BusinessMagazin

Tag: banca centrala

  • Lovitură de teatru. Banca Centrală Europeană nu şi-a dat avizul pentru noua taxă pe activele bancare. Ce a spus marţi Eugen Teodorovici: A venit răspunsul de la BCE. Avizează acest proiect

    Un purtător de cuvânt al BCE a confirmat că „BCE a primit o solicitare de consultare” din partea Ministerului Finanţelor Publice (MFP) pentru noul proiect de OUG şi că instituţia „va da un aviz în timp util”.
     
    Mai exact, BCE nu am răspuns încă, iar răspunsul va fi trimis sub forma unui aviz care va fi publicat şi trimis când este gata, acesta fiind procedura, deoarece este nevoie de timp pentru a analiza legea propusă şi pentru ca BCE să îşi prezinte opinia.
     
    „Ieri (marţi, 26 martie – n.red) a venit răspunsul de la Banca Centrală Europeană. Avizează acest proiect”, a declarat Eugen Teodorovici, într-o intervenţie telefonică la Digi TV, miercuri seara.
     

  • Banca Centrală Europeană îi atrage lui Teodorovici atenţia, într-o scrisoare, că nu a fost consultată în privinţa OUG 114

    Conform legislaţiei europene, autorităţile naţionale sunt obligate să consulte BCE cu privire la orice proiect legislativ din domeniile de competenţă ale instituţiei, printre care legile aplicabile instituţiilor financiare, în măsura în care acestea influenţează semnificativ stabilitatea instituţiilor financiare şi a pieţelor.

    „În conformitate cu articolul 4 din Decizia 98/415 / CE a Consiliului, BCE ar trebui să fie consultată într-o etapă adecvată, care să permită autorităţii care iniţiază proiectul să ia în considerare opiniile BCE, înainte de a lua o decizie pe fond”, arată documentul.
     
    Instituţia europeană remarcă faptul că OUG nr. 114/2018 nu a fost însoţită de nicio evaluare a impactului de către asupra sectorului bancar, iar în absenţa unui astfel de document, riscul ca taxa să aibă un impact semnificativ asupra stabilităţii sistemului bancar nu poate fi exclus.
     
    Scrisoarea include şi un ghid privind modul în care ECB este consultată de autorităţile naţionale în proceesul legislativ.
     

  • Italienii caută bani pentru buget: Populiştii de la Roma vor să treacă rezervele de aur pe numele guvernului şi atacă încă o dată banca centrală

    Legea proprietăţii asupra rezervelor de aur – a căror valoare totală se ridică la 103 miliarde dolari – a fost prezentat de euroscepticul Claudio Borghi din La Liga şi conturează relaţiile deja tensionate dintre Banca Centrală a Italiei şi coaliţia de guvernare.
     
    În plus, propunerea a atras criticile opoziţiei şi ale presei, care au explicat că o astfel de lege ar permite guvernului să se folosească de rezervele de aur pentru a-şi acoperi cheltuielile promise.
     
    Borghi a respins ulterior acuzaţiile. Acesta susţine de fapt că ambiguitatea dreptului de proprietate asupra aurului poate crea o problemă legală în cazul în care banca centrală este dată în judecată.
     
    El spune că dacă cineva ar da în judecată banca centrală şi ar câştiga procesul, acea parte ar putea obţine remuneraţii compensatorii sub formă de aur.
     

  • China a injectat în piaţa bancară 83 de miliarde de dolari într-o singură zi, în cea mai mare operaţiune repo din istoria ţării

    Banca centrală a Chinei a injectat în piaţă suma record de 83 miliarde dolari, miercuri, încercând să evite o criză de lichiditate care ar pune şi mai multă presiune pe economia deja slăbită, potrivit Reuters.

    Banca centrală promite să ia mai multe măsuri de stimulare a politicii monetare anul acest pentru a proteja locurile de muncă, în contextul în care creşterea economică încetineşte la minimul ultimilor 28 de ani.

    Însă o serie de măsuri luate anul trecut, începând de la scutiri de taxe şi până la unele decizii de politică monetară, au avut un impact mult mai redus decât cel aşteptat, datele recente sugerând că activitatea economică încetineşte mai repede decât se aştepta oricine.

    „Ştirile sunt clare – economia are nevoie de ajutor”, spune Trinh Nguyen, economist senior pentru Asia emergentă în cadrul firmei Natixis.

    Operaţunea de miercuri, cea mai mare injecţie de lichiditate din istoria Chinei, a venit la doar o zi după ce banca centrală şi ministerul de Finanţe au reasigurat investitorii cu privire la siguranţa mediului economic din ţară şi au promis că vor stimula economia prin măsuri de politică monetară.

     

  • Demisie neaşteptată: Guvernatorul băncii centrale din India a demisionat după mai multe dispute cu guvernul

    Urjit Patel a demisionat, citând „motive personale”, înaintea şedinţei băncii de vineri, în cadrul căreia reprezentanţii guvernului ar urma să facă presiuni asupre Rezervei Federale din India pentru a determina instituţia să transfere o parte din excesul de capital către stat.
     
    Premierul Narendra Modi se pregăteşte pentru alegerile de anul viitor, iar administraţia sa a pus constant presiune pe banca centrală, cerându-i acesteia să încurajeze creditarea.
     

  • Banca Central Europeană avertizează: Îmbătrânirea populaţiei ar putea duce la lungi perioade de recesiune

    Schimbările demografice care se manifestă pe continent au dus deja la scăderea ratelor dobânzilor, oferind BCE mai puţin spaţiu de acţiune şi crescând riscul ca instituţia să rateze obiectivul privind inflaţia, a spus Praet la Madrid.

    BCE şi-a depăşit ţinta în ultimii cinci ani, iar inflaţia nu pare să atingă obiectivul bănci,i de aproape 2%, înainte de sfârşitul deceniului, sugerând că politica monetară şi-ar fi pierdut o parte din potenţial, chiar dacă banca a folosit măsuri excepţionale pentru a stimula economia.

    Deşi instrumentele neconvenţionale au fost eficiente pentru moment, a argumentat Praet, rata de echilibru a scăzut brusc, din cauza economiilor mai ale ale vârstnicilor, a redcuerii creşterii productivităţii şi a creşterii numărului pensionarilor în raport cu lucrătorii activi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Caz incredibil, cum se sifonează banii. 500 de milioane de dolari din banca centrală a Angolei erau cât pe ce să fie pierduţi într-o schemă legată de administrarea Fondului Suveran

    Dacă nu ar fi fost un ofiţer de cont curios, banca centrală a Angolei ar fi rămas fără 500 de milioane de dolari printr-o schemă în care sunt implicaţi oameni de afaceri portughezi, brazilieni, olandezi, fostul guvernator al băncii centrale şi nu în ultimul rând, fiul fostului preşedinte al Angolei, scrie Wall Street Journal.

    Acum câtva timp, într-o sucursală de lângă Londra a cunoscutei bănci HSBC, la ghişeu a apărut un contabil care a cerut funcţionarului de la ghişeu să-i transfere din contul firmei într-un cont din Japonia 2 milioane de doari.

    Ofiţerul bancar s-a speriat când a văzut că firma avea în cont nu mai puţin de 500 de milioane de dolari. De aici a pornit un întreg scandal care a scos la iveală o schemă de fraudare a băncii centrale a Angolei în care au fost implicaţi oficiali de rang înalt.

    Totul a pornit în vara anului trecut, în care la ministerul de Finanţe angolez a sosit o scrisoare în care un om de afaceri olandez, care trăia în Portugalia, şi un prieten şi partener de afaceri cu fiul preşedintelui Angolei, s-au arătat interesaţi să administreze câteva proiecte împreună cu Fondul Suveran angolez, condus atunci de fiul preşedintelui, Jose Filomeno dos Santos.

    Autorităţile din Angola încearcă acum să demonstreze că transferul de 500 de milioane de dolari din conturile Fondului Suveran către minuscula firmă a contabilului este ilegal şi că face parte dintr-un complot de fraudă conturat în ultimele săptămâni de mandat prezidenţial ale omului care a condus ţara timp de 38 de ani, Jose Eduardo dos Santos.

    Dacă procurorii vor avea dreptate, funcţionarul bancar a oprit unul dintre cele mai mari jafuri din ţară.

     

     

  • Lira turcească începe să îşi revină după ce banca centrală a Turciei a majorat dobânda de referinţă cu 6,25%

    Lira turcească a început să crească joi, după ce Banca Centrală a Turciei a crescut dobânda la operaţiunile repo (o săptămână) cu 6,25%, la 24%, potrivit MarketWatch.

    Aşteptările din piaţă cu privire la decizia de politică monetară au variat, dar nu s-a ajuns la un consens. Cu toate acestea, creşterea de joi se situează la maximele speculate de economişti.

    Lira turcească s-a apreciat joi la ora 16.00 cu 3,36% faţă de dolar, ajungând la un nivel de 6,131, în comparaţie cu valoarea de 6,344 înregistrată miercuri la închidere.

    Banca Centrală a Turciei a motivat decizia prin nevoia de a „genera un trend mai semnificativ de rebalansare a activităţii economice”.

    Până azi dimineaţă, per total, moneda a pierdut circa 40% din valoare faţă de dolar anul acesta, însă şi-a mai revenit în comparaţie cu un minim record de 7,24 înregistrat în urmă cu o lună.

    Prăbuşirea lirei a fost condusă recent c de îngrijorările cu privire la puterea extinsă a preşedintelui Tayyip Erdogan asupra deciziilor de politică monetară şi de impactul pe care îl pot avea sancţiunile impuse de SUA.

    Banca centrală şi guvernul au încercat să ia o serie de măsuri pentru a susţine lira, iar joi Erdogan a decis că vânzările de proprietăţi şi acordurile de închiriere trebuie realizate în lire turceşti.

     

     

  • Criza din Turcia se înrăutăţeşte: Lira turcească îşi continuă deprecierea în aşteptarea şedinţei de politică monetară a băncii centrale

    Lira turcească s-a depreciat astăzi în contextul în care investitorii se păstrează la o distanţă sigură de această valută în aşteptarea şedinţei de politică monetară a băncii centrale, de la care pieţele aşteaptă o majorare a dobânzii de referinţă, potrivit CNBC.

    La începutul zilei de miercuri lira turcească se situa la 6,370 faţă de dolari, în comparaţie cu nivelul de 6,345 înregistrat miercuri seară.

    Per total, moneda a pierdut circa 40% din valoare faţă de dolar anul acesta, însă şi-a revenit în comparaţie cu un minim record de 7,24 înregistrat în urmă cu o lună.

    Banca centrală va anunţa astăzi dacă va creşte sau nu dobânda de referinţă, iar predicţiie rezultate din sondajele Reuters arată că majorarea se va situa între 225 şi 725 puncte de bază.

    Prăbuşirea lirei este condusă acum de îngrijorările cu privire la puterea extinsă a preşedintelui Tayyip Erdogan asupra deciziilor de politică monetară şi de impactul pe care îl pot avea sancţiunile impuse de SUA.

    Banca centrală şi guvernul au încercat să ia o serie de măsuri pentru a susţine lira, iar joi Erdogan a decis că vânzările de proprietăţi şi acordurile de închiriere trebuie realizate în lire turceşti.

     

  • A patra licitaţie repo din 2018, de 9,47 miliarde lei. Analist: BNR va continua să ofere lichiditate

    Banca centrală a mai făcut trei asemenea operaţiuni în luna august a acestui an: de 10,52 miliarde de lei la data de 6 august, pe care a rostogolit-o la 4,16 miliarde de lei la 13 august 2018, precum şi de 12,17 miliarde de lei la 27 august. Această din urmă sumă nu a mai fost plasată de BNR din 1 octombrie 2012, când a solicitat şi şi-a adjudecat 12,6 miliarde de lei.

    Toate licitaţiile repo din acest an au fost făcute la o dobândă de 2,5%, cât este dobânda de politică monetară începând cu 8 mai 2018, şi la o maturitate de 7 zile. Astfel, valoarea celor patru operaţiuni nu poate fi cumulată.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro