BusinessMagazin

Tag: Belarus

  • Imaginea dezastrului de sâmbătă dimineaţă din Kiev. “O rachetă balistică de pe teritoriul Belarusului a lovit o clădire rezidenţială”

    “Acesta este centrul Kievului. O rachetă balistică de pe teritoriul Belarusului a lovit o clădire rezidenţială”, spune Ivan Verstyuk, jurnalist ucrainean de la publicaţia HB din capitala Ucrainei, pentru Ziarul Financiar.

    Potrivit agenţiei de presă The New Voice of Ukraine (NV) sâmbătă dimineaţă o rachetă rusească a lovit o clădire rezidenţială din districtul Solomiansky din Kiev, nu departe de aeroportul Zhulyany. Serviciul de Stat pentru Situaţii de Urgenţă din Ucraina a evacuat persoanele rănite din clădirea de 24 de etaje. Până în prezent nu au fost raportate victime.

    Ivan Verstyuk menţionează că serviciul de internet este funcţional în Kiev şi că de exemplu poţi accesa chiar şi un împrumut online de la o instituţie financiară.

    NV notează că în cursul nopţii un atac asupra unei poziţii militare din apropierea staţiei de metrou Beresteiska din Kiev a fost respins. În zona staţiei de metrou Beresteiska, în vestul Kievului, au izbucnit schimburi de focuri între forţele ruse şi armata ucraineană. Armata ucraineană confirmă că a reuşit să respingă atacul.

    Administraţia oraşului Kiev îi avertizează pe locuitorii oraşului că pe străzile capitalei au loc lupte între apărătorii ucraineni şi invadatorii ruşi şi le recomandă să rămână în adăposturile antiaeriene.

    “Pe toate străzile oraşului nostru au loc acţiuni militare. Cerem tuturor să îşi păstreze calmul şi să manifeste maximă prudenţă! Dacă în prezent vă aflaţi într-un adăpost antiaerian – atunci nu ieşiţi în acest moment”, a declarat primăria.

  • Putin, mesaj pentru Lukaşenko: ”Vă promit că orice atac împotriva Belarusului sau doar un pas peste graniţa sa ar însemna că este atacată Rusia”

    Vladimir Putin a ordonat trupelor ruse să intre în Ucraina, pretextul fiind protejarea vieţii cetăţenilor pro-ruşi din regiunea Donbas. Militari ruşi au pătruns pe teritoriul ucrainean şi prin Belarus, iar liderul de la Kremlin l-a asigurat pe preşedintele Belarusului, Alexandr Lukaşenko că un atac împotriva acestei ţări va fi considerat un atac împotriva Rusiei.

    Alexandru Lukaşenko – aliat declarat al Moscovei – a discutat cu Vladimir Putin despre această operaţiune militară în care a permis trupelor ruseşti să treacă graniţa dintre Belarus şi Ucraina, iar apoi a susţinut o declaraţie în timpul căreia a confirmat faptul că există un ”grup” militar comun ruso-belarus.

    O parte a acestui grup comun se află la graniţa de vest a Rusiei şi este păstrat în rezervă, ”pentru orice eventualitate”.

    ”Avem un grup comun. O parte din acesta se află la graniţa de vest a Rusiei. L-am rugat pe el (n. red. – pe Vladimir Putin) să evite să folosească o parte din acel grup. Să o ţină în rezervă pentru orice eventualitate, dacă se întâmplă ceva. Răspunsul a fost: «Vă promit că orice atac împotriva sau doar un pas peste graniţa către teritoriul belarus ar însemna că ei atacă Rusia»”, a precizat Lukaşenko, citat de agenţia TASS.

    Lukaşenko, noi acuzaţii la adresa NATO
    Preşedintele Belarusului a mai transmis, în timpul acestei declaraţii difuzată pe canalul Telegram, că NATO îşi suplimentează forţele, la graniţa cu Belarus, în ţările baltice şi în Polonia.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Belarus ameninţă că va tăia gazele către UE în urma disputei de la frontieră

    Mii de persoane, majoritatea din Irak, Siria şi Yemen, se află la graniţa cu Polonia, în speranţa de a trece în UE.

    Oficialii UE au acuzat Belarus că a provocat criza pentru a-şi submina securitatea, acuzaţie pe care acesta o neagă.

    Joi, preşedintele Belarus Alexander Lukaşenko a avertizat: “Dacă ne vor impune sancţiuni suplimentare… trebuie să răspundem”.

    “Noi încălzim Europa, iar ei ne ameninţă”, a spus el, referindu-se la un gazoduct rusesc care trece prin Belarus şi ajunge în UE. “Şi ce se întâmplă dacă oprim livrările de gaze naturale? Prin urmare, aş recomanda conducerii Poloniei, lituanienilor şi altor oameni fără minte să se gândească înainte de a vorbi.”

