BusinessMagazin

Tag: Banca Mondiala

  • Garanti Bank şi Garanti Leasing, acorduri de 32 de milioane de euro cu IFC, pentru sprijinul IMM-urilor

    Grupul Garanti România are ca strategie pe termen lung sprijinirea economiei locale şi a companiilor în cadrul cărora există femei acţionari sau care se regăsesc în structura de top management. În prezent, statisticile arată că în România există peste 481.000 de companii cu asociaţi sau acţionari femei  şi aproximativ 165.000 de persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale deţinute de femei. „Încurajarea antreprenoriatului feminim în sectorul privat din România maximizează potenţialul forţei de muncă şi a dezvoltării economiei locale”, a declarat Thomas Lubeck, director regional IFC pentru Europa Centrală şi de Sud-Est.

    Din cele 32 de milioane de euro, 25 de milioane de euro au fost acordate Garanti Bank şi 7 milioane de euro Garanti Leasing. Acestea sunt al cincilea şi, respectiv, al şaselea acord semnat de IFC cu Grupul Garanti, vizând IMM-urile. Anterior, în ultimii şase ani, IFC a acordat Grupului Garanti un volum total de 70 de milioane de euro, în scopul finanţării IMM-urilor.

    „Antreprenoriatul este un motor important al dezvoltării economice în România. Strategia Garanti este aliniată cu viziunea IFC, lucru dovedit şi de colaborarea noastră de succes din ultimii ani”, a declarat Ufuk Tandogan, CEO Garanti România.

    International Finance Corporation (IFC), membră a Grupului Băncii Mondiale, este cea mai mare instituţie de dezvoltare globală axată exclusiv pe sectorul privat, în pieţele emergente şi este, de asemenea, unul dintre principalii investitori internaţionali din economia românească şi un susţinător important al dezvoltării sectorului privat.

  • Iohannis, întâlnire cu delegaţia Băncii Mondiale. Politicile fiscal-bugetare, pe agenda discuţiilor

    Potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale, delegaţia Băncii Mondiale a fost condusă de Vicepreşedintele Regional pentru Europa şi Asia Centrală, Cyril Muller, iar discuţiile purtate în cadrul întrevederii s-au referit la rezultatele preliminare ale Diagnosticului Sistematic de Ţară pentru România, dar şi la modalităţile de consolidare a colaborării dintre România şi Banca Mondială în contextul viitorului Cadru de Parteneriat pentru perioada 2018-2023.

    „Au fost abordate şi evoluţiile economice recente din ţara noastră, fiind subliniată necesitatea ca politicile fiscal-bugetare să fie unele responsabile, astfel încât cadrul fiscal-bugetar să ofere predictibilitate şi stabilitate mediului de afaceri, dar să şi poată face faţă unor potenţiale riscuri”, se arată în documentul citat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • DECIZIA Băncii Mondiale. Ce se va întâmpla cu AUTOSTRADA PLOIEŞTI – BRAŞOV

    Delegaţia Băncii Mondiale a fost condusă de către Tatiana Proskuriakova, manager de ţară, care l-a informat pe premierul Tudose de decizia luată de către BM.

    ”Salutăm decizia Băncii Mondiale de a sprijini modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport din România, domeniu prioritar pentru Guvern. Dorim ca acest proiect de importanţă strategică, finanţat de Banca Mondială, să reprezinte începutul unei schimbări de paradigmă în zona investiţiilor din infrastructura rutieră”, a declarat premierul Tudose.

    Părţile au discutat măsurile necesare demarării proiectului convenindu-se înfiinţarea unui comitet de coordonare, la nivelul Secretariatului General Guvernului, condus de vicepremierul Ion Marcel Ciolacu, şi o unitate de implementare a proiectului, la Ministerul Transporturilor, responsabilă de componenta tehnică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • DECIZIA Băncii Mondiale. Ce se va întâmpla cu AUTOSTRADA Ploieşti-Braşov

    Delegaţia Băncii Mondiale a fost condusă de către Tatiana Proskuriakova, manager de ţară, care l-a informat pe premierul Tudose de decizia luată de către BM.

    ”Salutăm decizia Băncii Mondiale de a sprijini modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport din România, domeniu prioritar pentru Guvern. Dorim ca acest proiect de importanţă strategică, finanţat de Banca Mondială, să reprezinte începutul unei schimbări de paradigmă în zona investiţiilor din infrastructura rutieră”, a declarat premierul Tudose.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce se intâmplă cu cea mai aşteptată AUTOSTRADĂ din România: Ploieşti – Braşov

    onuţ Mişa a participat, în perioada 11-16 octombrie, la Reuniunea anuală a Grupului Băncii Mondiale şi a Fondului Monetar Internaţional, la Washington – eveniment la care România participă din anul 1972.

