BusinessMagazin

Tag: bei

  • Mai mulţi bani pentru IMM-uri

    Înfiinţată în octombrie 2016, Iniţiativa pentru IMM-uri (program operaţional aferent exerciţiului financiar multianual 2014-2020, fondurile putând fi accesate până în 2023) face parte dintr-un program mai amplu al Comisiei Europene şi al grupului BEI, care beneficiază de finanţare din partea Uniunii Europene prin programele operaţionale FEDER şi Horizon 2020. Iniţiativa urmăreşte încurajarea statelor membre să îşi dubleze volumul fondurilor structurale şi de investiţie disponibile prin instrumente financiare în perioada 2014-2020 şi stimularea competitivităţii IMM-urilor printr-un acces mai bun la finanţare. Iniţiativa pentru IMM-uri a fost dezvoltată ca instrument de răspuns rapid şi eficient pentru majorarea creditării în economia reală, creării de locuri de muncă şi stimulării creşterii.

    Luând ca punct de reper succesul de până acum al Iniţiativei pentru IMM-uri în România, autorităţile române au alocat suplimentar 150 milioane de euro din Programul Operaţional Regional, cu cofinanţare prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), ridicând bugetul Fondurilor Europene Structurale şi de Investiţii (FESI) din cadrul iniţiativei până la 250 milioane de euro. Prin această creştere şi împreună cu resursele suplimentare din partea grupului BEI şi a Comisiei Europene, până la 1,38 miliarde euro sunt disponibili pentru companiile româneşti graţie Iniţiativei pentru IMM-uri. Acordurile cu instituţiile financiare urmăresc să faciliteze accesul la finanţare al firmelor româneşti, prin garanţii de 60% pentru fiecare împrumut şi prin scăderea ratelor dobânzilor percepute de bănci.

    Potrivit reprezentanţilor BEI, 5.000 de IMM-uri ar putea primi finanţări până în 2023. De la lansarea programului şi până în prezent, instituţia a oferit finanţări de 451 milioane euro unui număr de 1.801 beneficiari. În aceeaşi perioadă de timp, cu ajutorul finanţărilor garantate prin Fondul European de Investiţii (FEI – parte a grupului BEI care dezvoltă instrumente de capital de risc şi pentru creştere, garanţii şi instrumente de microfinanţare, care vizează în mod specific acest segment de piaţă) s-au creat peste 63.000 de locuri de muncă, potrivit reprezentanţilor instituţiei. Băncile incluse în programul extins, care au semnat sau sunt pe cale să semneze acorduri cu BEI, sunt CEC Bank, Banca Transilvania, BCR, BRD-SocGen, Libra Internet Bank, ProCredit Bank, Raiffeisen Bank, ING Bank şi UniCredit Bank.

    Contribuţia statului român era de 100 de milioane de euro, iar acum a crescut la 250 de milioane de euro, a explicat Andrew McDowell, vicepreşedintele BEI, în cadrul unui interviu acordat Business Magazin. „Băncile sunt, evident, cele care împrumută companiile, având garanţii din partea FEI care acoperă 60% din valoarea acestor împrumuturi. Acest sistem funcţionează pentru că garanţia este valabilă indiferent de valoarea împrumutului, prin urmare, oricare ar fi expunerea băncii, riscul este redus cu 60%.” Capitalul pe care banca trebuie să îl pună la dispoziţie pentru aceste împrumuturi este mult mai mic, în condiţiile în care creditarea IMM-urilor este oricum un proces extrem de riscant. În concluzie, întreaga procedură este mai profitabilă pentru bănci, acestea având o dispoziţie crescută spre creditarea IMM-urilor.

    „Este vorba de bănci comerciale, este normal să aibă în vedere profitul”, notează McDowell. Mai mult, datorită susţinerii FEI, băncile pot acum oferi credite IMM-urilor fără a mai cere garanţii. „Dacă ne uităm la sectoarele care cresc astăzi în România – IT, spre exemplu – companiile au început să investească în aşa-numitele bunuri intangibile pe care nu le pot oferi drept garanţie la bănci. Astfel, în economia modernă apar probleme de autofinanţare; acest program merge bine pentru că societăţile răspund bine la el.” Grupul BEI nu are cum să satisfacă toate nevoile de finanţare ale IMM-urilor din economia românească, subliniază McDowell, care însă crede că aportul este unul substanţial. „Investiţiile net în România se ridică la aproximativ 25-30 de miliarde de euro; sectorul privat reprezintă o treime, deci vorbim de aproximativ 10 miliarde, iar IMM-urile reprezintă jumătate, deci probabil 5 miliarde – e un calcul «pe şerveţel», dar ideea este că finanţarea oferită de FEI e una destul de importantă.”

    Iniţiativa IMM există în mai multe state, iar nivelul garanţiilor diferă, dar cea de 60% e în partea superioară, de obicei fiind vorba de un nivel de 50%, explică vicepreşedintele BEI. „Depinde de bănci, pentru că ele trebuie să plătească pentru aceste garanţii. McDowell spune însă că sumele plătite de bănci sunt mici, fiind programe derulate pe baza fondurilor structurale. „În opinia mea, aş spune că Iniţiativa IMM a avut, de departe, cel mai mult succes în România, pentru că aici am găsit o capitalizare de piaţă mai mare decât în Spania, Finlanda sau în alte state unde derulăm programul.”

    Andrew McDowell crede că situaţia economică actuală e una stabilă, dar spune că dacă nu există suficiente investiţii în economie, BEI va lucra alături de guvernul României pentru îmbunătăţirea mediului pentru finanţare, „pentru că fără investiţii nete directe nu se va putea susţine creşterea economică pe termen lung. Aceasta e o serioasă provocare. Investiţiile străine pot genera un transfer de tehnologie care e de multe ori extrem de folositor, dar cheia pentru ţările care îşi doresc investiţii străine este să aibă politici care să permită absorbţia tehnologiei şi economia locală să aibă de câştigat din asta. Aş spune totuşi că provocarea este creşterea investiţiilor private în general, atât cele străine cât şi cele din interiorul ţării”, încheie el.

    Hubert Cottogni, director în cadrul Fondului European de Investiţii, a declarat la rândul său că folosirea resurselor FESI împreună cu cele ale grupului BEI şi ale UE „este o modalitate excelentă de a obţine mai mult cu mai puţin. Aceasta permite FEI să îşi asume o parte din riscul intermediarilor financiari în beneficiul final al IMM-urilor româneşti. Resursele suplimentare FESI puse la dispoziţie de România, multiplicate prin împrumuturi comerciale, vor genera până la 1,38 miliarde EUR în împrumuturi noi pentru IMM-urile din România.” Banca Europeană de Investiţii (BEI) este banca Uniunii Europene, instituţia de creditare pe termen lung a UE – de altfel, este entitatea cu cel mai mare volum de împrumuturi şi credite din lume. Instituţia oferă finanţare şi expertiză pentru proiecte de investiţii solide şi durabile, care contribuie la promovarea obiectivelor politicii UE. Peste 90% din activitatea BEI vizează Europa, însă Banca sprijină, de asemenea, politicile externe şi de dezvoltare ale UE. 

  • O companie din Cluj care gestionează deşeurile alimentare cu ajutorul inteligenţei artificiale primeşte de la BEI un împrumut de 7,5 milioane de euro

    Winnow, o companie de tehnologie înfiinţată în Marea Britanie în 2013, care funcţionează şi în România- cu domeniul în activitatea gestionării deşeurilor alimentare, a primit o finanţare de 7,5 milioane de euro de la Banca Europeană de Investiţii (BEI) pentru a introduce şi dezvolta soluţii sofware şi hardware care să ajute personalul din bucătăriile comerciale să gestioneze cantităţile şi tipurile de produse alimentare, cu scopul de a preveni risipa alimentelor, potrivit unui anunţ al BEI.

    Împrumutul, susţinut de Fondul European pentru Investiţii Strategice (FEIS), vine prin cadrul Planului de Investiţii pentru Europa, cunoscut şi ca “Planul Juncker” sau „Planul de investiţii în infrastructura UE”, anunţat pentru prima dată în 2014 de către preşedintele Comisiei Europene.

    “Acest proiect este primul din România derulat în cadrul instrumentului European Growth Finance Facility şi susţinut de Planul de Investiţii pentru Europa şi va avea un impact semnificativ la reducerea deşeurilor alimentare în bucătăriile comerciale. Proiectul stimulează cercetarea şi dezvoltarea din România, şi are avantajul de a consolida competitivitatea în România şi de a crea locuri de muncă de înaltă calitate”, a spus vicepreşedintele BEI, Andrew McDowell.

  • Misterul ascuns din pădurile Luxembourgului: Ce este de fapt Banca Europeană de Investiţii, un mamut de peste 500 miliarde dolari, cu pierderi aproape de zero

    Ascunsă în pădurile din Luxembourg, Banca Europeană de Investiţii (BEI) este una dintre cele mai mari şi mai neobişnuite bănci din lume.

    Potrivit Financial Times, BEI emite mai multe obligaţiuni decât JPMorgan, cea mai mare bancă americană, dar nu este supravegheată de nicio instituţie externă de reglementare.

    Ca instituţie a Uniunii Europene, Banca Europeană de Investiţii a condus un plan gigant de investiţii de 500 miliarde euro, şi a reuşit să reducă pierderile la minimum.

    Creată din nevoia de a credita interesul public – de a merge acolo unde băncile nu vor sau nu au curaj să meargă – entitatea nu prea înregistrează pierderi. Abia în 2006, după aproape jumătate de secol de operaţiuni, banca a fost nevoită să scoată un credit neperformant în afara bilanţului.

    Chiar şi astăzi, banca are costuri mai mari cu angajaţii decât se aşteaptă să piardă din activitatea de creditare care se ridică în prezent la 455 miliarde euro.

    „Banca a crescut mai mult sau mai puţin nedetectată în pădurile Luxembourgului în ultimii 60-61 de ani – ajungând la o dimensiune nebănuită. Câteodată sunt surprins că liderii poltici nu sunt conştienţi cu privire la instrumentul pe care îl au la îndemână Este un instrument politic. Serveşte unor scopuri politice”, spune Werner Hoyer, preşedintele Băncii Europene de Investiţii.

    În ceea ce priveşte BEI ca instrument al statelor, acesta ar putea deveni mai necesar ca niciodată. Europa este în mijlocul tranziţie către energie din surse regenerabile. În acelaşi timp, pieţele de capital trec printr-o perioadă de turbulenţe. Mai mult, liderii europeni privesc cu îngrijorare de la distanţă avansul pe care l-a câştigat China – prin împrumuturi susţinute de stat. Per total, există sentimentul că Europa a rămas în urma tehnologiei.

    Soluţia pentru o parte dintre aceste probleme s-ar putea afla chiar în Luxembourg. Banca Europeană de Investiţii a fost lăudată de statele membre care o deţin şi care beneficiază de împrumuturile mari, ieftine şi pe termen lung pe care le acordă. Însă anumiţi lideri europeni se întreabă dacă banca nu le poate oferi mai mult.

    Anul acesta, „un grup de persoane înţelepte de nivel înalt”, printre care academici, bancheri, şi foşti oficiali europeni, examinează modul în care BEI ar putea opera în afara Uniunii Europene. Contextul nu este cel mai potrivit deoarece negocierile asupra bugetului pe termen lung al Uniunii Europene pune sub semnul întrebării fondurile pe care structura europeană trebuie să le acorde BEI-ului pentru a-i garanta împrumuturile. În prezent se vehiculează chiar şi varianta de a reloca anumite părţi din operaţiunile băncii.

    Deşi bilanţul băncii, care se ridică la active de 556 miliarde euro, este mai mult decât dublu ca mărime faţă de Banca Mondială şi aproape de zece ori mai mare decât Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, BEI-ul a reuşti până acum să evite scrutinul liderilor europeni.

    Timp de mai multe luni, Financial Times a pus la un loc un tablou cu privire la caracteristicile băncii, a analizat registrele de creditare, declaraţii de la audit, corespondenţă internă, şi a realizat interviuri cu peste 20 de oficiali, directori şi angajaţi.

    În urma analizei, a ieşit la iveală un creditor cu volume mari şi ultra-conservator. Nicio altă bancă nu are capacitatea de a suporta climatul financiar la fel de bine, nici abilitatea de a susţine proiecte de infrastructură de dimensiunea celor în care se aventurează BEI. Cu toate acestea, banca încearcă să îşi schimbe funcţionalităţile, acoperirea şi apetitul de risc, însă se confruntă cu vechile obiceiuri ale conducerii.

    Criticii BEI susţin că banca preferă de cele mai multe ori proiectele uşor de finanţat, cu risc minim, care doar umflă bilanţul băncii fără a aduce efectiv valoare în spaţiul public.

    Fondată în 1958 cu 66 de angajaţi, BEI a fost una dintre instituţiile originale ale proiectului european.

    Pentru a satisface nevoia de prudenţă şi independenţă a nemţilor, BEI a fost numită bancă şi a fost nevoită să îşi strângă singură resursele financiare. Însă activitatea efectivă a instituţiei se apropie mai muilt de viziunea francezilor legată de un fond de dezvoltare, controlat politic şi care să ajute regiunile sărace.

    Contradicţia se menţine chiar şi în ziua de astăzi, apreciază Judith Clifton, profesor în cadrul Universităţii Cantabria din Spania.

    De-a lungul timpului, cea mai importantă funcţie a Băncii Europene de Investiţii a devenit gestionarea banilor ieftini, adunaţi cu ajutorul rating-ului AAA, şi transmiterea lor către state membre noi şi vechi.

    Podurile, drumurile şi celelalte proiecte de infrastructură finanţate de EIB ajută la consolidarea pieţei unice, de la aeroportul din Varşovia şi până la podul Vasco da Gama din Lisabona.

    În timp ce în prezent a început să se implice şi în proiecte de dezvoltare financiară şi inovaţie, cea mai mare parte a activităţii BEI se concentrează în continuare pe credite mari şi cu risc minim.

    Până acum, BEI a scos în afara bilanţului credite neperformante de doar 330 milioane euro, din totalul de 1.390 mii de miliarde dolari pe care le-a acordat sub formă de credite de la lansare şi până acum, înregistrând o rată de doar 0,02% de neperformanţă.

    „BEI este criticată de cele mai multe ori pentru polticile conservatoare şi chiar secretoase în unele cazuri. Asta a fost valabil în special în anii de după criza din 2008 – unde BEI ar fi putut ajuta mai mult”, atrage atenţia profesorul Clifton.

    Chiar şi într-o perioadă în care susţine proiecte cu un grad de risc puţin mai ridicat, banca joacă în continuare extrem de sigur. În ultimul deceniu, BEI şi-a asigurat rezerve de 0,1% din totalul creditării – necrezând că poate avea un nivel de neperformanţă mai ridicat de atât. În acelaşi timp, banca germană de dezvoltare KfW a făcut rezerve de 0,8%, Banca de Dezvoltare a Chinei de 3,1%, iar Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare de 4,4%. 

    BEI spune că banca nu există pentru a-şi asuma riscuri, ci pentru a complementa cheltuielile Uniunii Europene cu instrumente financiare utilizate pentru a atinge ţintele publice. „Rating-ul AAA nu este o vanitate, ci este o parte integrantă a modelului nostru de business”, transmit reprezentanţii BEI.

     

     

  • CE şi BEI au lansat, la Bucureşti, un instrument financiar pentru transporturi sustenabile în UE

    Având un buget iniţial de 200 de milioane de euro şi fiind finanţat de Uniunea Europeană (UE), acest mecanism va susţine investiţiile pentru sistemul european de management al traficului feroviar (ERTMS) şi pentru infrastructuri destinate combustibililor alternativi, mobilizând fonduri din partea BEI, a băncilor de promovare din fiecare stat membru şi din sectorul privat.

    Iniţiativa corespunde cu obiectivele cheie în ceea priveşte nevoia de a decarboniza şi a digitaliza sectorul transporturilor din Europa, cât şi cu dorinţa de a asigura o mobilitate inteligentă, sustenabilă, incluziva, sigură şi securizată.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BEI acordă o finanţare de 12 mil.euro pentru extinderea şi modernizarea reţelei de apă din judeţul Alba

    Această tranzacţie este sprijinită de Fondul european pentru investiţii strategice (FEIS), care este pilonul central al Planului de investiţii pentru Europa, numit şi „Planul Juncker”.
     
     „Mă bucur să anunţ că sprijinim şi noi acest proiect, care va îmbunătăţi considerabil calitatea serviciilor de alimentare cu apă din judeţul Alba şi care este prima operaţiune din sectorul public din România sprijinită de Planul Juncker. Lucrările corespunzătoare vor avea un efect semnificativ asupra sănătăţii publice a oamenilor şi, în plus, vor face infrastructura locală de alimentare cu apă mai eficientă din perspectiva costurilor şi mai ecologică”, a spus Vicepreşedintele BEI, Andrew McDowell.
     

  • BEI a acordat Garanti Bank România un împrumut de 22,3 milioane euro destinaţi IMM-urilor

    Mai exact, din valoarea împrumutului, cinci milioane de euro sunt alocaţi pentru antreprenoare, iar suma va fi suplimentată cu cinci milioane de euro din partea Garanti Bank. Această tranzacţie este sprijinită de Fondul european pentru investiţii strategice (FEIS), pilonul financiar al Planului de investiţii pentru Europa, numit şi „Planul Juncker”.

    Femeile antreprenor trebuie să reprezinte întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) şi firme cu capitalizare medie. Pentru a avea acces la aceste împrumuturi, firmele trebuie să fie deţinute în proporţie de peste 50% de una sau mai multe femei, ori să fie deţinute în proporţie de 26% până la 50% de una sau mai multe femei, iar funcţia de director general, director administrativ sau director financiar să fie deţinută de o femeie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BEI acordă un împrumut de 450 milioane de euro României pentru Programul de Dezvoltare Rurală

    Acest împrumut va fi folosit alături de ajutoarele nerambursabile de la Fondul European Agricol pentru Dezvotlare Rurală (FEADR) pentru perioada 2014 – 2020.

    Împrumutul a fost aprobat cu ocazia reuniunii Consiliului de administraţie al BEI, care are loc la Bucureşti, în perioada 17-18 septembrie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul, împrumut de la BEI de un miliard de euro

    ”Un miliard de euro, bani obţinuţi printr-un împrumut de la Banca Europeană de Investiţii (BEI), vor fi utilizaţi pentru a acoperi contribuţia bugetului de stat pentru cofinanţarea unor proiecte prioritare de transport, din cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020”, se arată într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

    Contractul a fost semnat în data de 18 iulie 2017, la Luxemburg, de către ministrul Finanţelor Publice şi va fi implementat de către Ministerul Transporturilor, cele două ministere urmând să încheie un acord subsidiar.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şase bănci româneşti vor acorda finanţări pentru IMM în valoare de 400 de milioane de euro

    Programul Operaţional Iniţiativa pentru IMM-uri 2014-2020 (POIIMM), cu cofinanţare de la Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), în valoare de 100 de milioane de euro, sprijină întreprinderile mici şi mijlocii prin garanţii pentru credite noi de investiţii şi capital de lucru. Instrumentul financiar de tip garanţie neplafonată este susţinut prin resurse atât ale POIIMM, cât şi ale Băncii Europene de Investiţii (BEI) şi ale Uniunii Europene prin programul Horizon 2020. Valoarea totală a creditelor va fi de peste 500 milioane Euro, prin efectul de multiplicare specific instrumentului.

    Acordul de colaborare dintre Grupul BEI, Comisia Europeană şi Guvernul României a fost semnat la Bucureşti la 20 octombrie 2016. Finanţările pentru IMM vor fi acordate de băncile selectate prin apel deschis.

  • Finanţare de 250 de milioane de euro pentru IMM-uri şi startup-uri din România

    Primele trei acorduri ale iniţiativei pentru IMM-uri din România au fost semnate, miercuri, la Bruxelles, între Grupul Băncii Europene de Investiţii (BEI) şi băncile comericale Raiffeisen Bank, Banca Comercială Română (BCR) şi ProCredit Bank, potrivit unui comunicat emis miercuri de Reprezentanţa Comisiei Europene.

    „Peste 4.300 de IMM-uri, microîntreprinderi şi start-up-uri din România vor beneficia de un acces mai bun la finanţare în cadrul celor trei acorduri, care ar trebui să genereze o finanţare totală de 246 de milioane de euro, adică aproape jumătate din bugetul total de 540 de milioane de euro al programului Iniţiativa pentru IMM-uri”, se arată în comunicatul publicat.

    Citeşte continuarea pe www.mediafax.ro