând până la 80 de joburi în ţara din sud-estul Asiei.

    „Implementarea unui număr cât mai mare de noduri în cadrul reţelei noastre de producţie este un pas strategic important în ceea ce priveşte construirea unei amprente globale”, spune Ugur Şahin, cofondator şi CEO BioNTech, estimând investiţia la câteva sute de milioane de dolari.

    Principalii producători de vaccinuri se confruntă cu tot mai multă presiune în ultimul timp, fiind forţaţi să împartă brevetele pentru serurile anti-coronavirus pentru a ajută ţările mai puţin dezvoltate.

    BioNTech şi Pfizer au declarat că pot produce până la 3 miliarde de doze în 2021. Grupul american a semnalat săptămâna trecută că ar putea crea împreună cu BioNTech circa 4 miliarde de vaccinuri anul viitor, majoritatea mergând către ţările cu venituri medii şi mici.

    Zilele trecute, Uniunea Europeană a încheiat un nou contract cu Pfizer-BioNTech pentru achiziţia a 1,8 miliarde de vaccinuri anti-COVID-19 (o comandă de 900 de milioane de doze şi o opţiune pentru încă 900 de milioane), potrivit unei declaraţii a Ursulei von der Leyen, preşedinte Comisiei Europene.

     

  • O treime dintre persoanele care au avut COVID-19 suferă de „boli ale creierului” – STUDIU

    Unul din trei oameni care au fost infectaţi cu SARS-CoV-2 prezintă probleme neurologice, au raportat cercetătorii marţi.

    Aceştia au descoperit că 34% din supravieţuitorii COVID-19 au primit un diagnostic pentru o afecţiune neurologică sau psihologică în termen de şase luni de la infectare, potrivit studiului publicat marţi în revista Lancet Psychiatry.

    Cel mai frecvent diagnostic a fost anxietatea, găsită la 17% din persoanele tratate pentru COVID-19, urmată de tulburări de dispoziţie, găsită la 14% din pacienţi.
    Deşi efectele neurologice sunt mai severe la pacienţii spitalizaţi, acestea sunt încă frecvente la cei care au fost trataţi doar în ambulatoriu, notează cercetătorii.
    „Această rată s-a mărit progresiv pe măsură ce severitatea bolii COVID-19 a crescut. Dacă ne uităm la pacienţii care au fost spitalizaţi, această rată a crescut la 39%”, a declarat Maxime Taquet, academician clinic în psihiatrie la Universitatea din Oxford şi coautor al noului studiu, potrivit CNN.
    Rezultatele ajută la clarificarea modului în care sistemul de sănătate ar trebui să continue să ajute supravieţuitorii COVID-19, au spus cercetătorii. „Rezultatele noastre indică faptul că bolile cerebrale şi tulburările psihiatrice sunt mai frecvente după COVID-19 decât după gripă sau alte infecţii respiratorii, chiar şi atunci când pacienţii prezintă şi alţi factori de risc. Acum trebuie să vedem ce se întâmplă după şase luni”, a adăugat Taquet.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Este adevărat dacă nu ai efecte secundare, înseamnă că vaccinul nu a funcţionat? Teoria experţilor în boli infecţioase

    A apărut un nou efect advers al vaccinului anti-COVID. Pacienţii spun că simt gustul de nichel în gură după vaccinare.
    Se cere un studiu urgent pentru a vedea riscurile.

    Pe măsură ce creşte numărul celor vaccinaţi, creşte şi lista efectelor adverse. Cel mai recent este gustul metalic. Mai multe persoane au raportat acest efect advers la câteva minute după prima doză de Pfizer. Medicii spun că observat acest lucru şi la alte vaccinuri, administrate în trecut.

    Ce spun medicii?
    Medicii spun că poate apărea gustul metalic, dar dispare în timp. Şi că raportarea efectelor adverse ţine şi de mulţi alţi factori, în afară de reacţia sistemului imunitar. Depinde dacă eşti obosit, stresat sau cum percepi durerea.

    Dar dacă nu ai efecte secundare, înseamnă că vaccinul nu a funcţionat?
    Toţi experţii în boli infecţioase îţi spun că această teorie nu este adevărată. Gândeşte-te, pentru orice medicament pe care îl iei ai efecte adverse? Rata fiecărui tip de reacţie este precizată în prospectul vaccinului. La vaccinul AstraZeneca sunt raportate mai multe efecte după prima doză, la vaccinurile pe bază de ARN Mesager, respectiv Pfizer şi Moderna ştim că aceste reacţii apar mai frecvent după a doua doză.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Când grija guvernanţilor se transformă în jigniri. Cum am ajuns “proşti, zona zoster şi răspândaci”

    Klaus Iohannis: Epidemia este între noi, virusul este în comunitate. În faţa unei boli ori eşti precaut, ori eşti prost. Una din două. Tot reiau apelul meu spre protecţie, atenţie şi luat măsuri care ne permit să acţionăm

    Ludovic Orban: Acolo chiar, la Bucur Obor au fost în controale de ”n”- ori, de fiecare dată nu cred că 20% dintre cei de acolo respectau regulile – portul măştii, distanţa la statul la coadă. Pur şi simplu nu se respectă, acolo parcă e o zonă Zoster

    Ludovic Orban: Adolescenţii, nu numai la noi, în foarte multe ţări din Europa- astea sunt analize făcute- adolescenţii sunt… cum să zic… sunt răspândaci de virus, pentru că ei nu dezvoltă forme grave, marea majoritate sunt asimptomatici
    Deşi măsurile anti-Covid luate de guvernanţi sunt justificate de nevoia de a proteja oamenii şi sistemul public de sănătate, ca o ironie, promotorii lor îi jignesc chiar pe cei faţă de care îşi manifestă grija şi, care, în plus, sunt şi alegători.
    Primul care a deschis “balul” declaraţiilor jignitoare la adresa românilor “neascultători şi obraznici”, deşi statul le vrea binele când vine vorba de Covid, a fost preşedintele Iohannis.

    Astă-vară, şeful statului ne spunea că în faţa unei boli ori eşti precaut, ori eşti prost.  “Am văzut că sunt unii politicieni care mai mult fug după voturi, care spun că putem să ne relaxăm cu totul şi că nu e nevoie de măsuri şi să vină specialiştii cu dovezi. Nu vă supăraţi, ce doveţi vreţi. 270 de infectări de ieri până astăzi.

    Peste 150 de persoane la ATI. Epidemia este între noi, virusul este în comunitate. În faţa unei boli ori eşti precaut, ori eşti prost. Una din două. Tot reiau apelul meu spre protecţie, atenţie şi luat măsuri care ne permit să acţionăm”, declara Klaus Iohannis, la 11 iunie .

    Ulterior, după o vizită în Piaţa Universităţii, a revenit, şi-a prezentat scuze, a încercat să dea vina pe alţii, dar internetul e martor că jignirea a rămas.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cele 24 de boli pentru care se instituie izolare acasă sau în spitale. LISTA completă, aprobată de Guvern

    Lista celor 24 de boli pentru care se instituie izolare acasă sau în spitale a fost aprobată de Guvern. Coronavirusul a fost inclus pe listă.

    Guvernul a aprobat o hotărâre privind lista bolilor infectocontagioase pentru care se instituie izolarea persoanelor la domiciliu sau în spital.

    Documentul stabileşte lista bolilor infectocontagioase pentru care se instituie izolarea persoanelor la domiciliul acestora, la locaţia declarată de acestea sau, după caz, în unităţi sanitare sau în locaţii alternative ataşate acestora. În această listă a fost introdus şi SARS Cov 2.

    Acelaşi act normativ stabileşte şi unităţile sanitare de bază în care se pot trata persoanele bolnave cu afecţiunile prevăzute în lista bolilor infectocontagioase.

    Lista aprobată cuprinde 24 boli infectocontagioase şi a fost propusă de Institutul Naţional de Sănătate Publică.
    „Sunt acele tipuri de boli determinate de agenţi patogeni care determină un impact rapid şi major asupra stării de sănătate a persoanei bolnave şi poat determina rapid apariţia de focare de boli transmisibile sau declanşarea de epidemii extinse la nivel naţional sau internaţional. Aceste boli infectocontagioase necesită identificare rapidă, declarare şi insituire de măsuri imediate în scopul limitării extinderii bolii în populaţia generală”, transmite Ministerul Sănătăţii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Descoperirea care schimbă tot ce ştiam despre COVID-19. Avertismentul dur al oamenilor de ştiinţă

    Coronavirusul va deveni endemic cu sau fără vaccin, anunţă experţii în boli infecţioase, sugerând că oamenii trebuie să înveţe să trăiască cu pandemia, scrie CNBC.

    Până acum, numărul de infecţii la nivel mondial a ajuns la 41 de milioane, înregistrându-se peste un milion de decese, potrivit Universităţii Johns Hopkins.

    Dr. David Heymann, care a condus divizia de boli infecţioase a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii în timpul epidemiei de SARS din 2002-2003, crede că guvernele îşi pun prea mult speranţele în dezvoltarea unui tratament într-un moment în care comunicarea, procesele de testare şi măsurile de prevenţie sunt cât se poate de importante.

    „Principala dificultate în momentul de faţă este că multe ţări cred că vaccinul va rezolva majoritatea problemelor. Însă nu aşa ar trebui să procedăm… Trebuie să învăţăm să trăim cu pandemia”, spune Heymann.

    Consilierul-şef pe probleme ştiinţifice din cadrul guvernului britanic, Patrick Vallance, a declarat săptămâna aceasta că virusul SARS-CoV-2 are toate şansele să devină la fel de endemic precum gripa anuală.

    Vallance spune că dezvoltarea unui vaccin durează în medie 10 ani. Cel mai rapid proces de creare a fost pentru oreion şi a durat patru ani.

    „Oamenii au nevoie să gestioneze de unii singuri riscurile, aşa cum fac vis-a-vis de bolile cu transmitere sexuală şi tuberculoză”, a adăugat Heymann.