    Ministrul Finanţelor a avut o serie de întâlniri care au vizat discuţii despre strategia fiscal-bugetară 2017-2019, dând asigurări că „România îşi va menţine deficitul bugetar sub 3% în 2017 şi 2018”, precizează Finanţele.

    Agenda delegaţiei române a cuprins şi întâlniri cu reprezentanţii Băncii Mondiale (BM), ministrul Ionuţ Mişa apreciind sprijinul Băncii în convenirea celor mai eficiente soluţii pentru depăşirea obstacolelor întâmpinate în implementarea proiectelor susţinute din împrumuturile incluse în portofoliul actual.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce se intâmplă cu cea mai aşteptată AUTOSTRADĂ din România: Ploieşti – Braşov

    onuţ Mişa a participat, în perioada 11-16 octombrie, la Reuniunea anuală a Grupului Băncii Mondiale şi a Fondului Monetar Internaţional, la Washington – eveniment la care România participă din anul 1972.

    Ministrul Finanţelor a avut o serie de întâlniri care au vizat discuţii despre strategia fiscal-bugetară 2017-2019, dând asigurări că „România îşi va menţine deficitul bugetar sub 3% în 2017 şi 2018”, precizează Finanţele.

    Agenda delegaţiei române a cuprins şi întâlniri cu reprezentanţii Băncii Mondiale (BM), ministrul Ionuţ Mişa apreciind sprijinul Băncii în convenirea celor mai eficiente soluţii pentru depăşirea obstacolelor întâmpinate în implementarea proiectelor susţinute din împrumuturile incluse în portofoliul actual.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care sunt oraşele din România unde milioane de oameni vor să se mute

    Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara şi Braşov sunt cele mai atractive oraşe pentru cei care intenţionează să se mute în interiorul ţării, se arată în raportul Băncii Mondiale (BM).

    La întrebarea “În ce oraş v-ar plăcea mai mult să locuiţi?”, 15,23% au menţionat Bucureşti, 11,37% — Cluj-Napoca, iar 9,14% — Timişoara. Însă, la o altă întrebare – “În ce oraş, diferit de cel în care locuiţi în prezent, v-ar plăcea cel mai mult să locuiţi?”, 15,32% au răspuns Cluj-Napoca, 14,46% Bucureşti şi 11,88% Timişoara.

    În timp ce, locuitorii din vestul României iau mai mult în calcul posibilitatea de a părăsi ţara, cei din zonele mai apropiate de Bucureşti intenţionează să se mute în interiorul ţării.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care sunt oraşele din România unde milioane de oameni vor să se mute

    Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara şi Braşov sunt cele mai atractive oraşe pentru cei care intenţionează să se mute în interiorul ţării, se arată în raportul Băncii Mondiale (BM).

    La întrebarea “În ce oraş v-ar plăcea mai mult să locuiţi?”, 15,23% au menţionat Bucureşti, 11,37% — Cluj-Napoca, iar 9,14% — Timişoara. Însă, la o altă întrebare – “În ce oraş, diferit de cel în care locuiţi în prezent, v-ar plăcea cel mai mult să locuiţi?”, 15,32% au răspuns Cluj-Napoca, 14,46% Bucureşti şi 11,88% Timişoara.

    În timp ce, locuitorii din vestul României iau mai mult în calcul posibilitatea de a părăsi ţara, cei din zonele mai apropiate de Bucureşti intenţionează să se mute în interiorul ţării.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce este mai uşor să porneşti o afacere în Oradea, Ploieşti sau Timişoara, faţă de Constanţa şi Craiova

    Raportul analizează mediul de afaceri şi cadrul legislativ, facând o analiză comparativă a 22 de oraşe din cele trei state membre UE. În România, studiul analizează nouă oraşe: Braşov, Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Iaşi, Oradea, Ploieşti şi Timişoara.

    Documentul Băncii Mondiale arată că, întreprinzătorii români se confruntă cu diferite obstacole de reglementare, în funcţie de locul în care îşi stabilesc afacerile. Punerea în aplicare a reglementările aplicabile mediului de afaceri si eficienţa instituţiilor publice diferă semnificativ de la oraş la oraş. Cele mai mari decalaje există in obţinerea autorizaţiilor de construire, racordarea la reţeaua de energie electrică, şi soluţionarea litigiilor comerciale.

    De exemplu, o autorizaţiei de construire se obţine în 156 de zile în Oradea, de două ori mai repede decât în Constanţa sau Timişoara. Dar, de asemenea, Oradea are cel mai scump proces: la 7,6% din valoarea depozitului, costul este de patru ori mai mare decât la Cluj, Craiova sau Iaşi. Racordarea la reţeaua de energie electrică durează mai puţin de 6 luni în Bucureşti, Craiova, şi Iaşi şi aproape 8 luni în Timişoara. Soluţionarea litigiilor comerciale durează aproape 10 luni în Timişoara, cu trei luni mai repede decât în Braşov şi Ploieşti, probabil previzibil, având în vedere volumul de dosare din instanţele respective. Dar acelaşi lucru durează 12 luni la Bucureşti, în ciuda faptului că are cel mai mare număr de dosare pe judecător din ţară.

    Majoritatea oraşelor, cu excepţia Braşovului şi Ploieştului, au o performanta peste media UE la soluţionarea litigiilor comerciale, iar Oradea deasemenea la transferul dreptului de proprietate. Cu toate acestea, există încă loc de mai bine în ceeace priveşte gestionarea autorizaţiilor de construire şiracordarea la reţeaua de energie electrică.

    Obţinerea autorizaţiei de construire este considerabil mai dificilă decât în majoritatea celorlalte state membre ale UE, în mare parte din cauza numărului mare de aprobări pe care constructorii trebuie să le obţină înainte de a solicita un permis de construire. Între timp, pentru racordarea la reţeaua de energie electrică, un întreprinzător trebuie să aştepte cu aproximativ trei luni mai mult decât media UE (de 90 de zile) chiar şi în Iaşi,oraşul care înregistrează cele mai rapide formalităţidintre cele 22 de localităţi comparate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce este mai uşor să porneşti o afacere în Oradea, Ploieşti sau Timişoara, faţă de Constanţa şi Craiova

    Raportul analizează mediul de afaceri şi cadrul legislativ, facând o analiză comparativă a 22 de oraşe din cele trei state membre UE. În România, studiul analizează nouă oraşe: Braşov, Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Iaşi, Oradea, Ploieşti şi Timişoara.

    Documentul Băncii Mondiale arată că, întreprinzătorii români se confruntă cu diferite obstacole de reglementare, în funcţie de locul în care îşi stabilesc afacerile. Punerea în aplicare a reglementările aplicabile mediului de afaceri si eficienţa instituţiilor publice diferă semnificativ de la oraş la oraş. Cele mai mari decalaje există in obţinerea autorizaţiilor de construire, racordarea la reţeaua de energie electrică, şi soluţionarea litigiilor comerciale.

    De exemplu, o autorizaţiei de construire se obţine în 156 de zile în Oradea, de două ori mai repede decât în Constanţa sau Timişoara. Dar, de asemenea, Oradea are cel mai scump proces: la 7,6% din valoarea depozitului, costul este de patru ori mai mare decât la Cluj, Craiova sau Iaşi. Racordarea la reţeaua de energie electrică durează mai puţin de 6 luni în Bucureşti, Craiova, şi Iaşi şi aproape 8 luni în Timişoara. Soluţionarea litigiilor comerciale durează aproape 10 luni în Timişoara, cu trei luni mai repede decât în Braşov şi Ploieşti, probabil previzibil, având în vedere volumul de dosare din instanţele respective. Dar acelaşi lucru durează 12 luni la Bucureşti, în ciuda faptului că are cel mai mare număr de dosare pe judecător din ţară.

    Majoritatea oraşelor, cu excepţia Braşovului şi Ploieştului, au o performanta peste media UE la soluţionarea litigiilor comerciale, iar Oradea deasemenea la transferul dreptului de proprietate. Cu toate acestea, există încă loc de mai bine în ceeace priveşte gestionarea autorizaţiilor de construire şiracordarea la reţeaua de energie electrică.

    Obţinerea autorizaţiei de construire este considerabil mai dificilă decât în majoritatea celorlalte state membre ale UE, în mare parte din cauza numărului mare de aprobări pe care constructorii trebuie să le obţină înainte de a solicita un permis de construire. Între timp, pentru racordarea la reţeaua de energie electrică, un întreprinzător trebuie să aştepte cu aproximativ trei luni mai mult decât media UE (de 90 de zile) chiar şi în Iaşi,oraşul care înregistrează cele mai rapide formalităţidintre cele 22 de localităţi comparate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro