BusinessMagazin

Tag: beneficiari

  • Schimbări MAJORE de la ANAF. Ce trebuie să ştie toţi românii

    „Pentru aplicarea unitară la nivel naţional a prevederilor legale prin circulara transmisă structurilor teritoriale ale ANAF se clarifică posibilitatea depunerii formularului 230 şi de către entitatea nonprofit/unitatea de cult beneficiară a sumei redirecţionate. Măsura este tranzitorie, până la generalizarea depunerii tuturor formularelor prin mijloace electronice de transmitere la distanţă prin intermediul SPV care reprezintă un alt obiectiv strategic al Ministerului Finanţelor Publice”, arată un comunicat al ministerului şi al ANAF.

    Astfel, se are în vedere centralizarea de către entitatea nonprofit/unitatea de cult beneficiară a formularelor 230, semnate de contribuabili şi depunerea acestora la ANAF în baza unui borderou în condiţiile asumării de către reprezentantul ONG/unităţii de cult a răspunderii sub sancţiunea privind falsul în declaraţii şi uzul de fals.

    ANAF va notifica contribuabilii cu privire la opţiunea exercitată prin formularul 230 primit, astfel încât aceştia să cunoască faptul că se dă curs cererii de direcţionare a cotei de 2%. Persoana fizică poate anunţa administraţia fiscală, într-un termen rezonabil de 30 de zile, dacă sunt inadvertenţe cu privire la opţiunea exercitată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Noi SCUMPIRI anunţate de la 1 octombrie

    În urma analizei, „a rezultat o creştere medie, la nivel naţional, a tarifelor CPC cu 0,03 lei/kWh, faţă de creşterea medie cu 0,1 lei/kWh care ar fi rezultat conform propunerilor furnizorilor de ultimă instanţă (FUI), se arată într-un comunicat al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

    „Având ȋn vedere că tarifele CPC propuse de FUI pentru trimestrul IV 2017 nu au respectat prevederile Metodologiei de stabilire a tarifelor aplicate de furnizorii de ultimă instanţă clienţilor finali, aprobată cu Ordinul ANRE nr. 92/2015, depăşind limitele prevăzute de aceasta, Comitetul de reglementare al ANRE le-a avizat, dar cu modificări”, precizează instituţia.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lista celor 5.000 de beneficiari ai programului „Biciclişti în Bucureşti” a fost publicată. Vezi dacă ai câştigat un voucher

    Primăria Capitalei a demarat procedura de tipărire şi distribuire a celor 5.000 de vouchere din cadrul programului „Biciclişti în Bucureşti”. Lista celor 5.000 de beneficiari este publicată pe site-ul www.pmb.ro într-un format care permite fiecărui aplicant să verifice dacă se regăseşte pe listă, fiind protejate în acelaşi timp datele cu caracter personal ale solicitanţilor”, conform anunţului Primăriei Municipiului Bucureşti (PMB).

    VERIFICĂ LISTA AICI

  • Lista celor 5.000 de beneficiari ai programului „Biciclişti în Bucureşti” a fost publicată. Vezi dacă ai câştigat un voucher

    Primăria Capitalei a demarat procedura de tipărire şi distribuire a celor 5.000 de vouchere din cadrul programului „Biciclişti în Bucureşti”. Lista celor 5.000 de beneficiari este publicată pe site-ul www.pmb.ro într-un format care permite fiecărui aplicant să verifice dacă se regăseşte pe listă, fiind protejate în acelaşi timp datele cu caracter personal ale solicitanţilor”, conform anunţului Primăriei Municipiului Bucureşti (PMB).

    VERIFICĂ LISTA AICI

  • Premieră pentru litoralul românesc: A fost inaugurată prima plajă dotată cu facilităţi pentru persoanele cu dizabilităţi

    Scaunele flotabile urmează să fie puse la dispoziţia acestor persoane cu scopul de a-şi petrece vacanţe plăcute pe litoral.

    ”Este groaznic să nu poţi merge la plajă când soarele străluceşte fierbinte şi apa mării te îmbie la scăldat, fiindcă pentru tine a intra pe nisipul fin este o aventură cu final previzibil, iar a face baie în mare implică un risc pe care trebuie să şi-l asume prietenii şi familia. Scaunul tău rulant nu merge pe plajă, ci se împotmoleşte şi se afundă din ce în ce mai adânc în nisip, iar valurile sunt periculoase când cineva trebuie să te susţină permanent în apă, cu extrem de mare grijă”, spun reprezentanţii Asociaţiei ”Împreună pentru Viitor” Constanţa, care au decis să remedieze această problemă.

    Citeşte continuarea pe www.mediafax.ro

  • UniCredit Bank intensifică finanţările destinate beneficiarilor de subvenţii APIA

    Categoriile de beneficiari pentru care UniCredit Bank SA acordă finanţare aferentă subvenţiilor campaniei 2017-2018 sunt persoanele juridice care desfăşoară o activitate agricolă în calitate de utilizatori legali ai suprafeţelor de teren agricol, potrivit legislaţiei în vigoare.

    Dobânda maximală a facilităţilor este ROBOR 6M + 2%, istoricul de încasare a subvenţiilor şi cererea unică de plată depusă la APIA reprezentând documente de analiză în vederea obţinerii creditării specifice. În plus, UniCredit Bank oferă beneficiarilor de subvenţii APIA care au cont curent la bancă posibilitatea deschiderii unui cont special destinat încasării subvenţiilor, fără costuri suplimentare, cont nepurtător de dobânzi şi comisioane.

    “UniCredit Bank îşi reafirmă prioritatea pentru activitatea de sprijinire a beneficiarilor din sectorul agricol, pe care îi îndemnăm să se adreseze cât mai curând posibil reprezentanţilor băncii pentru a începe analiza în vederea accesării finanţărilor APIA. Ne reafirmăm obiectivul de a le face clienţilor viaţa uşoară, prin servicii de consiliere de înaltă calitate, o paletă de produse adaptată nevoilor lor şi un proces simplificat de analiză şi aprobare”, a declarat Valentin Boldeiu, Coordonator al Departamentului pentru Fonduri Europene din cadrul UniCredit Bank.

    Valoarea finanţării acordate este de maxim 80% din următoarele submăsuri aferente cererii de plată depuse la APIA:

    •           Schema de Plată Unică pe Suprafaţă (SAPS), valoare estimată 96 euro/hectar;

    •           Plata redistributivă (acordată gradual pentru primele 30 de hectare ale exploataţiei agricole), cu o valoare de 5 euro/hectar pentru primele 5 hectare şi de 48 euro/hectar pentru restul de 25 de hectare;

    •           Plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu (“Plata pentru înverzire”), cu o valoare estimată de 57 euro/ hectar;

    •           Măsura 13 – Plăţi pentru zonele care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrangeri semnificative. Astfel, pentru clienţii care doresc graţie la dobândă (respectiv să plătească dobânda la încasarea sumelor de la APIA), valoarea finanţată va fi de maxim 70% din subvenţia de încasat.

    În vederea accesului cât mai facil la credite, UniCredit Bank îndeamnă beneficiarii de subvenţii APIA să se adreseze reprezentanţilor băncii în vederea începerii analizei cât mai curând posibil. Ulterior aprobării facilităţilor, utilizările din plafoanele aprobate sunt permise în baza adeverinţelor emise de către APIA în care apare contul deschis la UniCredit Bank.

    UniCredit Bank este parte a UniCredit, grup paneuropean prezent în România şi prin: UniCredit Consumer Financing, UniCredit Leasing Corporation, UniCredit Insurance Broker, UniCredit Leasing Fleet Management şi UniCredit Business Integrated Solutions.

  • Tehnologia care salvează vieţi

    ”Cel mai greu moment din viaţa unui medic nu este să îi spună unei mame că pentru copilul ei nu se poate face nimic. Cel mai greu este să îi spui că se poate, dar nu putem face noi“, spune Cătălin Cîrstoveanu, medic primar neonatologie şi şeful secţiei Terapie Intensivă Nou-Născuţi a Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii Maria Sklodowska Curie, din Bucureşti. Secţia pe care o conduce a fost renovată şi inaugurată în 2013, în urma unei investiţii de 2,165 milioane de euro; din această sumă, Fundaţia Vodafone România a contribuit cu 1,4 milioane de euro. Contribuţia Asociaţiei Inima Copiilor a fost de 615.000 de euro, iar spitalul a contribuit cu fonduri de 150.000 de euro.

    ”în 2017 avem o prioritate specială, prin proiectul de la Constanţa“, a spus Florina Tănase, senior director legal and external affairs la Vodafone România şi membru în boardul Fundaţiei Vodafone România. Florina Tănase se referă la un proiect de reconstrucţie totală a secţiei de neonatologie din Spitalul Judeţean Constanţa, secţie care nu a fost renovată de 49 de ani, de la momentul construcţiei. ”Lucrăm de mai bine de un an la acest proiect, dar obţinerea avizelor este un proces de durată. Este vorba de o suprafaţă de 800 mp, cu saloane mici şi dotări care trebuie îmbunătăţite“, adaugă reprezentanta Fundaţiei Vodafone România. în această secţie a spitalului, care deserveşte mai multe judeţe din regiune, între care Constanţa, Tulcea şi Galaţi, se nasc anual circa 1.000 de copii. Iar mortalitatea infantilă în această regiune este de trei ori mai mare (12,8‰) decât media europeană (3,7‰); la nivelul întregii ţări, mortalitatea infantilă se plasează la 8,8‰.

    Florina Tănase estimează că în primăvara anului viitor ar putea fi încheiat acest proiect, cu o finanţare estimată în jurul a 1,3 milioane de euro, sumă necesară deopotrivă pentru renovare dar şi pentru echiparea secţiei cu echipamente moderne şi cu o soluţie de telemedicină. ”Am strâns până în acest moment 300.000 de euro prin intermediul a două ONG-uri partenere, iar noi vom dubla suma strânsă“, adaugă Florina Tănase.

    ”Tehnologia, de pildă prin telemedicină, poate schimba în bine viaţa a mulţi oameni. Mai mult de jumătate din bugetul anual al Fundaţiei Vodafone România este direcţionat către proiecte din domeniul sănătăţii, care reprezintă una dintre cele patru arii strategice de investiţie pentru fundaţie, alături de educaţie, servicii sociale şi voluntariat. Prin Connecting for Good, Fundaţia Vodafone România reuşeşte să folosească tehnologia pentru a îmbunătăţi viaţa oamenilor“, a declarat Ravinder Takkar, preşedinte şi CEO al Vodafone România, în cadrul conferinţei anuale Connecting for Good, care reuneşte cei mai importanţi parteneri ai fundaţiei, ONG-urile şi beneficiarii programelor sale.

    Fundaţia Vodafone România a anunţat cele şapte proiecte câştigătoare ale rundei de finanţare pentru programul Connecting for Good 2017, care vor primi fonduri în valoare totală de 600.000 de euro.

    Pentru finanţările din acest an, procesul de selecţie a început în toamna anului trecut, când circa 150 de proiecte s-au înscris în competiţie. Câştigătoarele ediţiei din acest an sunt ”Connecting for children with autism“ – Asociaţia Help Autism, ”Auzul, un dar. Nu-l ignora!“ – Asociaţia Smiling Faces România, ”Click SAVE for life!“ – Fundaţia de Sprijin Comunitar, ”Primul Centru de Telemedicină în Diabetul Pediatric în România“ – Asociaţia Sprijin pentru Diabet, ”împreună pentru sănătate!“ – Fundaţia de Ajutor Medical Profilaxis, ”HOSPICE – Conexiune pentru îngrijire şi compasiune“ – Fundaţia HOSPICE Casa Speranţei şi ”Telefonul Vârstnicului“ – Fundaţia Principesa Margareta a României. Connecting for Good este un program strategic al Fundaţiei Vodafone România, prin intermediul acestuia fiind finanţate anual proiecte ale organizaţiilor neguvernamentale ce folosesc tehnologia mobilă pentru a rezolva probleme sociale, din domeniul sănătăţii şi al educaţiei. în cadrul programului Connecting for Good, lansat în 2012, fundaţia a acordat finanţări totale de 3,5 milioane de euro pentru 48 proiecte având peste 30.000 de beneficiari finali. Mugurel Mărgărit Enescu, director executiv al Fundaţiei Principesa Margareta a României, spune că proiectul ”Telefonul Vârstnicului“ a intrat în al treilea an de viaţă; în primul an a primit finanţare din partea Fundaţiei Vodafone România, iar în 2017 se numără, din nou, printre proiectele selectate pentru a primi finanţare. ”în România există 3,5 milioane de persoane cu vârste de peste 65 de ani. Conform previziunilor, până în 2050-2060 o treime din populaţia României va fi la vârsta a treia. Suntem total neadaptaţi la această situaţie, pentru că oamenii de peste 65 de ani nu au un statut în comunitate, în societate. 47% dintre ei declară că se simt singuri“, afirmă Mugurel Mărgărit Enescu.

    Un alt proiect finanţat de Fundaţia Vodafone România este dezvoltat de Asociaţia Sprijin pentru Diabet, care a dezvoltat un sistem inovator prin care conectează 90 de copii dependenţi de insulină, permanent, cu părinţii fiecăruia şi cu medicul care este responsabil de ei. ”Copiii dependenţi de insulină nu mănâncă pentru că le e foame, ci pentru că fac injecţia cu insulină. Un copil dependent de insulină nu doarme mai mult în vacanţă, ci se trezeşte în fiecare zi la ora 7, pentru că trebuie să facă insulina. Un copil dependent de insulină trebuie să facă mai multe injecţii pe zi, pentru a administra insulina, dar trebuie să suporte şi înţepăturile necesare pentru măsurarea glicemiei“, spune Mihaela Vlăiculescu, medic primar medicină internă şi diabet, director al Asociaţiei Sprijin pentru Diabet.

    Sistemul dezvoltat de asociaţie include aplicarea cutanată permanentă a unor device-uri pe mâna fiecărui diabetic. Acest device transmite prin intermediul unei aplicaţii, în timp real, informaţiile către smartwatch-urile părinţilor (doar pentru copilul fiecăruia) şi către ”tabloul de bord“ al medicului, care poate accesa aceste date de pe orice terminal conectat la internet. în caz de nevoie, sistemul transmite alerte – către părinţi şi copii. în România sunt 3.000 de copii dependenţi de insulină şi prognozele indică faptul că numărul lor se va dubla în următorii trei ani.

    în primul an de funcţionare a programului dezvoltat de Asociaţia Sprijin pentru Diabet, au fost incluşi în program 20 de copii, iar costurile au fost de 100.000 de euro – nu sunt decontate sau compensate nici smartwatch-urile şi nici consumabilele; acum, numărul copiilor din acest program a ajuns la 90. ”Dacă la început medicii din ţară nu au fost foarte interesaţi de acest program, acum avem cereri de la mai multe clinici din ţară. Mai mulţi părinţi ai copiilor din program s-au putut întoarce la muncă – un copil dependent de insulină nu este primit în grădiniţă, iar părinţii nu pot munci. Rezultatele acestui program se traduc în 0 zile de spitalizare, 0 come diabetice“, sumarizează Mihaela Vlăiculescu.

  • Tehnologia sănătăţii: care sunt inovaţiile care transformă munca medicilor şi sănătatea celor de acasă

    Cât de mult a avansat tehnologia şi cât de importantă este ea pentru sănătate în general sunt două întrebări la care răspund atât profesionişti din zona medicală, cât şi companii implicate în procesul de cercetare şi dezvoltare.

    „Cred că m-aţi ales bine pe mine, pentru că la mine tehnologia e extrem de importantă”, spune doctorul Ştefăniţă Dima, medic primar radiologie şi imagistică medicală, coordonator naţional al Clinicilor de Medicină Intervenţională MedLife. El ocupă, de asemenea, funcţia de preşedinte al Comitetului Europei Centrale şi de Est din cadrul European Society for Minimally Invasive Neurological Therapy (ESMINT). „Ceea ce fac eu reprezintă o supraspecializare oarecum nouă în România, este o specialitate de graniţă, aşa cum e la modă să fie acum toate domeniile medicale. Este minim invazivă şi înseamnă, practic, tratarea vaselor cerebrale sau ale măduvei spinării prin interiorul vasului. Adică intru prin artera femurală şi pe acolo merg şi ajung până la cele mai subţiri vase ale capului, încerc pe cele astupate să le destup, iar pe cele rupte să le cârpesc; acest lucru mi-e din ce în ce mai la îndemână, pentru că aparatura este de bună calitate. Vorbim în primul rând de angiograf, aparatura care îmi permite să văd vasele, cât şi despre catetere, furtunaşele pe care le introduc în vasele de sânge şi care sunt din ce în ce mai uşor de manevrat.”

    Nimeni în medicină nu mai vrea să facă operaţii mari, să facă proceduri invazive cu pierderi mari de sânge sau cu deschideri extrem de mari, crede el. „În 98-99% din cazuri tehnologia se poate aplica astăzi, şi atunci evident că anestezistul e mai bucuros când nu soliciţi foarte mult pacientul în timpul unei intervenţii complexe.”

    Conceptul vine din ţările dezvoltate, precum Statele Unite, Japonia, Franţa sau Germania, şi lucrurile merg bine, pentru că din momentul în care s-a dat direcţia aceasta, „inginerii de-abia aşteaptă să se joace cu dispozitivele astea şi să producă lucruri extrem de interesante şi de utile în medicină. În 20 de ani cu siguranţă vor fi nişte roboţi care vor face o mare parte din aceste proceduri, în vreme ce medicul va asista; robotul îi va da nişte coordonate, iar el va apăsa pe trei butoane, eventual prin telemedicină, fiind chiar şi în altă ţară. Acesta nu este progresul medical, de fapt medicina e doar beneficiarul: e progresul ingineriei, ciberneticii, informaticii poate.” Tehnologia se bazează însă pe cercetare şi dezvoltare, iar aici personajele principale devin companiile. Una dintre cele care au decis să îşi concentreze activitatea pe zona medicală şi de sănătate este Philips.

    La nivel global, compania şi-a propus un obiectiv extrem de ambiţios, şi anume de a schimba în bine viaţa a trei miliarde de oameni pe an până la nivelul anului 2025. „Acest angajament a ghidat compania noastră încă de la înfiinţare, Philips lansând în decursul a mai bine de un secol inovaţii revoluţionare. Odată cu decizia de a ne concentra activitatea pe tehnologii pentru sănătate, începând cu anul trecut, Philips îşi propune să transforme modul în care ne raportăm la sănătate, printr-o abordare holistică, marcând evoluţia de la inovaţie centrată pe produs către inovaţie centrată pe sistem. Aşadar inovaţiile noastre în domeniul sănătăţii acoperă o gamă largă de nevoi ale consumatorilor, ale pacienţilor, ale profesioniştilor şi ale furnizorilor de servicii medicale, respectiv ale întregului sistem”, spune Alexandru Popescu, CEO al Philips SEE (South-East Europe).

    Viziunea Philips în domeniul sănătăţii pune oamenii în prim-plan şi îi încurajează să îşi asume un rol activ în gestionarea propriei sănătăţi, subliniază el. De aceea, compania dezvoltă soluţii care încurajează şi sprijină un stil de viaţă sănătos, prevenţia sau tratamentul la domiciliu şi care sunt uşor de accesat şi de utilizat de către pacienţi. Un exemplu concret îl reprezintă gama de produse Respironics care uşurează gestionarea afecţiunilor respiratorii şi îmbunătăţesc radical calitatea vieţii pacienţilor. „Investim în R&D pentru a dezvolta produse inovatoare, dar şi accesibile pentru sistemul medical. Privim accesibilitatea din două perspective importante: cea financiară şi cea geografică, spaţială. Fie că ne referim la dispozitive mobile pentru diagnostic sau soluţii pentru telemedicină, acestea duc medicina avansată tehnologic în cele mai îndepărtate locuri, uneori cu sprijinul unor persoane care pot să suplinească rolul specialistului, până la un punct, bineînţeles”, spune Alexandru Popescu.

    Totodată, abordarea companiei pune accent pe soluţii integrate care reprezintă o combinaţie de hardware, software şi servicii de consultanţă oferite partenerilor Philips. „Pentru a extinde accesul pacienţilor la astfel de soluţii, dezvoltăm proiecte de colaborare cu autorităţi publice, cu spitale publice sau private, cu universităţi şi chiar cu alte companii mari. Cu siguranţă rolul nostru, al companiilor private, este important, însă rolul instituţiilor statului este esenţial, fiind un facilitator pentru accesul populaţiei la servicii de sănătate de înaltă calitate, fie prin programele de sănătate pe care le dezvoltă, fie prin încurajarea şi susţinerea actorilor din acest domeniu.”

  • Mitul destrămat al “asistaţilor social”. Romania are 6,5 milioane de beneficiari de asistenţă socială, dar mai mult de jumătate dintre aceştia sunt copii sau mame

    Statul cheltuieşte anual 10 miliarde de lei cu cei 6,5 milioane de romani care primesc bani din “beneficiile şi serviciile de asistenţă socială”, însă cea mai mare parte a acestora sunt copii, arată datele centralizate de ZF pe baza informaţiilor de la Institutul Naţional de Statistică şi de la Ministerul Muncii.

    Astfel, din totalul celor 6,5 milioane de asistaţi social, 3,7 milioane (adică 57% din total) sunt copii care primesc alocaţie de stat pană la 18 ani (sau pană cand termină liceul), iar 1,55 milioane (24% din total) sunt persoane cu dizabilităţi sau persoane care îngrijesc oameni cu dizabilităţi. De asemenea, aproape 280.000 de persoane primesc alocaţii pentru susţinerea familiei (sume acordate familiilor monoparentale sau celor în cadrul cărora veniturile salariale per membru de familie sunt foarte mici), iar 138.000 sunt persoane care primesc indemnizaţie pentru creşterea copiilor.

    “Romania are nevoie de o clarificare a termenului de “asistat social”, pentru că mamele aflate în concediu de creştere a copilului sau copiii care primesc alocaţii nu au ce căuta în categoria asistaţilor. Copiii provin din familii care plătesc taxe şi impozite, iar mamele au contribuit la bugetul de stat anterior, direct sau indirect. Este o exagerare atunci cand se spune că Romania este un stat social, pentru că nu este deloc aşa, din contră. Dar există o problemă, pentru că nu este reglementat deloc bine fondul prin care se alocă aceste sume”, a explicat profesorul universitar Mircea Coşea.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Mitul destrămat al “asistaţilor social”. Romania are 6,5 milioane de beneficiari de asistenţă socială, dar mai mult de jumătate dintre aceştia sunt copii sau mame

    Statul cheltuieşte anual 10 miliarde de lei cu cei 6,5 milioane de romani care primesc bani din “beneficiile şi serviciile de asistenţă socială”, însă cea mai mare parte a acestora sunt copii, arată datele centralizate de ZF pe baza informaţiilor de la Institutul Naţional de Statistică şi de la Ministerul Muncii.

    Astfel, din totalul celor 6,5 milioane de asistaţi social, 3,7 milioane (adică 57% din total) sunt copii care primesc alocaţie de stat pană la 18 ani (sau pană cand termină liceul), iar 1,55 milioane (24% din total) sunt persoane cu dizabilităţi sau persoane care îngrijesc oameni cu dizabilităţi. De asemenea, aproape 280.000 de persoane primesc alocaţii pentru susţinerea familiei (sume acordate familiilor monoparentale sau celor în cadrul cărora veniturile salariale per membru de familie sunt foarte mici), iar 138.000 sunt persoane care primesc indemnizaţie pentru creşterea copiilor.

    “Romania are nevoie de o clarificare a termenului de “asistat social”, pentru că mamele aflate în concediu de creştere a copilului sau copiii care primesc alocaţii nu au ce căuta în categoria asistaţilor. Copiii provin din familii care plătesc taxe şi impozite, iar mamele au contribuit la bugetul de stat anterior, direct sau indirect. Este o exagerare atunci cand se spune că Romania este un stat social, pentru că nu este deloc aşa, din contră. Dar există o problemă, pentru că nu este reglementat deloc bine fondul prin care se alocă aceste sume”, a explicat profesorul universitar Mircea Coşea.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro