BusinessMagazin

Tag: Barroso

  • Premiul I cu coroniţă în Europa: Irlanda

    În decembrie, Irlanda a fost singura ţară din zona euro unde industria prelucrătoare a înregistrat comenzi în creştere, în timp ce în restul ţărilor şi-a continuat scăderea, sugerând o continuare a recesiunii şi în T4 2012. Kenny a declarat că ţara lui, care a luat în 2010 un credit de 70 mld. euro de la FMI şi UE, se bazează din ce în ce mai puţin pe susţinerea de la FMI, UE şi BCE, subliniind că a îndeplinit toate ţintele financiare din programul de salvare şi că mai e foarte puţin până ce se va putea împrumuta din nou de pe pieţe.

    În rest, anul a început în mod complet diferit pentru bogaţii şi săracii zonei euro. Angela Merkel, cancelarul german, a ţinut un discurs în care a spus că reformele anticriză “încep să dea roade”, deşi “suntem încă departe de sfârşitul crizei”; şeful CE, Jose Barroso, a declarat că situaţia din Europa rămâne dificilă, în special din cauza şomajului ridicat, dar a subliniat ca pe o victorie faptul că investitorii nu se mai tem că zona euro va face implozie.

    În schimb, preşedintele portughez Anibal Cavaco Silva a cerut urgent liderilor europeni să oprească “spirala recesiunii”, avertizând că dacă ei nu acceptă măsuri de ieşire din cercul vicios austeritate – recesiune, situaţia va deveni “nesustenabilă din punct de vedere social”. Şomajul a crescut anul trecut în Portugalia de la 13,7% la 16,3%, iar în rândul tinerilor ajunge la 39%.

  • Întâlnire a preşedintelui Băsescu cu Van Rompuy şi Barroso. Cei trei vor discuta despre bugetul UE 2014-2020

    Întrevederea are loc înaintea reuniunii Consiliului European care va începe joi seară, de la ora 20.00 a României. Cei doi lideri europeni au joi întâlniri cu toţi şefii de state şi de guverne din ţările membre, în vederea pregătirii unui compromis cu privire la propunerea de buget UE. Potrivit unor surse europene citate de MEDIAFAX, întrevederea celor doi oficiali UE cu preşedintele Traian Băsescu este a doua în ordinea întâlnirilor pe care le vor avea cu liderii ţărilor membre UE, anterior fiind programată numai întâlnirea cu premierul britanic David Cameron. Este de aşteptat ca în cadrul întrevederii preşedintele Băsescu să prezinte poziţia României privind bugetul UE.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • “To do list” pentru Schengen

    Între acestea se numără informaţii despre amânarea intrării în vigoare a Codului Penal, de Procedură Penală şi de Procedură Civilă şi noul conţinut al codurilor penale. CE cere, de asemenea, ministrului justiţiei, Mona Pivniceru, informaţii despre dosarele de mare corupţie aflate în curs de judecată, inclusiv cel al lui Adrian Năstase, dar şi despre anchetarea fraudelor la referendumul din iulie, precum şi despre parlamentarii declaraţi incompatibili de ANI şi soarta lor în Parlament.

    Demersul CE vine în paralel cu îndemnurile adresate de şeful CE, Jose Durao Barroso, premierului Ponta ca numirea succesorilor lui Kovesi şi Morar la Parchetul ICCJ, respectiv DNA să se facă ” într-o manieră obiectivă şi independentă”, ţinând seama de apropierea termenului când vor fi selectaţi noii şefi ai acestor instituţii.

    La 15 octombrie a expirat termenul pentru depunerea proiectelor privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiilor de procuror general al României şi procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Ministerul Justiţiei a informat în această săptămână că toţi candidaţii şi-au depus proiectele de management şi urmează să fie intervievaţi între 23 şi 25 octombrie. Rezultatele selecţiei se vor afişa la sediul ministerului şi se vor publica pe pagina internet a acestuia, la data de 1 noiembrie.

    Pentru funcţia de procuror general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) s-au înscris: magistratul militar Gheorghe Cornescu, Elena Hach, Gheorghe Moţa, Tiberiu Niţu, fost prim-adjunct al procurorului general al României Codruţa Kovesi, Constantin Sima, Viorica Stoica. Sima şi Stoica s-au înscris şi pentru funcţia de procuror-şef al DNA. Pentru şefia DNA s-au înscris: Claudiu Dumitrescu, detaşat în funcţia de şef al Departamentul de Luptă Anti-Fraudă, Codruţa Kovesi, detaşată la Ministerul Afacerilor de Externe, Vasile Ioniţă, Ioan Irimie şi Paula Tănase.

  • Cele două afaceri de familie de la Bucureşti

    În realitate, importanţă n-a avut nici alegerea Ancăi Boagiu ca vicepreşedinte al PPE, nici complimentele adresate de Angela Merkel curajului lui Traian Băsescu de a-i da înainte cu reformele nepopulare şi nici politeţurile şefului PPE, Wilfried Martens la adresa PDL, iar în chestiune nu era “familia popularilor” reunită la Bucureşti, ci familia cea mare a zonei euro în plină luptă de a câştiga susţinerea rudelor mai sărace din Est pentru proiectul ei de uniune financiară şi politică europeană, fără a le ceda însă acestor rude drepturile pe care acestea le cer.

    Preşedintele CE, Jose Durao Barroso, a insistat la Victor Ponta pentru ameliorarea administrării fondurilor europene şi a sistemului judiciar nu atât ca să dea apă la moară PDL în dauna USL, cât pentru a arăta României că are ea însăşi destule de făcut ca să merite să-i fie auzite la Bruxelles pretenţiile, exprimate clar de preşedintele Băsescu, ca piaţa unică europeană să fie într-adevăr unică (deschiderea pieţei muncii, politica de coeziune bugetară şi unificarea regulilor de navigaţie). Că aşa au stat lucrurile a ilustrat-o perfect discursul premierului polonez Donald Tusk, care a acuzat de ipocrizie sloganul PPE “Mai multă Europă”, atâta vreme cât birocraţia de la Bruxelles acţionează de fapt pentru perpetuarea decalajelor economice între zona euro şi restul statelor UE.

    Frecvent a fost făcută şi comparaţia între congresul PPE, menit pe plan intern să susţină Alianţa România Dreaptă, şi mitingul-mamut de lansare a candidaţilor USL de pe Arena Naţională, în principal pentru că ambele evenimente au fost organizate în aceeaşi zi. Mitingul a fost asemuit cu manifestările ceauşiste, spre a contura un contrast între “forţele trecutului” (USL) şi “forţele viitorului” (ARD).

    Modelul mitingului USL a fost însă altul decât cele ceauşiste, şi anume mitingul gigantic convocat de Vladimir Putin pe stadionul Lujniki din Moscova în ajunul alegerilor prezidenţiale din martie, câştigate, după cum ştim, de Putin. Actualul preşedinte rus a citat acolo poezii patriotice, şi-a întrebat compatrioţii dacă iubesc Rusia şi a făcut aluzii la nevoia ca ţara să fie apărată de inamicii din exterior, susţinuţi de opoziţia politică din interior – o atitudine adoptată cu claritate şi de Crin Antonescu acum (“În Europa, fără popor eşti nimic sau o slugă”, cu referire la preţul susţinerii lui Traian Băsescu de către Vest).

  • N-aduce anul (o vară întreagă cu Barroso) ce-aduce ceasul (o zi cu Dan Diaconescu)

    În privinţa liniştii, Victor Ponta deja a dovedit de mult că o doreşte, sătul fiind să tragă ponoasele împreună cu PSD, la Bucureşti şi la Bruxelles, pentru eşecul de la referendum. Mai greu va fi cu linia cea foarte sensibilă, întrucât pe de o parte trebuie să ofere ceva părţii din electorat şi din USL care îl acuză ba că a făcut blat cu Traian Băsescu, ba că şi-a pierdut curajul în faţa ameninţărilor de la CE şi FMI, iar pe de altă parte trebuie să dea satisfacţie părţii din electorat şi din USL care s-a săturat de scandal şi vrea să vadă că Guvernul face ceva pentru economie şi societate până la alegeri.

    Chiar dacă toate sondajele arată că USL va câştiga alegerile cu ponderi de vot între 49% (sondaj CSOP, 7-10 sept.) şi 62% (sondaj CCSB, 28 aug. – 1 sept.), USL nu mai poate miza în niciun caz numai pe cartea luptei cu Băsescu şi să lase pe planul al doilea calitatea guvernării. Această realitate post-referendum se reflectă în faptul că Victor Ponta, adeptul încetării conflictului politic, a urcat pe primul loc în topul încrederii în politicieni, ajungând la 24% (sondaj IRES, 10 sept.) – 29% (sondaj CSOP), în timp ce Crin Antonescu a coborât la 17% (sondaj IRES) – 25% (sondaj CSOP). În aceste condiţii, în tabăra PNL creşte temerea că PSD şi-ar pregăti un candidat propriu la prezidenţiale. Sondajul IRES, institut coordonat de Vasile Dâncu (PSD), pune deja întrebarea dacă Sorin Oprescu are şanse să candideze la preşedinţie în 2014, întrebare la care 66% dintre cei chestionaţi răspund afirmativ.

    Până la alegeri USL nu se va rupe, însă speculaţiile despre trădarea lui Antonescu de către Ponta şi chemările tot mai insistente ale liderilor PDL adresate PNL de a forma ulterior o coaliţie cu alianţa dreptei (la care, fireşte din considerente de stabilitate a guvernării, ar fi invitate PP-DD şi UDMR) lasă deschis pentru PSD riscul de a rămâne în ofsaid după alegeri. Şi nu sunt de neglijat nici efectele scandalului Oltchim, care s-ar putea dovedi mult mai eficient decât prestaţia Alianţei România Dreaptă în a rupe voturi de la PSD în favoarea PP-DD: un Dan Diaconescu care pozează fie în salvator al Oltchim, fie în victima care n-a fost lăsată de USL să salveze Oltchim este o figură care subminează politic imaginea lui Victor Ponta net mai mult decât retorica unor Vasile Blaga, Mihai-Răzvan Ungureanu sau Mihail Neamţu.

  • Viitorul nostru e cu steluţe

    Preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, şi alţi oficiali europeni au tradus sumar conceptul: se va da liber la emiterea de euroobligaţiuni comune ale zonei euro, va exista un buget central al Uniunii şi va fi un cadru comun de supraveghere bancară, prevăzut să intre în vigoare într-o primă fază de la 1 ianuarie 2013. Detaliile însă lipsesc pentru moment, atât asupra felului cum vor participa la SUE cele 10 state UE nemembre ale zonei euro, cât şi asupra modului cum va funcţiona supravegherea bancară, adică dacă va viza numai băncile cu importanţă sistemică sau toate băncile din UE.

    Preşedintele Traian Băsescu a apreciat deja, înainte de a pleca la Bruxelles în vizita de lucru în care s-a întâlnit cu Barroso şi van Rompuy, că atât trecerea la zona euro, prevăzută în continuare pentru 2015, cât şi realizarea uniunii bancare avantajează România, întrucât piaţa românească este dominată de bănci din zona euro. “Avem o singură rezervă: ca procesul de realizare a uniunii bancare să nu se realizeze strict pentru statele, băncile din zona euro. La fel cum am avut o poziţie în care am solicitat ca Tratatul fiscal să fie liber la aderare şi pentru statele din zona non-euro, şi am obţinut acest lucru, la fel şi condiţiile, criteriile de realizare a uniunii bancare trebuie să fie deschise şi statelor nemembre ale zonei euro”, a spus Băsescu. În privinţa altor aspecte ale unificării, preşedintele a repetat însă teza din primăvara trecută, de la negocierile pentru Tratatul fiscal al zonei euro, că nu se pune problema unei uniuni fiscale în care România să aibă acelaşi nivel de fiscalitate pe care îl au state ca Germania, Franţa, Marea Britanie şi că, dacă s-ar pune această problemă, România va solicita o derogare.

    Cât priveşte contribuţia României la unificarea europeană, ea ţine deocamdată mai curând de capacitatea de a genera involuntar noi ocazii de centralizare a deciziei la nivel european. Criza politică românească din vară a devenit motiv pentru ca UE, prin comisarul Viviane Reding, să propună instituirea unui mecanism permanent de evaluare a eficienţei justiţiei în toate cele 27 de state UE, urmând ca iniţiativa să fie discutată rapid în Comisia Europeană, peste câteva săptămâni. Tot Reding – mai constructivă decât miniştrii francezi Valls şi Cazeneuve veniţi la Bucureşti cu teza că romii români pleacă în Franţa fiindcă România îi alungă – a propus crearea unui grup de state vizate de migrarea romilor, care să încerce o soluţie a problemei la nivel european.

    În privinţa dosarului Schengen, opoziţia Olandei, a Germaniei şi a Belgiei faţă de aderarea României şi a Bulgariei la Schengen a dus la amânarea pentru octombrie a Consiliului JAI, cu perspectiva ca o decizie să fie luată abia la anul, după publicarea noului raport privind MCV. Preşedintele Băsescu s-a opus condiţionării accesului în Schengen de publicarea raportului privind MCV, dar rămâne de văzut cu cât succes.

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 10-16 septembrie

    12-15.09
    BIFE 2012 – târg internaţional de mobilă, decoraţiuni, echipamente forestiere (Romexpo Bucureşti)

    12-16.09
    Imagine Festival, proiect Jeunesses Musicales (Piaţa Mică, Sibiu)

    14-15.09
    Reuniunea ECOFIN pentru noi măsuri de integrare financiară a UE (Nicosia)

    14-16.09
    Meciurile de Cupă Davis România – Finlanda (Sala Sporturilor Cluj-Napoca)

    14-16.09
    Festivalul Plai – world music (Muzeul Satului Bănăţean, Timişoara)

    15.09
    Concert Umberto Tozzi (Sala Palatului, Bucureşti)

  • Barroso: Sunt mândru de rolul pe care CE l-a jucat în reinstaurarea statului de drept în România

    “Avem discursul despre «mai multă Europa», dar este nevoie şi de o Europă mai bună, o Europă bazată pe valori. Şi de aceea, de exemplu, este de o importanţă decisivă ca în UE toate ţările membre să respecte statul de drept şi valorile democratice ale unei societăţi pluraliste şi libere. Tocmai de aceea vreau să spun că sunt foarte bucuros şi mândru de rolul pe care Uniunea Europeană şi Comisia Europeană îl joacă în problemele apărute în România”, a afirmat Barroso, în referirea la România din discursul său. De asemenea, el a arătat că în urma acţiunilor UE şi ale Comisiei Europene a fost posibilă evitarea “schimbărilor nedemocratice” şi “reinstaurarea statului de drept” în România.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Krichbaum îi scrie lui Barroso: În România democraţia e atacată. E cazul pentru infringement

    “Vă scriu cu mare îngrijorare în legătură cu situaţia politică actuală din România. Ultimele evoluţii indică faptul că România se îndreaptă spre o “democraţie ghidată”. În ultimele săptămâni, structurile politice au fost alterate cu o viteză rapidă. Statul de drept a fost subminat, independenţa sistemului judiciar a fost pusă sub semnul întrebării, iar structurile alese democratic au fost suspendate”, afirmă deputatul CDU Krichbaum, într-o scrisoare adresată lui Barroso pe 4 iulie, obţinută de MEDIAFAX.

    “Cer Comisiei Europene pe care o conduceţi să ia în considerare atât declanşarea procedurii prevăzute de Tratatul UE la Articolul 7 (alineatul 3), precum şi a procedurii de infringement potrivit articolului 258 din Tratatul de Funcţionare a UE. Pe durata acestor proceduri, ar trebui instituită o suspendare a dreptului de vot al României”, a scris deputatul german.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Trăiască Uniunea Bancară Europeană

    Explicaţia îndulcirii tonului ţine de preocuparea presantă a CE de a găsi metode de stimulare a economiei UE şi de evitare a disoluţiei zonei euro, inclusiv printr-un plan de unificare în domeniul bancar.

    CE susţine că “a jalonat principalele etape necesare pentru realizarea unei Uniuni economice şi monetare depline, inclusiv a unei Uniuni bancare: supravegherea financiară a zonei euro şi garanţii de depozit la nivelul întregii zone euro” (acesta din urmă, spre a preveni un exod al depozitelor bancare de la o ţară slabă spre una puternică).

    Conform Reuters, documentele CE vorbesc şi de necesitatea recapitalizării directe a băncilor din fondul de salvare al zonei euro – Mecanismul de Stabilitate European, care va intra în vigoare oficial la 1 iulie, având o capacitate de intervenţie de 700 mld. euro. CE consideră că va trebui rupt “cercul vicios al băncilor slabe şi al statelor supraîndatorate împrumutându-se unele pe altele”, arătând că “o mai mare integrare între statele din zona euro în materie de structuri şi practici de supraveghere financiară, în managementul transfrontalier al crizei, către o ‘uniune bancară’, ar fi o completare importantă a actualei structuri” a Uniunii economice şi monetare europene.

    Conform actualelor reglementări, Mecanismul de Stabilitate European (ESM) nu poate fi folosit pentru a împrumuta direct băncile, ci numai statele membre ale zonei euro. Germania sau Olanda (aceasta din urmă, ţară care tocmai a ratificat în parlament statutul ESM în forma actuală) se opun folosirii banilor fondului pentru recapitalizarea directă a băncilor, posibilitate care ar fi utilă însă Spaniei, ale cărei bănci ar avea nevoie de ea.