BusinessMagazin

Tag: bei

  • Ce avantaje va avea România prin aderarea la noul tratat fiscal al UE

    “România se află în faţa unei opţiuni fundamentale: ce lăsăm copiilor noştri – lăsăm o casă sau o datorie? Dacă decidem să lăsăm o datorie, mergem înainte ca până în 1989, dar asta le vom lăsa moştenire – o datorie mare. Dacă decidem să le lăsăm o casă, mergem împreună cu cei 24, cărora, declarativ cel puţin, ne-am alăturat, prin declaraţia mea”, a afirmat şeful statului.

    “Eu nu propun românilor un viitor de austeritate. Dacă noi intrăm în acest tratat, România va fi mult mai atractivă pentru investiţii decât a fost până acum şi România are şansa că este loc pentru investiţii, de la autostrăzi, minerit, termocentrale, hidrocentrale, orice se poate face în ţara asta şi asta înseamnă creştere economică sănătoasă. Dar să nu ne mai iluzionăm că putem genera prosperitate prin consum excesiv”, a subliniat Băsescu.

    El a comentat, în context, declaraţia adoptată luni la Bruxelles de liderii europeni despre crearea de locuri de muncă. Una dintre priorităţi este stimularea angajării pe piaţa muncii, cu atenţie specială pentru tineri, prin măsuri pe care Comisia Europeană va trebui să le prezinte la Consiliul European din 1-2 martie. Este vizată creşterea oportunităţilor de angajare a tinerilor după terminarea studiilor, prin prezentarea unor oferte de angajare, opţiuni de continuare a studiilor, programe de ucenicie sau un stagiu într-o societate sau într-o instituţie. “Ucenicia, pe care noi tocmai am legiferat-o anul trecut, ce-i drept, prin asumarea răspunderii, prin noul Cod al Muncii, a devenit unul din obiectivele la nivel european”, a remarcat Traian Băsescu.

    De asemenea, se vizează programe pentru reintroducerea în sistemul de formare a celor care au părăsit timpuriu şcoala – “un alt obiectiv pe care îl angajează chiar noua Lege a educaţiei din România, hulită, tot pentru că s-a făcut prin angajarea răspunderii”.

    O altă prioritate se referă la consolidarea pieţei interne, care prevede că o ţară care nu a cheltuit toate fondurile alocate de Uniunea Europeană în exerciţiul bugetar 2007-2015 poate să utilizeze fondurile neangajate ca şi garanţie pentru creditare în vederea creării de locuri de muncă în întreprinderi mici şi mijlocii. De asemenea, Banca Europeană de Investiţii primeşte sarcină să declanşeze programe de creare de întreprinderi mici şi mijlocii în toate statele membre.

    În privinţa unui plan de inhibare a delocalizării industriilor din Europa de către marile companii, plan dorit de România, subiectul va fi abordat la următorul Consiliu European, a mai spus Băsescu.

  • Zona euro şi nisipurile mişcătoare

    “Este clar că una dintre probleme este procesul de luare a deciziilor, iar aici lucrurile trebuie să se mişte rapid spre binele zonei euro, dar şi al întregii Europe.” Declaraţia lui Molterer făcută pentru BUSINESS Magazin la finele anului trecut anticipa mişcările de la startul lui 2012. Prima zi lucrătoare a anului în curs scotea pe agenda publică şi aşa destul de liberă în această perioadă vestea potrivit căreia preşedintele francez Nicolas Sarkozy se întâlnea luni, 9 ianuarie, la Berlin, cu cancelarul german Angela Merkel, discuţiile urmând să vizeze în principal noi reglementări de disciplină fiscală în Uniunea Europeană. Mai exact, cei doi lideri se vedeau din nou ca să pună la punct planul convenit la summitul UE din decembrie de toate statele membre cu excepţia Marii Britanii pentru un tratat de guvernanţă fiscală.

    După cum explică Molterer, Europa şi-a făcut bine temele în 2008 şi 2009, în încercarea de a se pregăti pentru criză şi de a sprijini economia reală. El observă însă încă două lucruri-cheie care “trebuie făcute în cel mai scurt timp”. Primul e reducerea datoriei publice într-o manieră compatibilă cu mult aşteptata creştere economică – “o provocare, dar unica soluţie pentru a trece prin criza zonei euro”. Al doilea este întărirea guvernului zonei euro, deja discutată la cel mai recent summit, al cărui scop principal să fie trasarea unor reguli mult mai clare de disciplină fiscală – “un element important pentru următoarea etapă a integrării europene”.

    Oficialul BEI vede în regiunea Europei de Est centrul de creştere a UE pe termen lung, deşi acum multora le pare dificil să vadă asta: “Fără îndoială, estul va fi şi motorul de creştere al Europei şi nu vorbesc doar din experienţa austriacă, ci şi din experienţa europeană. Dacă ne uităm la ultimii ani, creşterile cele mai pronunţate au fost tocmai aici”. Dincolo de potenţialul mult mai ridicat decât în alte regiuni, Molterer face trimitere şi la indicatorul care afectează astăzi cel mai puternic economiile – datoria publică. Din nou, dacă ne uităm peste cifrele din România, nivelul e mai scăzut decât în alte ţări. Totuşi, tendinţa nu dă semne prea bune. De la sfârşitul lui 2010 până la finele lui octombrie, când Finanţele au raportat ultimele cifre, datoria publică a crescut cu 17,1 mld. lei, adică 0,7% din PIB, potrivit datelor Ziarului Financiar. Astfel, datoria publică a crescut de la 194,4 mld. lei la finele lui 2010 la 211,5 mld. lei la finele lui octombrie 2011. Ca procent din PIB, datoria publică era la finele lui octombrie 2011 la 38,6% din Produsul Intern Brut, faţă de 37,9% la finele anului precedent.

    O altă veste proastă e aceea că nivelul investiţiilor străine în România a ajuns în 2011 la cel al primilor ani de după 2000, respectiv la circa 1,5 miliarde de euro, de şase ori mai puţin faţă de 2006 şi 2008. “Asta nu ţine neapărat de performanţa ţării, ci de faptul că multe dintre companii au preferat să vadă care va fi evoluţia economică pe aceste nisipuri mişcătoare. Nu e o surpriză că investiţiile directe au scăzut, semnalul este negativ, dar perspectivele sunt optimiste”, spune Wilhelm Molterer. În viziunea sa, Guvernul de la Bucureşti trebuie să se concentreze pe infrastructură, dar şi pe reguli clare în procesul de achiziţii publice. Un sistem legislativ puternic, un mediu bancar care să susţină investiţiile, alături de potenţialul fantastic al regiunii sunt argumente puternice în faţa investitorilor, chiar dacă zona euro trece prin momente mai dificile. În zona absorbţiei fondurilor europene şi a proiectelor din infrastructură demarate în ultimele 18 luni, oficialul BEI remarcă “o îmbunătăţire absolută” a indicatorilor. Una peste alta, 2012 va fi anul când Europa va trebui să implementeze ce s-a decis: pentru statele membre, cheia va fi găsirea echilibrului între austeritate şi măsuri stimulative pentru creşterea economiei. “Dincolo de deciziile concrete, câteodată am impresia că suntem într-o spirală psihologică”, mărturiseşte Molterer, cu trimitere la raportul euro-dolar, stabil de luni de zile, şi arătând cu degetul înspre politicieni şi oameni de afaceri care îşi aduc contribuţia la lupta psihologică. La trei ani de la startul crizei, lecţia pe care a învăţat-o vicepreşedintele BEI este că, pentru a avea o structură puternică, e nevoie, mai mult ca niciodată, de o Europă unită: “Performanţa economică a zonei euro şi viitorul monedei unice europene sunt strâns legate de integrarea fiscală a tuturor membrilor, dar mai ales de disciplina bugetară a fiecăruia”.

  • Raiffeisen Bank se orienteaza spre clientii premium si spre IMM

    Este a patra agentie din tara pentru clientii cu venituri
    ridicate, dupa cele de la Pitesti, Brasov si Constanta. In alte 71
    de sucursale exista spatii speciale pentru clientii premium, unde
    acestia pot primi consultanta personalizata pentru
    investitii.

    Clientii vizati sunt cei cu disponibilitati de investitii incepand
    de la 15.000 euro si cei care au incasari lunare regulate de minim
    2.000 euro prin contul curent deschis la Raiffeisen Bank. O pondere
    importanta o au persoanele cu varste cuprinse intre 25-55 de ani,
    care locuiesc in orase cu peste 100.000 de locuitori. Raiffeisen
    are in prezent circa 20.000 de clienti de premium banking si
    urmareste o dublare a numarului pana in a doua parte a anului
    viitor.

    “Punem la dispozitia clientului premium un bancher personal,
    consultanta financiara completa, servicii personalizate,
    recomandari financiare. Aceasta abordare ne-a adus in 2010 de
    aproape patru ori mai multi clienti si de trei ori mai multe active
    in administrare”, a spus Vladimir Kalinov, vicepresedinte al
    diviziei de retail de la Raiffeisen Bank.

    In paralel, Raiffeisen Bank tinteste in aceasta perioada segmentul
    clientilor companii mici si mijlocii, gratie acordului recent
    incheiat cu Fondul European de Investitii, sub umbrela initiativei
    JEREMIE (resurse europene pentru IMM oferite pentru perioada
    2007-2013 de Comisia Europeana si grupul Bancii Europene de
    Investitii).

    “Acordul semnat cu finantatorul european ne permite ca in cazul
    clientilor foarte buni sa eliminam complet cerinta garantiei,
    aceasta fiind una dintre marile piedici in calea IMM-urilor catre
    finantare. Cu o garantie mai mica, dobanzile vor fi mai mici. In
    anumite cazuri, la creditele in lei, de exemplu, dobanda poate fi
    si cu 4% mai mica decat in oferta standard”, a declarat Vladimir
    Kalinov.

    Banca are la dispozitie 102,5 milioane de euro pentru finantarea
    investitiilor si a capitalului de lucru pentru IMM, in conditii
    preferentiale: garantii minime (cel mult 30% din valoarea
    creditului acordat), dobanzi mai mici, datorita garantiilor din
    fonduri europene si o perioada de rambursare de pana la 6
    ani.

    Facilitatea se adreseaza companiilor care au maxim 50 de angajati
    si o cifra de afaceri de pana la 50 milioane euro. Valoarea maxima
    a unui credit poate fi de 1,025 milioane euro. Creditele sunt
    disponibile atat in lei, cat si in euro pana pe 31 martie 2013, iar
    perioada de rambursare variaza de la un an pana la maxim 6
    ani.

    Raiffeisen Bank Romania, a treia banca din sistem dupa valoarea
    activelor, are o retea de 540 de agentii care deservesc aproximativ
    2 milioane clienti persoane fizice, 100.000 de IMM-uri si peste
    6.800 corporatii mari si medii. Banca a incheiat anul trecut cu un
    profit net de 83 de milioane de euro, in crestere cu 12% fata de
    2009, la active de 5,1 miliarde de euro.

  • Bani scurtcircuitati sau cum a fost Romania anului 2010 pentru Banca Europeana de Investitii

    Dupa recordul de 1,5 miliarde de euro din 2009, Banca Europeana
    de Investitii a redus substantial activitatile de creditare din
    Romania. Motivul: economia a facut obiectul unor masuri de
    austeritate. Mai bine de jumatate dintre cele 7,8 miliarde de euro
    imprumutate de la BEI in ultimii 20 de ani au fost atrase in
    ultimii cinci. Si totusi valoarea creditelor de anul trecut a fost
    sub orice asteptari. La finele anului trecut vicepresedintele
    Mathias Kollatz-Ahnen anticipa, intr-o discutie cu BUSINESS
    Magazin, imprumuturi a caror valoare “tinde inspre un miliard de
    euro”, bazandu-se pe marile proiecte energetice, dar si pe
    parteneriatele semnate cu institutii publice. Datele puse la
    dispozitia presei la conferinta de presa de la ince-putul lunii
    aprilie indica, surprinzator, doar 410 milioane de euro. Banii s-au
    indreptat catre patru proiecte: ferma eoliana a CEZ din Dobrogea,
    reabilitarea blocurilor din sectorul 6 al Capitalei, modernizarea
    retelei de energie electrica si constructia unui depozit
    logistic.

    Drept comparatie, in anul de dinainte, doar cel mai mare
    contract de finantare semnat de BEI cu fabrica Ford de la Craiova
    pentru investitii in utilaje si tehnologii “verzi” avea aceeasi
    valoare cat cea a imprumuturilor din 2010 la un loc. “Volumul
    noilor imprumuturi semnate anul trecut a fost mai mic, dar ceea ce
    trebuie luat in considerare este ca un nivel adecvat pentru o tara
    precum Romania este de 800-1.000 de milioane de euro”, explica acum
    Ahnen. Momentul de cadere vine, ce-i drept, dupa doi ani in care
    pragul amintit de vicepresedinte a fost depasit, insa spune multe
    despre redresarea economica a Romaniei.

    “Daca vom putea dezvolta un numar suficient de proiecte,
    obiectivul iesirii din recesiune nu este unul indraznet.” Potrivit
    oficialilor BEI, institutia negociaza pentru anul in curs contracte
    in zona transportului public, a reabilitarii centralelor
    energetice, proiecte de eficientizare a energiei cladirilor, dar si
    cofinantari ale bancilor pentru segmentul de institutii mici si
    mijlocii. In plan secundar, bani europeni pot atrage si proiectele
    industriale.

    Daca ne uitam la Romania in comparatie cu alte state ale
    Uniunii, e clar ca Romania se gaseste in jumatatea de jos in
    ierarhia creditarii, insa pe viitor cei de la BEI spun ca situatia
    se va ameliora.

    Mai exact, pentru 2011, bancherii europeni tintesc revenirea la
    pragul de 800 de milioane de euro, iar optimismul lor are unele
    fundamente. Mai intai, contractul de 75 de milioane de euro semnat
    de curand cu Banca Comerciala Romana destinat finantarii
    proiectelor dezvoltate de IMM-uri, a doua transa a imprumutului
    pentru IMM-uri in valoare totala de 150 milioane euro, incheiat
    intre BEI si BCR in 2009. Apoi platile efectuate de BEI in contul
    imprumuturilor acordate au crescut in 2010 la 870 de milioane de
    euro, in comparatie cu cele 469 de milioane de euro din 2009.

    Pe plan european, tendintele indica o crestere a creditarii
    pentru actiuni pentru protectia mediului, BEI finantand proiecte de
    19 miliarde de euro, circa o treime din valoarea totala a
    imprumuturilor acordate pe plan european. Iar cresterea
    finantarilor din Romania va depinde de masura in care tara noastra
    se va inscrie sau nu pe acest trend.

  • Pe ce mizeaza bancherii europeni in 2011? BEI pariaza pe energie

    Bancherii europeni au aterizat la Bucuresti in ultimii doi ani
    de mai multe ori decat intr-un intreg deceniu. Similar cu anul
    2009, in care Romania a imprumutat suma de un miliard si jumatate
    de euro de la BEI, creditele angajate anul trecut tind inspre un
    miliard. Fata de anii precedenti in care banii luati de la
    institutia financiara erau de ordinul sutelor de milioane de euro,
    2009 a fost anul recordurilor. Si nici in 2010 afacerile
    bancherilor europeni in tara noastra n-au mers mai rau.

    Acordul semnat intre BEI si Romania acum patru ani stabilea ca
    finantarea, bazata pe propuneri concrete de proiecte, va fi de
    ordinul unui miliard de euro anual, cu ajustarile impuse de
    cerintele care pot aparea. Iar ajustari s-au facut pentru ca cerere
    a existat. Matthias Kollatz-Ahnen (foto), vicepresedintele Bancii
    Europene de Investitii, vorbeste pentru BUSINESS Magazin de 800 de
    milioane – un miliard de euro. Cat priveste destinatia banilor, una
    dintre tinte este cofinantarea proiectelor structurale, apoi a
    celor din industrie, fie ca vorbim de productia de automobile sau
    de energie regenerabila, iar in al treilea rand de credite pentru
    IMM-uri.

    Recordul de imprumuturi – de 1,48 miliarde de euro din 2009 – nu
    a fost atins in 2010, insa specificul pentru anul trecut a fost
    aparitia proiectelor de reabilitare termica a cladirilor,
    administrate de autoritatile publice locale cu bani europeni. De
    acolo vin si sperantele vicepresedintelui Kollatz-Ahnen pentru
    2011: “Ne asteptam sa gestionam mai multe proiecte de eficientizare
    energetica, iar in acest sens am discutat cu primari din intreaga
    tara”. Oficialul BEI vorbeste si despre o alta nisa pe care va
    miza: alinierea Romaniei la standardele energetice impuse de
    Uniunea Europeana. Adica noi investitii care mai trebuie facute,
    deci si finantate. Numai in decembrie 2010, 270 de milioane de euro
    s-au indreptat catre proiectele energetice, dintre care 200 pentru
    proiectul eolian CEZ din Dobrogea, iar 70 catre Primaria sectorului
    6 din Capitala, unde se vor reabilita circa 300 de blocuri pana in
    2013. Alte 65 de milioane au fost cheltuite pe reabilitarea a sapte
    uzine electrice. Si de vreme ce programul “Europa 2020” ne obliga
    sa scapam cat mai rapid de gaurile negre din energie, iar BEI sta
    dupa colt cu sacul cu bani, e usor de anticipat ca finantarea va
    continua aceeasi tendinta de crestere si in viitor.

  • BEI finanteaza cu 200 mil. euro proiectul eolian al CEZ din Dobrogea

    Imprumutul se bazeaza pe cooperarea foarte buna a BEI cu grupul
    ceh CEZ, proprietarul fermei, prin intermediul caruia banca
    finanteaza proiecte in domeniul generarii si al distributiei de
    energie cu credite de peste 500 de milioane de euro, precizeaza
    banca.

    “Dupa ce va fi data in exploatare, aceasta ferma va permite
    Romaniei sa reduca emisiile poluante si emisiile de gaze cu efect
    de sera si sa atinga obiectivele nationale privind generarea de
    electricitate din surse regenerabile, contribuind la diversificarea
    aprovizionarii cu energie”, afirma vicepresedintele BEI, Matthias
    Kollatz Ahnen, responsabil pentru imprumuturile din Romania.

    Ferma eoliana va cuprinde 139 de turbine si va avea o capacitate
    totala instalata de 347,5 MW. Dupa ce va fi dat in exploatare,
    proiectul va contribui la atingerea obiectivelor Romaniei in
    privinta consumului de energie din surse regenerabile de energie
    pana in 2020, precum si la realizarea cotei obligatorii de
    certificate verzi. CEZ va pune in aplicare proiectul prin filialele
    sale din Romania pe care le detine in intregime – Tomis Team SRL si
    MW Team Invest SRL.

    Investitia totala a CEZ in ferma eoliana din Dobrogea este estimata
    la 1,1 miliarde de euro, vizand proiectul de la Fantanele si cel
    invecinat, de la Cogealac, cu 101 turbine. Capacitatea totala a
    proiectului va fi de 600 MW, mai mult decat dublul celei mai mari
    ferme eoliene din Europa, Whitelee din Scotia.

    In 2010, banca a acordat pana in prezent imprumuturi de 1,3
    miliarde de euro pentru proiecte privind eficienta energetica.

  • Revista presei economice din Romania


    Romanii taie cu 9% cheltuielile     pentru alimente, bautura si
    tigari, sustine Gandul, citand estimari care afirma ca daca
    anul trecut, la casele magazinelor ajungeau circa 22 de miliarde de
    euro, anul acesta suma va fi mai redusa cu 2 miliarde. Firmele care
    depun oferte pentru un parteneriat public-privat vor fi selectate
    pe baza rezultatelor obtinute la proiecte similare din ultimii
    cinci ani si in urma unui audit financiar pe ultimii trei
    ani.


    Directorul FMI, Dominique Strauss-Kahn    , a declarat la un post
    de televiziune elvetian ca pentru tari ca Romania, Ungaria, Grecia
    sau Irlanda, incetarea de plati este iminenta daca nu aplica
    “politici dure”, consemneaza Adevarul. Transportatorii
    rutieri sunt furiosi din cauza cresterii cu pana la 50% a taxei de
    inmatriculare, motivand ca masinile se strica repede din cauza
    drumurilor, iar piata second-hand europeana devine inaccesibila
    odata cu majorarea taxei auto.


    Mai are Romania nevoie de euro?     se intreaba Romania
    Libera    , caci corsetul euro se dovedeste prea larg pentru
    economiile puternice, prea strans pentru cele indisciplinate
    bugetar si prea scump pentru cele ca Romania, care asteapta sa fie
    admise. Pensiile din sistemul public vor fi inghetate la valorile
    actuale in 2011, iar contributiile de asigurari sociale percepute
    angajatorului si angajatului nu vor scadea sub nivelul actual,
    conform proiectului de buget.

    Proiectele de productie a energiei din surse regenerabile din
    Romania prezinta multe riscuri in ceea ce priveste impactul asupra
    mediului si din cauza exproprierilor ori a avizelor, sustine

    Banca Europeana de Investitii    , citata de Evenimentul
    Zilei    . Astazi este termenul-limita pana la care firmele
    romanesti trebuie sa depuna la Fisc declaratiile aferente lunii
    octombrie, fara sa plateasca amenda, companiile mari si mijlocii
    fiind obligate sa le transmita online.


    Bursa de Valori     a debutat in 1995 cu mai putin de zece companii
    listate, dar a ajuns in trei ani sa adune peste 120 de emitenti, la
    care s-au adaugat peste 5.500 de companii de pe RASDAQ; acum insa,
    scrie Ziarul Financiar, pe Bursa sunt 74 de companii, iar
    RASDAQ mai numara doar 1.300. Bancile au traversat trimestrul al
    treilea fara miscari majore de reducere a retelelor, iar media
    salariala raportata la banca centrala a ramas la peste 3.000 de lei
    net.

  • Scolile bucurestene pregatite de noul an. In tara e mai rau

    Doar doi la suta dintre elevii bucuresteni, inscrisi la Liceul
    “Dimitrei Gusti” din Sectorul 5, si la Scoala 311, din Sectorul 6,
    vor incepe cursurile din noul an scolar in alte unitati de
    invatamant.

    Cele doua unitati sunt in curs de reabilitare prin programul
    Bancii Europene pentru Investitii (BEI), elevii Grupului Scolar
    “Dimitrie Gusti” urmand sa inceapa si acest an scolar la Scoala
    147, unde au fost mutati inca din 2008, iar cei de la Scoala 311
    vor invata, pentru al patrulea an, in incinta Scolii 205.

    Cu toate acestea, situatia generala a scolilor din Capitala pare
    sa se fi imbunatatit, avand in vedere datele raportate de
    Inspectoratul Scolar (ISMB).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BEI ar putea finanta reabilitarea termica a 25.000 de apartamente din sectorul 1

    Proiectul inseamna un program de investitii multianual (2010 –
    2012) destinat reabilitarii termice a 525 de blocuri de
    apartamente, respectiv aproximativ 25.000 de locuinte, localizate
    in sectorul 1 din Bucuresti. Investitia se va concentra pe
    imbunatatirea eficientei energiei termice ale cladirilor (izolatia
    peretilor, a ferestrelor, a acoperisului si pivnitelor)”, se arata
    intr-un anunt de pe site-ul BEI.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Economia Romaniei se afla in ultima faza a crizei

    “Criza nu s-a terminat. Cateodata oamenii sunt prea pesimisti,
    iar alteori prea optimisti . Fiecare dintre declaratiile care
    sustineau ca criza s-a terminat – mai mult sau mai putin – au fost
    in mod clar prea optimiste”, a spus Kollatz-Ahnen, dupa o
    conferinta de presa organizata al Bucuresti.

    El a explicat ca in general o criza are patru faze, care sunt
    traversate si de economia romaneasca, cel din urma efect
    manifestandu-se la nivelul bugetului public .

    Mai multe amanunte pe
    www.mediafax.ro