    Comentariile sale au stârnit noi temeri pe fondul agravării penuriei de gaze naturale şi al creşterii preţurilor în Europa.

    Comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, a declarat că blocul celor 27 de membri “nu ar trebui să se lase intimidat”. Liderul opoziţiei belaruse în exil, Svetlana Tihanovskaia, l-a acuzat pe preşedinte de “cacealma” în legătură cu ultimatumul său privind gazele naturale.

    Dar Katja Yafimava, de la Institutul Oxford pentru Studii Energetice, a declarat că ameninţarea lui Lukaşenko ar trebui luată în serios.

    “Dacă UE presează prea tare Belarusul, ar putea acţiona în urma acestei ameninţări”, a declarat Yafimava, adăugând că acest lucru ar putea duce la creşterea preţurilor la gaze în Europa, inclusiv în Marea Britanie.

    Mai multe sancţiuni din partea UE ar putea fi adoptate încă de luni.

    De asemenea, se pare că UE ia în considerare sancţiuni împotriva companiei aeriene ruseşti de stat Aeroflot pentru că a transportat migranţi în Belarus, acuzaţie pe care Aeroflot o neagă.

    În luna mai, transportatorului naţional Belavia din Belarus i-a fost interzis accesul în UE, după ce un zbor Ryanair a fost obligat să se devieze spre Minsk, iar un jurnalist disident a fost arestat.

    UE a acuzat Belarusul că a organizat un “atac hibrid” pe teritoriul său, încurajând mii de persoane să treacă în Polonia.

  • Premierul polonez îl acuză pe Vladimir Putin pentru criza migranţilor

    Premierul polonez l-a acuzat pe preşedintele rus Vladimir Putin că se află în spatele crizei migranţilor de la graniţa dintre Belarus şi Polonia, relatează BBC.

    Mateusz Morawiecki a declarat că liderul autoritar al Belarusului, un aliat apropiat al dlui Putin, orchestrează criza, dar “aceasta este coordonată de la Moscova”.

    Cel puţin 2.000 de migranţi sunt blocaţi la graniţă. Liderul Belarus, Alexander Lukaşenko, neagă afirmaţiile conform cărora trimite oameni peste graniţă ca răzbunare pentru sancţiunile UE.

    Imaginile video arată mulţimi de oameni de partea belarusă a gardului de sârmă ghimpată de la graniţa cu Polonia. Unii dintre ei încearcă să treacă prin forţă folosind foarfece sau trunchiuri de copac, în timp ce trupele poloneze îi resping cu ceea ce pare a fi gaz lacrimogen.

    Mulţi dintre migranţi sunt bărbaţi tineri, dar există şi femei şi copii, majoritatea din Orientul Mijlociu şi Asia. Aceştia stau în corturi, prinşi între gărzile poloneze şi gărzile din Belarus.

    Temperaturile nocturne la frontieră au scăzut sub zero grade, iar mai multe persoane au murit deja în ultimele săptămâni.

    Marţi, în cadrul unei sesiuni parlamentare de urgenţă, după ce a vizitat trupele de la frontieră, Morawiecki a declarat: “Acest atac pe care îl conduce Lukaşenko este coordonat de la Moscova, creierul este preşedintele Putin.”

    El i-a acuzat pe liderii rus şi belarus că încearcă să destabilizeze Uniunea Europeană, permiţând migranţilor să călătorească prin Belarus şi să intre în bloc.

    Morawiecki a descris situaţia ca fiind “un nou tip de război în care oamenii sunt folosiţi ca scuturi umane” şi a declarat că Polonia are de-a face cu o “punere în scenă” care este menită să creeze haos în UE.

    El a adăugat că a fost pentru prima dată în 30 de ani când securitatea frontierelor Poloniei a fost atacată atât de “brutal”.

    Polonia a desfăşurat trupe suplimentare la graniţă şi a avertizat cu privire la o posibilă escaladare “armată”, temându-se că Belarus ar putea încerca să provoace un incident.

    Polonia, Lituania şi Letonia au înregistrat în ultimele luni o creştere a numărului de persoane care au încercat să intre ilegal în ţările lor din Belarus. Marţi, Lituania a declarat stare de urgenţă la graniţa cu Belarus, care va intra în vigoare la miezul nopţii.

    Polonia a înregistrat cele mai multe sosiri, în special în jurul principalului punct de trecere a frontierei de la Kuznica.

  • Scandal diplomatic de rang înalt: Belarus l-a expulzat pe ambasadorul Franţei. Ce motiv stă la baza expulzării?

    Belarusul condus de Alexander Lukaşenko este implicat într-un nou scandal diplomatic, după expulzarea ambasadorului francez la Minsk, Nicolas de Bouillane de Lacoste.

