BusinessMagazin

Tag: averi

  • Taxarea averilor mari, o soluţie prin care se poate finanţa efortul de ieşire din criză şi preveni creşterea inechităţilor sociale

    În timp ce guvernele caută noi şi noi surse de bani pentru finanţarea eforturilor de luptă cu criza provocată de pandemie, iar riscul acutizării inechităţilor sociale se amplifică, o idee pentru rezolvarea acestor probleme devine tendinţă: taxarea averilor mari.

    În timp ce guvernele caută noi şi noi surse de bani pentru finanţarea eforturilor de luptă cu criza provocată de pandemie, iar riscul acutizării inechităţilor sociale se amplifică, o idee pentru rezolvarea acestor probleme devine tendinţă: taxarea averilor mari.

    Statele lumii dezvoltate au cheltuit şi cheltuiesc miliarde de euro, dolari sau alte monede pentru a proteja populaţia şi veniturile acesteia de pandemie. De asemenea, cu alte miliarde sunt garantate împrumuturi de urgenţă pentru companiile afectate de criză. Toate acestea înseamnă datorii de care guvernele vor putea scăpa, în cele mai multe cazuri, abia peste un deceniu. Ar fi o povară imensă care va apăsa pe viitoarele generaţii. O trăsătură a actualei crize este impactul disproporţionat în diferitele pături sociale. Şocul este mai puternic pentru cei cu venituri mici şi mai slab pentru cei cu averi mari, care în ultimii ani au devenit şi mai bogaţi, după cum remarcă swissinfo.ch. Bogaţii au avut „o pandemie bună“, scrie Rhymer Rigby, comentator pentru Financial Times.

    „Toate aceste datorii nu pot fi plătite în doar câţiva ani fără declanşarea unor perturbări serioase în societate“, spune  Christian Keuschnigg, profesor de ştiinţe economice la Universitatea  St Gallen.

    Econo­mişti şi guverne caută modalităţi de a împărţi această povară echitabil. În Marea Britanie, spre exemplu, guvernul a îngheţat pragurile exceptării de la plata taxelor pentru a atrage mai multe venituri în anii care vin. În Elveţia, Jan-Egbert Sturm, directorul institutului economic KOF, a sugerat aplicarea unei taxe de solidaritate pe timpul şi după pandemia de COVID-19 în sectorul afacerilor, îndreptată în special spre magazinele online şi firmele farmaceutice, care şi-au văzut veniturile crescând în timpul crizei.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

     

  • Taxarea averilor mari, o soluţie prin care se poate finanţa efortul de ieşire din criză şi preveni creşterea inechităţilor sociale

    În timp ce guvernele caută noi şi noi surse de bani pentru finanţarea eforturilor de luptă cu criza provocată de pandemie, iar riscul acutizării inechităţilor sociale se amplifică, o idee pentru rezolvarea acestor probleme devine tendinţă: taxarea averilor mari.

    Statele lumii dezvoltate au cheltuit şi cheltuiesc miliarde de euro, dolari sau alte monede pentru a proteja populaţia şi veniturile acesteia de pandemie. De asemenea, cu alte miliarde sunt garantate împrumuturi de urgenţă pentru companiile afectate de criză. Toate acestea înseamnă datorii de care guvernele vor putea scăpa, în cele mai multe cazuri, abia peste un deceniu. Ar fi o povară imensă care va apăsa pe viitoarele generaţii. O trăsătură a actualei crize este impactul disproporţionat în diferitele pături sociale. Şocul este mai puternic pentru cei cu venituri mici şi mai slab pentru cei cu averi mari, care în ultimii ani au devenit şi mai bogaţi, după cum remarcă swissinfo.ch. Bogaţii au avut „o pandemie bună“, scrie Rhymer Rigby, comentator pentru Financial Times.

    „Toate aceste datorii nu pot fi plătite în doar câţiva ani fără declanşarea unor perturbări serioase în societate“, spune  Christian Keuschnigg, profesor de ştiinţe economice la Universitatea  St Gallen.

    Econo­mişti şi guverne caută modalităţi de a împărţi această povară echitabil. În Marea Britanie, spre exemplu, guvernul a îngheţat pragurile exceptării de la plata taxelor pentru a atrage mai multe venituri în anii care vin. În Elveţia, Jan-Egbert Sturm, directorul institutului economic KOF, a sugerat aplicarea unei taxe de solidaritate pe timpul şi după pandemia de COVID-19 în sectorul afacerilor, îndreptată în special spre magazinele online şi firmele farmaceutice, care şi-au văzut veniturile crescând în timpul crizei.

    „Putem creşte impozitul pe profit pentru câştigătorii crizei şi putem folosi banii astfel obţinuţi pentru a-i ajuta pe pierzători“, a spus Sturm. Elveţia are deja o serie de taxe pe avere, care variază ca aplicabilitate – de la stupi la porci şi alpaca – şi procent în funcţie de canton.

    Producerea de venituri mai mari este preferabilă reducerii cheltuielilor statului când economiile cer cu disperare energie.  Alte metode pot fi creşterea impozitului pe avere sau introducerea unor taxe pe moştenire. În Argentina, o ţară în criză profundă încă înainte de venirea pandemiei, guvernul a majorat taxa pe avere aplicată celor bogaţi în unele cazuri cu 70%. Cei obligaţi să o plătească au venituri de peste 2,2 milioane de dolari. Impozitul nou este de până la 3,5%.

    În Marea Britanie, unde împrumuturile pe care guvernul le are în vedere pentru anul acesta sunt cele mai mari de după al Doilea Război Mondial, un grup de intelectuali cunoscut drept „Comitetul pentru taxa pe avere“ a propus o taxă excepţională pe activele totale – spre exemplu, de 5% pe tot ce depăşeşte 500.000 de lire sterline plătibilă în cinci ani. Ministrul finanţelor Rishi Sunak a spus de multe ori că acest lucru nu se va întâmpla. Chiar şi aşa, scrie Rigby de la FT, sunt şanse mari ca majorările de taxe care urmează să-i afecteze mai mult pe cei cu bani mulţi.

    Managerii de active din Marea Britanie îi avertizează deja pe cei mai bogaţi să se aştepte la o taxă pe avere într-o formă sau alta.

    În SUA, scrie Bloomberg, noul preşedinte Joe Biden este hotărât să-i taxeze pe bogaţi pentru a amortize şocurile economice distructive ale pandemiei. Consilierii săi lucrează la propuneri în acest sens de ani de zile, iar preşedintele a promis în campania electorală că îi va taxa pe bogaţi. Pandemia a fost „bună“ în special pentru averile celor mai bogaţi americani. Recent, Biden s-a arătat convins de nevoia aplicării unei astfel de măsuri spunând că aceia care câştigă mai mult de 400.000 de dolari se pot aştepta să plătească taxe mai mari. Pentru cei care câştigă mai puţin, nu va fi „nici un cent în taxe adiţionale“. Detaliile planului încă nu au fost făcute publice, dar se vorbeşte despre majorarea impozitului pe câştigurile de capital, de creşterea impozitului pe profit şi a celui pe proprietăţi imobiliare. Banii astfel obţinuţi ar fi folosiţi pentru finanţarea infrastructurii, măsurilor de combatere a schimbărilor climatice şi pentru asistenţă socială. Consilierii lui Trump au explicat că administraţia de la Casa Albă căută, de asemenea, modalităţi de a inversa o parte din reducerile de taxe pe venit şi profit aplicate de  fostul preşedinte Donald Trump. Senatoarea Elizabeth Warren şi alţi politicieni progresişti au prezentat recent un proiect de lege care va permite taxarea averilor celor mai bogaţi americani. Proiectul prevede impunerea unui impozit anual de 2% pe averile de peste 50 de milioane de dolari ale gospodăriilor. Cei cu peste un milion de dolari vor plăti în plus încă 1%. Aceste propuneri sunt la nivel federal, dar la nivel de state, politicienii au alte iniţiative de aceeaşi natură. Un astfel de stat este California. Problema inechităţilor sociale este intens dezbătută în SUA, cea mai mare economie a lumii. Strategia băncii centrale de relansare din ultima criză şi apoi de recuperare a inundat pieţele financiare cu lichiditate, bogaţii profitând cel mai mult de acest lucru. Cei mai înstăriţi 1% dintre americani şi-au mărit anul trecut averile cu peste  4.000 de miliarde de dolari în condiţiile în care cotaţiile acţiunilor au atins niveluri record, iar valoarea proprietăţilor imobiliare s-a umflat pe fondul dobânzilor foarte mici. Un studiu al unui institut economic de stânga, Economic Policy Institute, arată că 80% din locurile de muncă pierdute în 2020 sunt concentrate în grupul celor 25% din angajaţi cu cele mai mici salarii.

  • Clasamentul celor mai bogaţi oameni ai lumii la început de 2021. Surpriza a venit de la fondatorul platformei pe care am folosit-o cel mai mult în pandemie

    Jeff Bezos a devenit cel mai bogat om din lume, urmat de Elon Musk. Câştigul celor doi, combinat, ajunge la 217 miliarde de dolari. Eric Yuan, fondatorul Zoom a ajuns la o avere de 20 de miliarde de dolari, potrivit Bloomberg.

    Jeff Bezos, CEO al Amazon, a devenit şi cel mai bogat om din lume. Pe locul doi este Elon Musk, fondatorul Tesla. Ei nu au simţit pandemia. Sau, cel puţin, nu la buzunar. Câştigul combinat al celor doi, din ultimul an, este de 217 miliarde de dolari.

    „Am construit în peste 20 de ani 840 miliarde de dolari, avere pentru alţi oameni. Cred puternic în capacitatea capitalismului şi a pieţelor libere de a rezolva multe din problemele lumii”, a spus Jeff Bezos.

    Şi pentru că întâlnirile au fost mai mult în mediul online, Eric Yuan, fondatorul Zoom, a urcat şi el la o avere de 20 de miliarde de dolari, potrivit Bloomberg.

    „Criza pandemică a schimbat complet aproape tot. O mulţime de utilizatori noi din întreaga lume. Este folosit de şcoli pentru cursuri, pentru orele de dans, folosit la Emmy Award, la show-uri (Saturday Night Live)”, declară Eric Yuan, fondator Zoom.

    Celor mai bogaţi 500 de oameni din lume le-au crescut conturile în pandemie cu 1,8 trilioane de dolari. Averea lor adunată a ajuns, astfel, la 7,6 trilioane de dolari.

  • MacKenzie Scott, fosta soţie a lui Jeff Bezos, a cheltuit peste 4 miliarde de dolari în 4 luni. Unde au ajuns banii

    MacKenzie Scott, fosta soţie a fondatorului Amazon Jeff Bezos, a donat peste 4 miliarde de dolari băncilor de alimente şi fondurilor de ajutor de urgenţă, în patru luni, relatează BBC.

    Într-o postare pe blog, MacKenzie Scott a spus că vrea să ajute americanii care se luptă cu efectele pandemiei.

    MacKenzie Scott este a 18-a cea mai bogată persoană din lume, averea ei urcând cu 23,6 miliarde de dolari anul acesta, la 60,7 miliarde de dolari.

    O mare parte din avere provine din divorţul de Jeff Bezos, cel mai bogat om din lume.

    Într-o postare pe blog MacKenzie Scott spune că a ales mai mult de 380 de organizaţii caritabile pentru donaţii, având în vedere aproape 6.500 de organizaţii.

    “Pierderile economice şi rezultatele în materie de sănătate deopotrivă au fost mai grave pentru femei, pentru oamenii de culoare şi pentru persoanele care trăiesc în sărăcie. Între timp, a crescut substanţial bogăţia miliardarilor”.

    MacKenzie Scott a donat 1,7 miliarde de dolari pentru 116 organizaţii caritabile în iulie, spunând că doreşte să atragă atenţia asupra „organizaţiilor şi liderilor care conduc schimbarea”. Acest lucru duce totalul donaţiilor sale pentru anul în curs la aproape 6 miliarde de dolari.

    Anul trecut Scott a semnat Giving Pledge, un angajament al celor mai bogaţi indivizi şi familii din lume de a-şi dona cea mai mare parte a averilor. „Am o sumă disproporţionată de bani de împărţit”, a scris ea.

    Şi Jeff Bezos, care este şeful Amazon, a a făcut donaţii, angajând 10 miliarde de dolari în probleme legate de schimbările climatice. În noiembrie, el a anunţat prima dintre aceste donaţii, oferind aproape 800 de milioane de dolari către 16 grupuri. Averea lui Bezos a crescut cu 70 miliarde de dolari în acest an, pentru a ajunge la 185 de miliarde de dolari, potrivit indicelui Bloomberg Billionaires Index.

  • Procurorii din Olanda au deschis o investigaţie asupra şefului băncii elveţiene UBS cu privire la un caz de spălare de bani în perioada în care acesta a condus grupul ING

    O instanţă din Olanda a lansat o anchetă penală asupra modului în care CEO-ul UBS Ralph Hamers a condus grupul ING, companie care a eşuat în implementarea unui set de legi privind spălarea de bani la nivel intern, scrie Reuters.

    Ştirea vine la scurt timp după ce Hamers a devenit şeful celui mai mare administrator de averi din lume, în contextul în care compania încearcă să se distanţeze de scandalurile cu care s-a confruntat în anii trecuţi.

    De exemplu, UBS a primit în februarie 2019 o amendă de 3,7 milioane de euro pentru o serie de activităţi bancare ilegale şi fraudă fiscală.

    Hamers a condus ING, cea mai mare bancă din Olanda, din 2013 până în iunie 2020, reuşind să câştige un salariu de 1,75 milioane de euro în 2018. Multinaţionala olandeză a plătit 775 de milioane de euro în urmă cu doi ani pentru a încheia un caz de spălare de bani şi alte practici corupte.  

    „UBS este conştientă de decizia autorităţilor olandeze de a deschide o investigaţie asupra lui Ralph Hamers, dar şi de aptitudinile pe care acesta le-a deţinut în timp ce conducea grupul ING”, a declarat cea mai mare bancă din Elveţia.

    Ralph Hamers a deţinut funcţia de şef al ING România între 1999 şi 2002, fiind un „CEO respectat” care are „acreditări puternice în automatizare şi mediul digital”, a declarat Jonathan Fearon, director de investiţii al administratorului britanic Aberdeen Standard.

    FINMA, autoritateaa de supraveghere financiară din Elveţia, a declarat miercuri că Hamers denotă „competenţă şi onorabilitate” în asumarea funcţiei de şef al UBS.

     

  • Argentina vrea să introducă o taxă pe avuţie pentru a ajuta familiile afectate de coronavirus

    Camera inferioară a Congresului argentinian a început să dezbată un proiect de lege prin care se încearcă obţinerea a 300 miliarde de peso (3,75 mld. dolari) prin introducerea unei taxe pe averile mari pentru finanţarea programelor menite să ajute familiile afectate de pandemie, relatează Reuters.

    Cei cu averi de peste 2,5 mil. dolari, aproximativ 12.000 de persoane, ar avea de suportat o taxă de 2%.

     

  • Ce averi fabuloase au candidaţii la primăriile de sector din Bucureşti: Vilă la Hollywood, zeci de terenuri, zeci de apartamente şi milioane de euro de primit

    Principalii candidaţi la primăriile de sector din Capitală, primării cu venituri, în medie, de aproape 1 mld. de lei pe an, deţin averi impresionante. Candidatul PSD la sectorul 2, Dan Cristian Popescu, are în declaraţia de avere 5 apartamente şi două case, dintre care una în Hollywood, California (SUA) dar şi împrumuturi acordate în nume personal de 2,5 milioane euro. Clotilde Armand, candidat din partea alianţei PNL-USR-PLUS, deţine 12 terenuri şi are în conturi peste 245.000 de euro, împreună cu soţul.

    Ce averi au principalii candidaţi la primăriile de sector din Bucureşti:

    Daniel Tudorache, actual primar şi candidat PSD pentru primăria capitalei, este cel mai sărac dintre candidaţii cu şanse la primăriile de sector. Potrivit declaraţiei de avere depusă în 2018, actualul primar al Sectorului 1 nu deţine niciun imobil şi nici nu are vreun credit contractat. El deţine 3 autoturisme achiziţionate în mai 2018 cu o valoare totală de 5.800 de euro.

    Clotilde Armand, candidatul USR-PLUS-PNL pentru primăria Sectorului 1, deţine, împreună cu familia, 12 terenuri în România şi Republica Moldova, 2 case şi trei apartamente în Bucureşti, două autoturisme. De asemenea, are o colecţie de bijuterii şi tablouri în valoare de 18.000 de euro. Are depozite bancare în valoare de peste 130.000 de euro şi circa 115.000 de euro în fonduri de pensie privată din România, Franţa şi SUA, potrivit declaraţiei de avere.

    Clotilde Armand mai are un împrumut acordat de 22.000 de euro şi acţiuni în mai multe companii în valoare de circa 62.000 de lei. Ea mai deţine titluri de stat în valoare de 75.000 de euro. Nu are nicio datorie şi a avut venituri de 7.600 de lei din funcţia de consilier local şi 602.000 de lei din activităţi de management în societatea comercială pe care o deţine. Soţul său a avut venituri totale de peste 70.000 de euro (336.000 de lei) în 2018 din afaceri şi cercetare ştiinţifică.

    Dan Cristian Popescu, candidatul PSD pentru primăria Sectorului 2, deţine, potrivit declaraţiei de avere de pe site-ul Camerei Deputaţilor, două terenuri, 5 apartamente, două case, dintre care una în Hollywood, SUA, şi un spaţiu comercial.

    El mai deţine două atoturisme şi are bijuterii şi obiecte de artă în valoare de 225.000 de euro. Popescu mai are în depozite bancare peste 180.000 de euro. Mai are împrumuturi acordate în nume personal în valoare de peste 2,5 milioane euro. Din salariul de deputat a obţinut circa 70.000 de lei brut în 2015, ultima declarare a veniturilor şi averilor. El a mai obţinut 5.000 de lei din dobânzi şi 1.200 de lei dintr-o asociaţie agricolă.

    Radu Mihaiu, candidatul USR-PLUS-PNL pentru primăria Sectorului 2, deţine 2 apartamente în Bucureşti şi trei autoturisme. A avut venituri anuale de 80.000 de lei din salarii, potrivit ultimei delcaraţii de avere depuse.

    Aurelian Bădulescu (PSD), candidat pentru primăria Sectorului 3, deţine, potrivit declaraţiei de avere, un teren în Satu-Mare şi nu are alte imobile sau autoturisme. El mai are datorii de 250.000 de euro.

    Robert Negoiţă, primarul în funcţie al Sectorului 3, fost membru PSD şi actual membru Pro România, este cel mai bogat primar de sector din capitală. El deţine 30 de terenuri agricole şi intravilane, precum şi 4 case de locuit şi 23 de apartamente, potrivit declaraţiei de avere de pe site-ul primăriei. El are datorii de peste 30 mil. lei către bănci, alte primării sau companii private.

    Veniturile sale anuale, potrivit declaraţiei de avere, au fost de 64.600 de lei din salariul de primar şi 4,3 mil. lei din executări silite.

    Daniel Băluţă, candidatul PSD pentru primăria Sectorului 4 şi actualul primare, are, potrivit declaraţiei de avere, două terenuri, o casă, un apartament, un autoturism, precum şi bijuterii şi tablouri în valoare de 10-15.000 de euro. Are două depozite bancare de 20.000 de euro şi 20.000 de dolari şi un împrumut contractat de 80.000 de lei.

    Daniel Florea (PSD), candidat pentru primăria Sectorului 5, deţine un teren, două apartamente în Bucureşti şi două autoturisme. El mai are ceasuri şi bijuterii în valoare de 70.000 de euro şi depozite bancare în valoare de 78.000 de lei (aproximativ 16.000 de euro). A avut venituri anuale de 160.000 de lei din funcţia de primar în 2019.

    Cristian Băcanu (USR-PLUS-PNL), care candidează pentru funcţia de primar al Sectorului 5, deţine, potrivit declaraţiei de avere, 2 apartamente şi o casă cu terenul aferent şi trei autoturisme. Are depozite în bancă, împreună cu soţia, în valoare de peste 260.000 de euro.

    Gabriel Mutu, actualul primar şi candidat PSD pentru primăria sectorului 6, are trei terenuri, un apartamant şi un spaţiu comercial. Are bijuterii şi tablouri în valoare de aroape 190.000 de euro şi depozite în valoare de 98.000 de euro. Are acţiuni sau părţi sociale în mai multe companii şi împrumuturi acordate în valoare de peste 440.000 de euro sau lei (nu este specificată moneda în care a fost acordat împrumutul). A avut venituri în 2019 în valoare de 164.000 de lei pentru funcţia de primar, 85.000 de lei din îcnhirieri şi 325.000 de lei din investiţii.

    Ciprian Ciucu, candidatul USR-PLUS-PNL pentru funcţia de primar a sectorului 6 deţine două terenuri şi două apartamente în Bucureşti. Are depozite în bancă în valoare de 55.000 de euro. Mai are datorii de 46.000 de euro şi venituri anuale de circa 67.000 de lei din cercetare şi consultanţă.

     

  • Burse: Bezos, Musk, Zuckerberg şi Gates pierd în total 25 de miliarde de dolari

    Cei mai bogaţi lideri de companii de tehnologie din Statele Unite au pierdut în total 25 de miliarde de dolari după căderile bursiere de joi, potrivit datelor compilate de CNBC.

    Sectorul tehnologic din S&P 500 a închis joi cu un minus de 5,8%, ducând pieţele în roşu. Scăderile au eliminat miliarde din averile unora dintre cei mai bogaţi oameni din lume.

    Astfel, acţiunile Amazon s-au închis în scădere cu 4,63%, eliminând 9 miliarde de dolari din averea CEO-ului Jeff Bezos.

    Şeful Tesla, Elon Musk, a pierdut şi el 9 miliarde de dolari, după ce acţiunile companiei au scăzut cu 9,02%.

    CEO-ul Facebook, Mark Zuckerberg, şi-a văzut acţiunile scăzînd cu 3,76%, iar 4 miliarde de dolari au dispărut din averea sa.

    Şi avuţia fostului CEO al Microsoft, Bill Gates, a scăzut cu 3 miliarde de dolari, după un declin al acţiunilor de 6,19%.

  • Averea fondatorului Amazon Jeff Bezos a atins un maxim istoric

    Jeff Bezos, cea mai bogată persoană în viaţă, este acum mai bogat decât a fost vreodată, după ce averea sa a atins valoarea de 171,6 miliarde de dolari, anunţă CNBC. 

    Conform Bloomberg, averea miliardarului s-a majorat după creşterea valorii acţiunilor Amazon, în ciuda pandemiei şi a acordul de a ceda 25% din acţiuni fostei sale soţii MacKenzie după divorţul de anul trecut.

    Bezos a adăugat 56,7 miliarde de dolari la averea sa doar în 2020, conform estimărilor Bloomberg, dar criza coronavirusului a fost un dezastru economic pentru restul Americii, întrucât 49 de milioane de americani au depus solicitări pentru ajutor de şomaj în ultimele luni.

    Bezos nu este singurul miliardar care s-a îmbogăţit în timpul pandemiei. Elon Musk de la Tesla şi Eric Yuan de la Zoom şi-au văzut averile crescând cu peste 2 miliarde de dolari între martie şi iunie, conform Business Insider.

    Bezos s-a angajat să cheltuiască 10 miliarde de dolari pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice în februarie şi a promis 100 de milioane de dolari băncilor alimentare în aprilie.

    Ca fondator şi CEO al Amazon, Bezos a fost prima persoană din istoria modernă care a acumulat o avere de peste 100 de miliarde de dolari.

  • Cine sunt oamenii care profită de pe urma încălzirii globale şi îşi construiesc afaceri de miliarde

    Încălzirea globală pare să aibă şi câştigătorii ei: primii dintre cei care au decis să investească în soluţii de sustenabilitate şi energie regenerabilă au ajuns deja să conducă imperii verzi de miliarde de dolari.

    Patru persoane din spatele unui furnizor chinez gigant de baterii pentru autovehicule electrice au o avere combinată de 17 miliarde de dolari, un australian a construit o avere de 7 miliarde de dolari doar din reciclare, iar o companie de transport auto care foloseşte hidrogenul drept combustibil generează de asemenea miliarde – acestea sunt doar câteva dintre imperiile care s-au dezvoltat pe seama soluţiilor de sustenabilitate de care din ce în ce mai multe companii au nevoie, potrivit datelor compilate de Bloomberg.

    Cu o avere netă totală de 61 de miliarde de dolari la finalul lui 2019 – de aproximativ trei ori mai mare decât capitalizarea firmei de servicii petroliere Halliburton – primii miliardari care şi-au construit averile din energia verde şi soluţiile de sustenabilitate reprezintă reprezintă avangarda superbogaţilor care luptă împotriva încălzirii globale, scrie Bloomberg.

    Lista alcătuită de jurnaliştii de la Bloomberg descrie diversitatea economiei verzi şi include nume cunoscute precum cel al lui Elon Musk, până la fondatori mai puţin ştiuţi ai unora dintre cele mai mari companii din China.

    Activele generate de o serie de măsuri de sustenabilitate integrate în decizii de investiţii au ajuns la 30.700 de miliarde de dolari la finalul anului 2018, potrivit unui raport publicat de un grup de companii financiare, inclusiv Bloomberg LP (compania-mamă a Bloomberg News).
    Popularitatea investiţiilor verzi este atât de ridicată încât factorii decizionali din Europa stabilesc noi reguli pentru a defini parametrii de creştere ai acestora.

    Orientarea spre investiţiile verzi reprezintă şi o schimbare de paradigmă referitoare la modul în care au fost create primele averi ale lumii, care au dominat secolul al XX-lea. Spre exemplu, amintesc jurnaliştii de la Bloomberg, John D. Rockefeller a devenit primul miliardar din istorie, ca urmare a dezvoltării Standard Oil, iar el a fost urmat de mai multe dinastii construite pe baza unor industrii similare precum Ford şi DuPont.
    Economia care se bazează pe carbon domină însă în continuare. Giganţi din industria petrolului, industriaşi şi producători auto alcătuiesc mai mult de un sfert din cei 500 cei mai bogaţi oameni ai lumii căutaţi de Bloomberg, printre care: producătorul de petrol Harold Hamm, deţinătorul de rafinării Mukesh Ambani şi moştenitoarea imperiului BMW, Susanne Klatten. În continuare cea mai valoroasă companie a lumii este una din industria petrolului: nou-listata Saudi Aramco, ce are o capitalizare de piaţă de 1.800 de miliarde de dolari.

    Emisiile de gaze de seră au crescut cu 1,5% pe an în ultimul deceniu. „Averea verde este foarte dependentă de tehnologii inovatoare, ceea ce înseamnă că aceste averi pot să dispară într-o clipă”, a observat Kingsmill Bond, strateg energetic la Carbon Tracker, un think tank care analizează impactul schimbărilor climatice asupra pieţelor de capital şi investiţiilor în combustibilii fosili. „Oameni care îşi croiesc cu succes noi nişe în această nouă economie vor fi proprietarii averilor din viitor”, spune ea în articolul publicat de Bloomberg.

    Un exemplu în acest sens este Mário Araripe, un om de afaceri brazilian care şi-a construit o avere în domeniul imobiliarelor după ce a fost convins de promisiunea energiei eoliene: „Imnul naţional al Braziliei spune că ţara este un gigant datorită propriei naturi. Oamenii au crezut mereu că aceasta se referă la aur sau la alte comori ascunde, dar eu nu cred asta, cred că este vântul”, a spus el în 2017.
    Afacerile sustenabile ar putea să înflorească şi mai mult prin prisma capitalului pe care îl atrag – în special prin family offices-urile super-bogaţilor – care fac sustenabilitatea un element-cheie în strategiile lor. TCI Fund Management, fondul de management condus de Christopher Hohn, a avertizat recent companiile din portofoliul lui că e momentul să ia măsuri legate de acţiunile climatice sau să îşi diversifice riscurile. 

    1. Zeng Yuqun (foto), Huang Shilin, Pei Zhenhua, Li Ping
    CATL China
    Avere netă: 16,7 mld. dolari
    Avere netă rezultată:16,7 mld. dolari

    CATL este producătorul principal de baterii electrice al Chinei, care furniează piese pentru companii precum Daimler, Toyota, BMW şi Volvo. Compania a fost înfiinţată în 2011. Este estimat ca piaţa globală a maşinilor electrice să crească până la 500 de miliarde de dolari până în 2050. Acţiunile CATL au crescut de patru ori de la listarea companiei, în iunie 2018.

    2. Elon Musk
    Tesla, Statele Unite
    Avere netă: 27,6 mld. dolari  
    Avere netă rezultată: 14,6 mld. dolari

    Elon Musk deţine aproximativ o cincime din producătorul de maşini electrice Tesla. Este CEO al companiei cu sediul central în Palo Alto care furnizează şi sisteme
    de energie solară. Gigafactory 1, parte din grupul Tesla, de pildă, este producătorul principal de baterii electrice la nivel mondial. 

    3. Aloys Wobben
    Enercon
    Germania
    Avere netă: 7,3 mld. dolari 
    Avere netă rezultată: 7,3 mld. dolari

    Enercon este una dintre cele mai mari companii producătoare de energie eoliană ale lumii, cu un procent de 6% din piaţa globală de instalaţii eoliene onshore în 2018, potrivit datelor de pe site-ul companiei citate de Bloomberg. Compania a instalat 54% din turbinele eoliene noi ale Germaniei în 2018, dar s-a confruntat recent şi cu turbulenţe. 

    4. Anthony Pratt
    Pratt Industries
    Australia
    Avere netă: 6,8 mld. dolari 
    Avere netă rezultată: 6,8 mld. dolari

    Pratt conduce afacerea familiei înfiinţată încă din 1948, pe care o reorientat-o înspre sisteme de împachetare şi producţie de hârtie 100% reciclată. El este omul de afaceri din spatele companiei cu sediul central în Melbourne Visy Industries şi al Pratt Industries, care este cea mai mare companie privată de reciclare de hârtie şi de elemente de împachetare. 

    5. Li Zhenguo (foto),
    Li Chunan, Li Xiyan
    Longi
    China
    Avere netă: 3,4 mld. dolari 
    Avere netă rezultată: 3,4 mld. dolari

    Longi Green Energy Technology este cel mai mare producător de panouri solare fotovoltaice monocristaline. Fondată în 2000, compania furnizează mai mult de 300 gigawaţi din energia solară, reprezentând un sfert din cererea globală. Compania are o capitalizare de piaţă de 16 miliarde de dolari. 

    6. Jose Manuel Entrecanales
    Acciona
    Spania
    Avere netă: 4,9 mld. dolari 
    Avere netă rezultată: 2,9 mld. dolari

    Acciona reuneşte mai multe afaceri din domeniul energiei verzi – eoliană, solară, fotovoltaică, hidroelectrică, biomasă şi termală – cu scopul de a produce electricitate pentru mai mult de 6 milioane de locuinţe. Omul de afaceri Entrecanales a diversificat afacerile din construcţii create de bunicul său
    orientându-se spre energie regenerabilă în 2004, după ce a preluat rolul de preşedinte al companiei. Divizia de energie a grupului a generat mai mult de 60% din veniturile acestuia în 2018. 

    7. Lin Jianhua
    Hangzhou Firs Applied Material
    China
    Avere netă: 2,9 mld. dolari 
    Avere netă rezultată: 2,9 mld. dolari

    Fondată în 2003, compania Hangzhou First Applied Material produce mai ales piese pentru paneluri solare, generând mai mult de jumătate din piaţa globală, potrivit site-ului companiei. Aceasta are o capitalizare de piaţă de 3,7 miliarde de dolari. 

    8. Wang Chuanfu
    BYD
    China
    Avere netă: 4,2 mld. dolari 
    Avere netă rezultată: 2,4 mld. dolari

    Wang Chuanfy a pus bazele BYD în 1995, iar acum compania este cel mai mare producător de vehicule electrice din China, cu venituri de 122 de miliarde de yuani
    (18 miliarde de dolari) în 2018. Afacerea converteşte flota Shenzenului de autobuze, taxiuri şi camioane la autovehicule electrice. 

    9. Somphote Ahunai
    Energy Absolute
    Thailanda
    Avere netă: 2,4 mld. dolari 
    Avere netă rezultată: 2,4 mld. dolari

    Somphote Ahunai a început compania Energy Absolute în 2006 pentru a produce ulei de palmier. Şi-au extins apoi afacerile la producţia de biodiesel şi apoi au trecut la energie regenerabilă în 2011. A introdus Mine Mobility, primul vehicul electric creat şi produs în ţară. 

    10. Trevor Milton
    Nikola Motor
    Statele Unite
    Avere netă: 1,3 mld. dolari
    Avere netă rezultată:1,3 mld. dolari

    Start-up-ul american Nikola Motor dezvolă autocamioane alimentate cu hidrogen ale căror costuri cu combustibilii vor scădea cu între
    20 şi 30%. Tehnologia foloseşte energia solară pentru a face hidroliza apei şi foloseşte celulele de hidrogen rezultate drept combustibil.