BusinessMagazin

Tag: benzi

  • Un nou film produs de Michael Bay va readuce o franciză de succes a anilor ’90

    “Ţestoasele Ninja”, iniţial doar personaje într-o revistă de benzi desenate, au devenit cunoscute în toată lumea în anul 1987, atunci când compania Playmates a decis să transforme benzile într-un serial de desene animate. Acestea au avut succes şi au fost difuzate până în 1996, realizându-se un număr de 188 de episoade.

    Playmates a creat ulterior o linie de jucării reprezentând faimoasele ţestoase. Vânzările au fost atât de mari, încât jucăriile erau, la acea vreme, pe locul trei în topul popularităţii între copii, depăşite doar de colecţiile G.I. Joe şi Star Wars. În primii patru ani de la lansare, Playmates a vândut jucării “Ţestoasele Ninja” în valoare de 1.1 miliarde dolari.

    În 1990, mai multe companii s-au unit pentru a produce primul film de lung metraj, având acelaşi nume ca benzile desenate originale: “Teenage Mutant Ninja Turtles”. Cu un buget de 13.5 milioane dolari şi folosind o tehnologie de ultimă generaţie pentru scenele de animaţie, filmul a fost un succes şi a strâns peste 200 de milioane de dolari din încasări. Ca urmare a succesului avut de prima peliculă, au mai fost lansate încă două părţi; acestea au primit recenzii din ce în ce mai proaste şi au dus la închiderea proiectului cinematografic.

    Franciza a avut parte şi de controverse, precum problemele apărute odată cu difuzarea în Marea Britanie: deoarece nunchuk-ul este o armă interzisă în Anglia, toate scenele cu personajul Michelangelo au trebuit înlocuite, astfel ca acesta să nu aibă nicio armă. În alte state, numele a fost schimbat în “Teenage Mutant Hero Turles”, considerându-se că termenul “ninja” este prea violent.

  • De ce au plătit cei trei giganţi din telefonia mobilă locală sute de milioane de euro statului român

    Companiile de telecomunicaţii din România investesc anual o sumă totală care variază între 400 şi 500 de milioane de euro, din care aproximativ 200 de milioane de euro sunt alocate achiziţiilor de echipamente. Va fi 2014 anul în care cea mai mare parte din această sumă va fi alocată echipamentelor 4G? Reprezentanţii locali ai giganţilor Alcatel Lucent (Franţa), Ericsson (Suedia) şi Huawei (China), care sunt şi cei mai mari jucători locali de pe piaţa de echipamente şi servicii dedicate operatorilor de telecomunicaţii, văd în nuanţe optimiste anul 2014, fără a paria însă pe o evoluţie spectaculos-pozitivă a pieţei.

    Ce este diferit în 2014 faţă de 2012 şi 2013? Dacă în primii doi ani menţionaţi Cosmote, Orange şi Vodafone au lansat servicii de date 4G folosind exclusiv spectrul radio pe care îl deţineau deja, realizând astfel complicate operaţiuni de eficientizare a utilizării spectrului radio pentru a face loc şi demonstraţiei LTE pe lângă toate serviciile deja existente, cu compromisuri în acoperire şi viteză, în aprilie 2014 cele trei companii vor intra în posesia noilor licenţe radio, ieşind astfel din zona de restricţii în care s-au aflat până acum.

    Având dintr-o dată la dispoziţie benzi dedicate tehnologiilor 4G, operatorii vor putea extinde acoperirea serviciilor de date şi mări viteza fără a fi nevoiţi să mai restrângă capacitatea de reţea alocată altor servicii.

    Însă dacă operatorii vor avea posibilitatea de a investi pentru a exploata la deplină capacitate tehnologia 4G, aceasta nu înseamnă că şi contextul economic, puterea de cumpărare şi impactul negativ al reglementărilor locale şi europene nu vor mai fi luate în calcul de grupurile de telecomunicaţii.

    Unul dintre cele mai importante subiecte aflate încă în discuţie şi care va cântări greu în decizia finală a operatorilor în ce priveşte bugetele de investiţii pentru 4G, este cel al evoluţiei tarifelor de interconectare pentru apelurile dintre reţelele companiilor de telecom, care sunt stabilite de Autoritatea de Reglementare în Comunicaţii (ANCOM). Urmând un ghid impus la nivelul UE, ANCOM se pregăteşte să impună o reducere drastică a acestor tarife, care ar putea diminua cu peste 200 de milioane de euro veniturile companiilor, reducând astfel atât încasările, cât şi profitabilitatea operatorilor.

    Curba de reducere a tarifelor nu este stabilită, cum nici data de intrare în vigoare a lor nu este încă bătută în cuie pentru 1 ianuarie 2014, păstrând astfel o zonă neclară în planurile companiilor pentru anul viitor. Dincolo de tema aridă, dar cu un puternic impact economic al interconectării, companiile de telecom nu vor aloca bugete exuberante investiţiilor în 4G câtă vreme acestea iau în calcul şi tarifele, şi veniturile mici ale clienţilor de pe această piaţă.

  • Restricţii pe DN 1, între Ploieşti şi Braşov, din cauza lucrărilor de reabilitare a drumului

     Potrivit datelor furnizate de Inspectoratul de Poliţie Judeţean Prahova, circulaţia rutieră se desfăşoară cu restricţii, joi, pe DN 1, între Ploieşti şi Braşov, unde au loc lucrări de întreţinere a drumului.

    Astfel, în zona Lunca Cornului, spre Valea Prahovei, două dintre cele patru benzi de circulaţie ale drumului sunt blocate pentru lucrări de reabilitare a carosabilului. Traficul rutier în zonă se desfăşoară pe celelalte două benzi ale drumului rămase libere.

    Poliţia le recomandă şoferilor să respecte semnificaţia indicatoarelor amplasate în zonă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Autostrada Bucuresti-Ploiesti ramane cu doua benzi

    "Nu s-a gandit toata lumea la toate problemele de ordin legislativ si tehnic. De exemplu acolo era o problema de acces la autostrada – daca ar fi castigat altii, astia vechi (constructorii care lucreaza la primele doua benzi, n.r.) nu i-ar fi lasat sa foloseasca drumurile de acces, ceea ce inseamna ca ar fi trebuit sa sara peste autostrada ca sa ajunga la aliniamentul unde trebuie sa lucreze, lucru imposibil", a spus Berceanu.

    Cititi mai multe despre declaratiile facute de ministrul Transporturilor in legatura cu autostrada Bucuresti-Ploiesti pe www.mediafax.ro.