    Expulzarea ambasadorului francez la Minsk, Nicolas de Bouillane de Lacoste, se înscrie în linia relaţiilor reci pe care Belarus le are momentan cu Europa.

    Raporturile s-au înrăutăţit din nou după mesajul Ministerului de Externe din Belarus, care „i-a trimis ambasadorului o cerere de a părăsi Minsk înainte de 18 octombrie”.

    Deşi guvernul nu a oferit explicaţii suplimentare, mass-media locală a scris că refuzul lui Lacoste de a preda acreditările sale direct lui Lukaşenko, preferându-l pe ministrul de externe Vladimir Makei, a stat la baza expulzării.

    Gestul de frondă nu a fost înghiţit de liderul de la Minsk.

    Între timp, ofensiva împotriva opoziţiei interne este şi mai feroce. În urmă cu câteva zile, o instanţă din Minsk a decis scurt: canalul de Telegram al opozantei şi fostei candidate la preşedinţia Belarusului, Svetlana Tikhanovskaya, este interzis, fiind socotit ca „extremist”. Poziţia autorităţilor implică răspundere penală pentru abonaţi. Tikhanovskaya a fost al doilea cel mai votat candidat la alegerile din 2020.

    Recent, Franţa şi-a rechemat ambasadorii din SUA şi Franţa.

  • Şantajul cu refugiaţi. Cum se foloseşte unul dintre ultimii dictatori ai lumii de suferinţa şi de nefericirea migranţilor care fug din calea războiului

    La câteva zile după ce preşedintele Belarusului, Alexandr Lukaşenko, a ameninţat că va inunda Europa cu migranţi, zeci de kurzi irakieni au început să sosească în Lituania. Şi graniţele poloneze au început să fie forţate de fugari, unii din Afganistan, în ceea ce oficiali europeni spun că este o politică de stat instrumentată de oficialităţi Belaruse. Cum schimbarea de regim din Afganistan, unde talibanii au preluat puterea, se face în haos, este de aşteptat un val masiv de fugari afgani. Vor deveni ei carne proaspătă pentru maşinăria de şantaj a lui Lukaşenko?

    Din 2015, de când peste un milion de fugari din Siria, Afganistan şi Irak au forţat pătrunderea în interiorul Uniunii Europene, cei mai mulţi alungaţi de războaiele şi sărăcia din ţările lor şi încurajaţi de politica porţilor deschise a cancelarului Merkel, mulţi europeni au căpătat fobie de refugiaţi. Iar mulţi politicieni ştiu cât de uşor sunt de exploatat aceste temeri şi cât de greu este de calmat o criză provocată de străini.

    Criza refugiaţilor din 2015 a dezbinat Europa şi încă mai este folosită ca instrument politic de conservatori, naţionalişti sau extremişti. Premierul maghiar Viktor Orban a făcut o politică de stat antimigraţionismul în numele creştinăţăţii şi al culturii occidentale. Preşedintele Turciei, Erdogan, s-a folosit de sutele de mii de refugiaţi sirieni pe care ţara sa îi adăposteşte pentru a forţa Europa să-i dea mai mulţi bani, ameninţând că va da drumul la robinetul cu fugari.

    Acum a venit rândul Belarusului, al cărui regim autoritar este bombardat cu sancţiuni occidentale, să se folosească de şantajul  cu refugiaţi.

    Într-o investigaţie transfrontalieră care acoperă Lituania, Belarus şi Irak, LRT, un partener media al Euractiv, a făcut cercetări privind o nouă afacere belarusă, având la bază trafic de oameni. Furgonete Mercedes negre aşteaptă pe aeroportul din Minsk pentru a-i aduce pe irakienii abia veniţi direct la unele dintre cele mai populare hoteluri de trei şi patru stele din oraş cu nume precum Planeta şi Sputnik.

    Noii sosiţi vor petrece câteva zile acolo până când vor fi informaţi că trebuie să-şi împacheteze lucrurile şi să se pregătească de drum. Plecând noaptea, sunt duşi la graniţa cu Lituania. Şoferul le indică direcţia, iar irakienii se îndreaptă spre vest. Cu ultimele asigurări că o maşină îi va întâlni la celălalt capăt al drumului, oamenii trec graniţa. Dar pentru majoritatea lor, călătoria se termină într-un centru de detenţie din Lituania.

    Pretinzând că este un refugiat care caută să ajungă în Europa, Kareem Botane, un jurnalist irakian independent care lucrează cu LRT, a luat legătura cu câţiva contrabandişti din Kurdistan, unde contactele acestora sunt uşor de procurat. I-au spus că intrarea în Europa prin Belarus este legală, deoarece agenţiile de turism irakiene şi belaruse au eliberat vize turistice. De asemenea, au spus că au reprezentanţi în toate oraşele mari din Kurdistanul irakian şi că sunt în legătură cu agenţii de turism din Bagdad.

    „Avem în ofertă Belarus, Germania, Lituania şi alte ţări. De aici până în Belarus, de unde mai sunt 20 de minute până în Lituania. Drumul Bagdad – Lituania va costa 10.000 de dolari de persoană”, a spus unul dintre contrabandişti, care şi-a dat numele de Hareem. „Vom organiza un zbor spre Belarus, unde veţi sta trei sau patru zile. Apoi vă vom transporta în Lituania. O agenţie de turism din Belarus va veni să vă ia de la aeroport. Veţi fi cazaţi la un hotel şi vom veni să vă ducem la graniţă”, a declarat presupusul contrabandist, promiţând să rezolve cu  viza şi să cumpere bilet de avion. Călătoria prin Belarus şi Lituania este convenabilă atunci când încerci să ajungi în Finlanda sau în alte ţări, a spus Hareem, adăugând că oamenii pot economisi bani rămânând în Lituania. „Dacă doriţi să călătoriţi din Kurdistan, voi organiza totul şi costul va fi de 15.000 de dolari. Plătiţi 6.000 de dolari dacă decideţi să rămâneţi în Lituania“, a spus el.

    Contrabandistul a garantat că vor fi transportaţi cu avionul din Lituania în Germania, Franţa sau alte ţări fără nicio problemă. De asemenea, Hareem l-a asigurat pe apelant că nimeni nu-l va reţine în Belarus, deoarece „va avea viză”. „În primul rând, nimeni nu poate organiza asta de unul singur. Uneori va fi un kurd, alteori un arab, alteori un belarus care vă aşteaptă la aeroport. Depinde de compania din Bagdad şi de compania din Belarus cu care sunt în contact. Dar asta nu este problema dumneavoastră”, a explicat Hareem, adăugând că are şi o reţea de kurzi, arabi, belaruşi şi lituanieni care ajută migranţii să ajungă în Europa.

    Iraqi Airways oferă zboruri directe de la Bagdad la Minsk din 2017. În mai, primul zbor Fly Bagdad a aterizat pe aeroportul din Minsk. Videoclipurile promoţionale Fly Bagdad arată cum zborul este întâmpinat cu fântâni de apă la aeroport şi cum pasagerii primesc flori şi dulciuri. În timp ce Belarus, dependentă pentru valută de Rusia şi de exporturile de combustibil şi de îngrăşăminte, ar aprecia un număr tot mai mare de turişti, Muthanna Amin, membru al comisiei pentru afaceri externe a parlamentului irakian, a fost printre cei care şi-au exprimat îngrijorarea faţă de irakienii care pleacă în Belarus pentru a ajunge în UE. „Recent, mulţi tineri irakieni au călătorit şi continuă să călătorească în Belarus.

    Unii dintre ei folosesc acest traseu turistic pentru a intra ilegal în alte ţări din UE prin Belarus. Unii contrabandişti profită de faptul că Belarus doreşte să-şi crească economia prin turism”, a spus Amin. în ciuda faptului că sunt utilizate în scheme de trafic uman, agenţiile de turism nu pot fi învinovăţite pentru organizarea de excursii, a explicat Amin. „Vor exista încercări de a trece ilegal frontiera atât timp cât se eliberează vize turistice. Acest lucru, însă, nu înseamnă că toţi cei care se duc în Belarus sunt migranţi”, a mai spus Amin, adăugând că contrabandiştii îi ajută pe kurzi să ajungă în Turcia şi UE.

    Turiştii din Irak sunt cazaţi doar în hoteluri aprobate atât de guvernul belarus, cât şi de cel irakian, a spus Meer Sahebqran, proprietarul agenţiei de turism irakiene Smile Holiday for Travel and Tourism. Lista hotelurilor conţine unele dintre cele mai scumpe nume, cum ar fi Planeta, Sputnik, Minsk Hotel, precum şi Crown Plaza Minsk şi Marriott Hotel. Între timp, vizele de intrare sunt eliberate automat irakienilor care îşi rezervă zborurile la agenţia de turism belarusă Centrkurort, a declarat în iunie ministrul lituanian de externe Gabrielius Landsbergis pentru Financial Times. Potrivit agentului de turism irakian Sahebqran, guvernele ambelor ţări primesc, de asemenea, o listă a irakienilor care merg în Belarus, care a început să elibereze vize turistice în urmă cu doar patru sau cinci luni. „Confirmarea ar trebui să vină din Belarus: numele, hotelul în care veţi fi cazat, durata şederii. Organizaţiile din Belarus confirmă informaţiile”, a spus el. Totuşi, irakienilor care pleacă în Belarus li se cere să lase un depozit de 3.000 de dolari. Suma este utilizată pentru a plăti amenzi către statul belarus în cazul în care un călător nu se întoarce în Irak, a spus Sahebqran. „O persoană a venit şi a spus că a lucrat ca traficant aducând oameni în Europa. El a spus că are 20 – 30 de persoane pe care ar vrea să le aducă prin Belarus“, a spus Sahebqran.

    „Dar le-am spus că astea sunt regulile – plătiţi 3.000 de dolari şi, dacă nu vă întoarceţi, banii se îndreaptă către companii ca penalizare. Nici o problemă, a spus el, numai s-o faceţi. Dar noi nu facem astfel de lucruri“. Majoritatea cererilor de vize de intrare în Belarus din ultimele luni au venit de la kurzi care locuiesc în Irak, potrivit unei alte agenţii de turism irakiene. „O viză costă 270 de dolari, dar primim un depozit de 4.000 de dolari. Păstrăm acei bani în cazul în care o persoană nu se întoarce”, a spus angajatul de la agenţia de turism, preferând să rămână anonim. „Unii dintre ei se întorc, alţii nu. Ei îşi aleg propria cale, se duc în Europa.” Banii sunt apoi trimişi agenţiilor de turism mai mari din Bagdad, care se ocupă direct de reprezentanţii belaruşi. Printre acestea se numără Fly Bagdad, potrivit salariatului agenţiei. Dacă un irakian nu se întoarce, banii sunt apoi transferaţi de marile agenţii de turism irakiene la consulatul Belarusului din Bagdad, a spus el. Pe 13 iulie, însă, agenţia s-a confruntat cu o problemă.

    „Am avut  20 de paşapoarte, am trimis cererile prin e-mail, totuşi, am primit un răspuns că nu pot aplica pentru vize. Când am întrebat de ce, mi-au spus că oamenii din regiunea kurdă nu pot aplica pentru vize, chiar dacă ar plăti cei 4.000 de dolari. Pentru că mulţi kurzi nu s-au întors, consulatul a încetat să mai elibereze vize pentru regiunea kurdă”, a explicat el. Între timp, unele agenţii de turism irakiene au încetat cu totul să mai organizeze grupuri de călătorii în Belarus. „Nu mai lucrăm cu kurzi din Kurdistan, deoarece m-au făcut de ruşine de prea multe ori. Când au ajuns acolo, au fugit în ţările UE”, a declarat un reprezentant al agenţiei de turism Amouaj Assel. „Am pierdut bani din cauza turiştilor şi migranţilor kurzi”. LRT a vorbit cu câţiva migranţi reţinuţi la Centrul de Înregistrare a Străinilor (URC) din Pabrade din Lituania. Majoritatea au cerut să rămână anonimi. Ei şi-au amintit de o camionetă care aştepta să-i ia de pe aeroportul din Minsk, împreună cu şoferul, probabil un belarus, care îi ducea la un hotel unde au stat între una şi patru zile. Apoi, o altă dubă venea să-i ducă la graniţa cu Lituania. „Un unchi a avut un prieten care a ajutat la găsirea acestui drum. Nu ştiam sigur de ce aveam nevoie pentru a ajunge pe acest traseu. Am plecat de la aeroportul Erbil la Bagdad şi direct de acolo spre Belarus. Eram un grup de 12 persoane”, a spus Selwan din Duhok, în Kurdistanul irakian. „Cineva mi-a spus să dau paşaportul unui ofiţer, o femeie, care avea să se ocupe de viză. Deci, era o călătorie legală, o viză legală”. O „dubă mare şi neagră” a dus grupul la hotel, a spus bărbatul. A ajuns în Lituania la începutul lunii februarie. Un alt irakian a povestit: „Am stat în faţa aeroportului, a venit cineva şi ne-a întrebat dacă suntem irakieni. Am spus da, apoi l-am urmat. El era proprietarul autoutilitarei care ne-a ridicat, şoferul era probabil un belarus şi i-a dus pe călători la hotel cu o autoutilitară neagră Mercedes, a spus el. „Hotelul se numea Minsk. Am petrecut două-trei zile acolo. În a treia sau a patra zi, ne-am dus la duş după ce ne-am întors la hotel. Ar fi putut fi ora 22 când cineva ne-a bătut la uşă şi ne-a spus să ne pregătim, plecăm diseară. Ne-am pregătit şi peste o oră ne aştepta jos.”

    În iulie, Lituania a început să limiteze drepturile migranţilor ilegali şi ai solicitanţilor de azil. Cei reţinuţi la Centrul de înregistrare a Străinilor din Pabrade se plâng de libertatea de mişcare restrânsă şi de spaţiul personal mic. Mulţi spun în mod deschis că Lituania este o ţară de tranzit în drum spre restul UE.

    După aceea, au călătorit 5-6 ore până la graniţa cu Lituania. Furgoneta a oprit şi şoferul a arătat spre pădure, spunând „Europa va fi acolo”, spune kurdul. „Veţi vedea un gard, veţi trece cu uşurinţă de el şi apoi veţi fi în altă ţară”, şi-a amintit bărbatul. „O maşină vă va aştepta şi vă va duce mai departe. Dar nu i-a aşteptat nicio maşină, şi era foarte frig. Am construit un cort pentru a ne încălzi, dar un grănicer ne-a văzut”. Unii dintre cei aflaţi în centrul de detenţie au venit în Lituania fără ajutorul traficanţilor. Unul dintre ei, Fata, şi-a rezervat zborul din Bagdad către Minsk pe 9 iunie. După ce a stat cinci zile în Bielorusia, a trecut în Lituania şi a cerut azil.

    Fata şi trei dintre prietenii săi au rezervat un zbor către Minsk la o agenţie de turism irakiană. Au fost cazaţi la hotelul Sputnik şi apoi au plătit 300 de ruble belaruse (aproximativ 100 euro) pentru a ajunge la graniţa lituaniană cu taxiul. Au folosit aparat GPS pentru a-şi găsi drumul spre Lituania, a spus Fata, adăugând că un prieten plecat mai devreme în Lituania i-a dat informaţiile necesare. Unii dintre migranţi au venit în Europa folosind ruta terestră mai dificilă, dar mai ieftină. Călătoria durează până la o săptămână pentru a ajunge în Europa cu camionul şi costă între 4.000 şi 5.000 de dolari de persoană. Când au fost transportaţi cu camionul, migranţii au spus că nu ştiu prin ce ţări au trecut şi nici cât a durat drumul. Potrivit acestora, traficanţii nu s-au prezentat şi şi-au ţinut faţa acoperită, vorbind doar atunci când dădeau ordine.

    Cei care dau ordine se schimbau regulat, la fel şi camioanele. Potrivit unuia dintre deţinuţi, un prieten i-a spus că ruta prin Belarus ar fi mai sigură decât traversarea Mediteranei sau trecerea prin Bulgaria. Erau 30 dintre ei, călătorind pe întuneric, a povestit refugiatul. Li s-a spus să treacă prin pădure pe jos până ajung la graniţă. Au fost găsiţi de grănicerii lituanieni. Călătoria a costat 5.000 de dolari. Nu toţi irakienii merg în Belarus pentru a ajunge în UE. Zana Ahmed Rahman, inginer din Kurdistan, s-a dus în Belarus pentru o vacanţă. „Un prieten de-al nostru a fost acolo de două ori, i s-a părut o ţară drăguţă”, a spus Rahman. Puţine ţări acordă vize turistice irakienilor. Rahman şi prietenii săi au cumpărat un pachet de vacanţă de la o agenţie de turism irakiană Moonline şi au venit în Belarus pe 18 iunie. Ceruseră o viză de intrare cu aproximativ o săptămână înainte de zbor, dar erau încă reţinuţi pe aeroportul din Minsk timp de aproximativ trei ore. Un angajat al unei agenţii de turism din Belarus i-a avertizat, de asemenea, să nu se apropie de graniţă, spune Rahman. Unul dintre prietenii lui Rahman îl cunoştea pe şeful agenţiei de turism din Irak şi îl putea linişti că se vor întoarce. Prin urmare, nu au fost obligaţi să lase un depozit. Dar cinci dintre cei din acelaşi zbor nu s-au mai întors la Bagdad. În plus, „alţi doi tipi mi-au spus că poliţia din Belarus nu i-a lăsat să meargă la graniţă”.

    În iulie, Lituania a început să limiteze drepturile migranţilor ilegali şi ai solicitanţilor de azil. Cei reţinuţi la Centrul de Înregistrare a Străinilor din Pabrade se plâng de libertatea de mişcare restrânsă şi de spaţiul personal mic. Mulţi spun în mod deschis că Lituania este o ţară de tranzit în drum spre restul UE.

    „Ne pare foarte rău că am trecut graniţa, dar nu am avut nicio cale de a intra în Lituania în mod legal”, a spus Selwan, un irakian kurd. „Trebuia să luăm această rută, să riscăm, dacă dorim să fim în siguranţă”.

    Migranţii care încearcă să evadeze din Pabrade sunt duşi într-un spaţiu protejat din centru. Grănicerii le iau telefoanele şi le permit să stea doar o oră pe zi afară, potrivit migranţilor.

    „Toţi cei reţinuţi în această clădire suferă psihic”, a spus Rian din Irak. Potrivit acestuia, au existat deja cazuri de tentative de sinucidere în centru.

    „Am fugit din Irak deoarece ţara este o închisoare, s-a plâns Eliah, care s-a prezentat ca fiind un Yazidi, un grup etnic care a supravieţuit unui genocid pus la cale de ISIS. „Dar la fel este şi aici.” Între timp, Lituania a anunţat că va construi un gard anti-imigranţi la graniţa cu Belarus, iar Irakul, în urma plângerilor oficialilor UE, a sistat zborurile către această ţară. Prin urmare, irakienilor care vor să emigreze le-a rămas doar calea grea.

