În urma întâlnirii, Fed ar putea, pe de o-parte, să crească ratele dobânzilor şi pe de alta, să reducă introducerea de lichiditate în sistem. În plus, statul american ia în calcul şi o reducere a taxelor printr-un program de aproximativ 1.500 de miliarde de dolari.
Mai mult, preşedintele Fed, Jerome Powell, ameninţă cu intensificarea presiunilor asupra pieţelor emergente, şi-aşa neliniştite de scăderea stimulilor de către Statele Unite.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
În data de 8 noiembrie 2017, Banca Centrală Europeană (BCE), la cererea legiuitorilor europeni, a emis o opinie juridică în legătură cu o propunere de directivă a Parlamentului European şi a Consiliului UE (parte a unui pachet mai larg de iniţiative legislative), care aduce o serie de amendamente Directivei privind redresarea şi rezoluţia bancară („directiva BRR”).
Modificările propuse a fi aduse cadrului european de gestiune a crizelor financiare prevăd, printre altele, armonizarea competenţelor autorităţilor relevante din UE în ceea ce priveşte utilizarea moratoriilor bancare, pentru a se preveni retragerile masive de depozite („bank runs”). Un moratoriu bancar este un instrument legal care permite unei autorităţi să suspende anumite obligaţii contractuale pentru o scurtă perioadă de timp. Propunerile Comisiei Europene au în vedere utilizarea moratoriului bancar, atât în perioada de rezoluţie, cât şi în perioada premergătoare acesteia, cea de intervenţie timpurie, arată Cristian Bichi.
Potrivit oficialului BNR, formularea „exceptarea generală a depozitelor garantate trebuie înlocuită cu scutiri discreţionare” nu are nici în clin, nici în mânecă cu o renunţare la garantarea depozitelor. „Propunerea de directivă anterior amintită, elaborată de Comisia Europeană şi aflată în discuţia Consiliului UE şi Parlamentului European (co-legiuitori europeni), contine prevederi precise prind condiţiile de declanşare a instrumentului moratoriu, durata şi sfera sa de aplicare. Depozitele acoperite nu fac însă obiectul acestui instrument. Prin urmare, exceptarea generală a depozitelor precizată în opinia BCE nu este de la garantarea depozitelor, ci de la intrarea acestora sub incidenţa moratoriului”.
Cristian Bichi mai notează: „BCE consideră că depozitele acoperite ar trebui să fie incluse în moratoriul pre-rezolutie, dar o astfel de măsură ar trebui însoţită de o anumită flexibilitate. Într-o astfel de abordare, pe perioada de câteva zile a moratoriului, autorităţile vor trebui totuşi să permită persoanelor având depozite acoperite să retragă sume limitate de bani compatibile cu nivelul de protecţie stabilit de Directiva privind schemele de garantare a depozitelor. Rezultă evident din propunerea BCE, că nimeni nu se va atinge de plafonul de garantare de 100.000 de euro”.
Mai mult, „BCE solicită să fie incluse măsuri de salvgardare pentru protejarea drepturilor deponenţilor, cum ar fi comunicarea clară a momentului când accesul (n.n. deplin) la depozite va fi restabilit. Deci garantarea depozitelor va rămâne în vigoare”, menţionează Cristian Bichi. El mai precizează că propunerea instituţiei europene are „un caracter exploratoriu”, fiind necesar să se studieze în continuare implicaţiile juridice ale acesteia. „Potrivit BCE, propunerea sa s-ar putea dovedi a nu fi utilă (şi deci, logic, ar trebui să se renunţe la ea) dacă introducerea de restricţii temporare asupra mişcării depozitelor acoperite ar putea duce la considerarea acestora din urmă ca indisponibile, conform legislatiei privind protecţia depozitelor. Într-o astfel de situaţie, s-ar declanşa automat plata depozitelor acoperite, ceea ce ar fi de natură să îngreuneze găsirea de soluţii pentru problemele instituţiei de credit respective”, mai arată oficialul BNR.
În opinia lui Cristian Bichi, mai trebuie subliniat că, pentru a fi preluată în textul directivei, propunerea BCE ar trebui să fie însuşită de co-legiuitorii europeni: Consiliul UE şi Parlamentul European. „Aflat într-o etapă mai avansată de legiferare, Consiliul UE a propus recent ca depozitele acoperite să nu intre în sfera de cuprindere a moratoriului pre-rezoluţie. În perioada imediat următoare, vom afla şi poziţia celuilalt legiuitor european, care pare a fi în consonanţă cu Consiliul UE”, conchide consilierul guvernatorului.
„Excepţia generală pentru depozitele garantate şi creanţele în cadrul sistemelor de compensare a investitorilor ar trebui înlocuită cu scutiri discreţionare limitate care trebuie acordate de autoritatea competentă pentru a menţine un anumit grad de flexibilitate. În cadrul acestei abordări, autoritatea competentă ar putea, de exemplu, să permită deponenţilor să retragă zilnic o sumă limitată de depozite, în conformitate cu nivelul de protecţie instituit în temeiul Directivei privind schemele de garantare a depozitelor (DGSD) 34, ţinând cont de potenţialul lichidităţii şi constrângerile tehnice”, arată autorii documentului, care se referă la revizuirea cadrului de gestionare a crizelor bancare în Uniunea Europeană.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
„Excepţia generală pentru depozitele garantate şi creanţele în cadrul sistemelor de compensare a investitorilor ar trebui înlocuită cu scutiri discreţionare limitate care trebuie acordate de autoritatea competentă pentru a menţine un anumit grad de flexibilitate. În cadrul acestei abordări, autoritatea competentă ar putea, de exemplu, să permită deponenţilor să retragă zilnic o sumă limitată de depozite, în conformitate cu nivelul de protecţie instituit în temeiul Directivei privind schemele de garantare a depozitelor (DGSD) 34, ţinând cont de potenţialul lichidităţii şi constrângerile tehnice”, arată autorii documentului, care se referă la revizuirea cadrului de gestionare a crizelor bancare în Uniunea Europeană.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Euro a crescut cu 10% în faţa dolarului în ultimele cinci luni, din cauza unui dolar slab şi a posibilităţii ca Banca Centrală Europeană (BCE) să majoreze rata dobânzilor, pe fondul unel inflaţii în creştere.
În urma informaţiilor potrivit cărora BCE ar reduce prognozele pentru inflaţie, aşteptările de retragere a programului de stimul, cunoscut ca relaxare cantitativă, s-au redus.
BCE este aşteptată să menţină actuala politică monetară, inclusiv programul de cumpărare de bonduri în valoare de 2.300 de miliarde de euro şi rata dobânzii sub zero.
Euro a crescut cu 10% în faţa dolarului în ultimele cinci luni, din cauza unui dolar slab şi a posibilităţii ca Banca Centrală Europeană (BCE) să majoreze rata dobânzilor, pe fondul unel inflaţii în creştere.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Acum, Germania se pare că începe să treacă la acţiune. Guvernul german ar dori ca şeful băncii centrale germane Jens Weidmann să devină următorul preşedinte al Băncii Centrale Europene, sporind în acest fel şi mai mult puterea Germaniei. În lipsa consensului la între şefii de state şi de guverne din UE, BCE a fost în timpul crizei salvatorul euro. Şi acum instituţia prin programele sale ajută economiile şi băncile slabe din zona euro să se finanţeze ieftin.
Chiar şi în epoca digitală, banii sunt esenţiali în economie”, a declarat Mario Draghi, preşedintele BCE. „Un studiu în curs asupra utilizării banilor, comandat de către BCE, arată că peste trei sferturi din plăţile realizate la punctele de vânzare din zona euro sunt cu ajutorul numerarului. În termeni tranzacţionali, asta înseamnă uşor peste jumătate.”
Vechea bancnotă care nu va mai fi produsă era cea mai utilizată bancnotă dintre banii europeni, cele 9 miliarde de astfel de bancnote aflate în circulaţie reprezentând 46% dintre toate bancnotele euro.