  • Belarus: Proteste la graniţa cu Polonia şi Lituania. Se cer sancţiuni împotriva lui Lukaşenko

    Participanţii la acţiune s-au adunat la punctele de control Medininkai şi Bobrovniki. Cererile lor se extind de ambele părţi ale frontierei.

    Apelul către autorităţile UE este de a accelera adoptarea sancţiunilor împotriva lui Lukaşenko. De asemenea, participanţii cer regimului din Belarus să elibereze toţi prizonierii politici şi să deschidă frontierele terestre pentru libera circulaţie a cetăţenilor.

    Dacă nu sunt îndeplinite cerinţele, participanţii intenţionează să blocheze traficul peste graniţă în patru zile.

    Acţiunea a fost susţinută de liderii opoziţiei din Belarus, aflaţi în exil.

  • Participarea Belarus la Eurovizion a fost suspendată de European Broadcasting Union

    European Broadcasting Union (EBU), cu sediul în Geneva, instituţie care organizează Concursul Eurovision, a suspendat radioteleviziunea de stat BRTC din Belarus, în contextul incidetului aerian şi din cauza represiunii ample împotriva presei libere, anunţă EUObserver.

    Instituţia s-a angajat să susţină „valorile esenţiale ale libertăţii de exprimare, independenţă şi responsabilitate”, anunţând decizia.

    La începutul acestui an, organizaţia a oprit participarea Belarus la concursul din acest an, în condiţiile în care cântecul propus părea a face propagandă regimului din ţară.

  • Germania avertizează că UE ar putea impune sancţiuni cu impact major asupra Belarusului

    Miniştrii de Externe din ţările Uniunii Europene se consultă joi asupra acţiunilor împotriva Belarusului.

    “Dacă preşedintele Aleksandr Lukaşenko nu cedează, trebuie să se aştepte la începerea unei spirale a sancţiunilor majore şi de lungă durată”, a declarat ministrul german de Externe, Heiko Maas, citat de site-ul Tagesschau.de.

    “Atitudinea lui Aleksandr Lukaşenko este inacceptabilă”, iar Uniunea Europeană nu se va mai mulţumi cu sancţiuni care au impact minim. “Ar putea fi decise măsuri care să afecteze structura economică şi sistemul de plăţi din Belarus”, a atras atenţia Heiko Maas.

    Ministrul german de Externe cere eliberarea celor aproximativ 400 de deţinuţi politici din Belarus.

    Liderii ţărilor Uniunii Europene şi ai instituţiilor comunitare au condamnat dur, în cursul reuniunii Consiliului European, atitudinea regimului din Belarus, care a forţat aterizarea unui avion pentru arestarea unui jurnalist disident, şi au exprimat susţinere pentru impunerea de noi sancţiuni.

    Şi Administraţia Joseph Biden a criticat vehement regimul Aleksandr Lukaşenko. Statele Unite se consultă cu NATO şi Uniunea Europeană pentru a stabili acţiuni contra Belarusului.

  • Belarusul este o ţară cu un regim dictatorial din ce în ce mai izolat, dar cu o economie la a cărei deschidere ajută din plin companiile şi consumatorii din UE

    Regimul autoritar al liderului belarus Aleksandr Lukaşenko, „ultimul dictator al Europei“, devine din ce în ce mai izolat şi criticat de Occident, însă economia ţării sale este în continuare prezentă în comerţul internaţional, ajutată de companiile şi pieţele europene.

    Lukaşenko este cunoscut a avea relaţii strânse cu câţiva oameni de afaceri de succes şi multinaţionale europene. Un exemplu este Peter Kaindl, CEO-ul şi proprietarul Kronospan, o companie internaţională şi cel mai mare producător de panouri din lemn din lume, scrie New Europe. Kronospan deţine peste 30 de fabrici în diferite ţări, printre care Belarus, Rusia, Ucraina, Letonia, Polonia, Cehia, Slovacia, România, Ungaria, Bulgaria, Croaţia şi Serbia, dar şi în SUA. Lukaşenka a lăudat adesea compania şi pe liderul acesteia pentru modelul de afaceri sănătos.

    Peter Kaindl a devenit renumit în Belarus pentru că a reuşit să pună în valoare întregul potenţial al materiilor prime ale acesteia şi pentru că a creat sute de locuri de muncă pentru muncitori necalificaţi.

    Companii ca Kronospan sunt percepute ca ajutând la stabilitatea economiei belaruse în faţa criticilor externe la adresa con­du­cătorilor. Din aceste motive, lui Lukaşenko îi place să scoată în evidenţă com­panii preacum Kronospan ca prime exemple de succes ale mediului investiţional favorabil al ţării sale în a atrage multinaţionale chiar şi din UE.

    Publicitatea este importantă pentru auto­r­ităţile de la Minsk în condiţiile în care Co­misia Europeană şi Washingtonul au impus, după reacţia violentă a Minskului la protestele po­pu­lare din ultimii doi ani, sancţiuni asupra com­pa­ni­ilor care sprijină regimul lui Lukaşenko. Iar Kro­nospan este cu atât mai importantă cu cât a strâns o mare parte din investiţii cu ajutorul Băncii Euro­pene pentru Reconstrucţie şi Dez­voltare şi al grupului bancar austriac Raiffeisen.

    Yara, un gigant norvegian de agri­business, poate fi un contraexemplu. Com­pa­nia este unul dintre cei mai importanţi clienţi ai colosului belarus de îngrăşăminte Belaruskali. Printre protestatarii contra regimului lui Lukaşenko s-au numărat şi angajaţi ai Belaruskali, care a reacţionat concediindu-i. Însă în ianuarie managementul companiei de stat a anunţat că este dispus să-i reprimească pe foştii salariaţi.

    Schimbarea a venit după ce Yara a făcut presiuni pentru reangajarea lor, iar mai mulţi oficiali ai companiei norvegiene s-au dus în Belarus pentru a discuta faţă în faţă cu şefii de la  Belaruskali. Însă astfel de politici nu sunt suficiente pentru mulţi dintre opozanţii de top ai lui Lukaşenko, ei cerând com­pa­niilor occidentale să întrerupă orice legătură cu companiile de stat belaruse, cel puţin temporar, notează Radio Europa Liberă.

    Belaruskali se laudă că deţine o cotă de 20% din piaţa globală de carbonat de potasiu. Compania are 16.000 de angajaţi şi este o sursă importantă de valută forte pentru guvernul de la Minsk. Cu Belaruskali face afaceri şi compania germană Eickhoff, care a ajuns ţinta criticilor publicului occidental din cauza acestui lucru. Eickhoff spune că este furnizor de utilaje pentru Belaruskali din 1975, „indiferent de situaţia politică de acolo“.

    Un alt colos german ajuns ţinta criticilor este Siemens, care face afaceri cu o companie de utilităţi, Brestenergo, importantă pentru grup pentru că îi furnizează echipamente pentru centrale electrice, un business est-european înfloritor pentru nemţi.

     

    Alte companii germane care au afaceri notabile cu Belarus sunt Bayer, Daimler şi Commerz­bank.

    Grupul bancar insistă că în Bielorusia nu face decât să asigure şi să finanţeze exporturile germane şi europene. O altă companie de bază pentru regimul bielorus este Byelorussian Steel Works (BMZ), un producător de oţel. Acesta se laudă că primele exporturi de anul acesta au fost către o companie din Spania, adică din UE. Recent, presa bielorusă a scris că BMZ îşi îmbunătăţeşte cooperarea cu parteneri italieni, cu care a încheiat noi acorduri de export. Compania se laudă şi că livrează în 52 de ţări. Cu expansiunea pe pieţele externe iese în faţă şi Fabrica de Tractoare Minsk. Producătorul spune că în primul trimestru vânzările către ţările din afara Comunităţii Statelor Independente (fosta URSS) au crescut cu 50%. Exporturile totale s-au situat la 9.000 de tractoare. Compania, cu o istorie de 75 de ani, are 16.000 de angajaţi. Însă prin ce se remarcă în mod special economia bielorusă este înflorirea industriei high tech, care în 2019 a adus venituri de 15 miliarde de dolari, cât exporturile de armament ale Rusiei, arată bne IntelliNews. Dezvoltarea acestui sector nu este posibilă fără ajutorul jucătorilor şi pieţelor străine. Spre exemplu, producătorul jocului World of Tanks este din Bielorusia. În 2019, produsele high-tech au reprezentat aproape 36% din exporturile totale ale ţării. Jumătate din exporturile de software se duc în Europa, iar 44% în America de Nord. Programatorii bieloruşi lucrează pentru o multitudine de companii de profil occidentale. Bielorusia este, de asemenea, cel mai mare exportator per capita din lume de produse lactate. Guvernul s-a lăudat recent că ţara sa vinde brânză în 26 de state. UE este al doilea partener de comerţ pentru Belarus, dar cu o pondere de doar 18% (2019) în comerţul total al ţării, poziţia de lider revenindu-i Rusiei, cu o cotă de aproape 50%. Rusia este vitală pentru economia bielorusă, fiind furnizorul dominant de petrol, pe care rafinăriile bieloruse îl procesează pentru a produce benzină şi motorină, acestea fiind exportate. Produsele de rafinare sunt, de altfel, principalele exporturi. Iar exporturile sunt efectuate prin porturile la mare ale ţărilor baltice, membre ale UE.