BusinessMagazin

Tag: avans

  • Vânzările de produse IT&C s-au majorat anul trecut cu 14-15%; telefoanele mobile şi eloctrocasnicele conduc în topul creşterilor

    În ultimii ani, telefoanele mobile sunt cele care conduc topul ratelor de creştere, cu peste 25%, urmate apoi de eloctrocasnice, în care cele mici au fost schimbate cu cele mari, şi electronice.

    De asemenea, se observă o tendinţă de creştere a ponderii telefoanelor şi laptop-urilor din categoria mediu şi premium, cu efecte pozitive asupra marjelor.

    Piaţa echipamentelor de printare continuă să scadă, iar sectorul IT creşte doar valoric pe segmentul laptop-uri, consumatorii orientându-se mai mult spre vârfurile de gamă.

    Gradul de concentrare al pieţei de retail este unul ridicat, dominată de Altex şi Flanco, urmaţi apoi de Dante International (eMag), deţinând aproximativ 60% din piaţa totală.

    Presiunea asupra marjelor de profit rămâne o caracteristică dominantă a întregului sector, parţial explicată de tendinţa consumatorilor de a face cumpărăturile online.  Potrivit analizei, fiind o piaţă a producătorilor, oportunităţile de creştere a marjelor importatorilor sunt limitate.

    O altă caracteristică dominantă a sectorului este sezonalitatea, vânzarile din ultimul trimestru (acoperind momentele de Black Friday şi sărbatorile de final de an) contribuind cu până la 40% în total.

    Băncile au manifestat şi ele un apetit crescut pentru finanţarea nevoilor de capital circulant în ultimii doi ani, mizând pe tendinţa ascendentă a consumului.

    Oportunităţile de dezvoltare sunt în special în cadrul segmentului online, atât prin creşteri organice (vânzările pe internet fiind acum doar câteva procente din totalul consumului), cât şi prin preluări şi achiziţii.

    ”Companiile care activează în mediul online au o capacitate redusă de a genera economii de scară iar vânzările anuale fiind în general cu mult sub pragul de 100 milioane euro (cu notabila excepţie a liderului)”.

    În plus, sezonalitatea şi preferinţele consumatorilor, care sunt într-o continuă schimbare, conferă un caracter volatil pieţei.

    Potrivit analizei, punctul forte al pieţei IT&C este cererea de consum susţinută probabil în continuare prin măsuri favorabile din partea executivului, în timp ce punctele slabe sunt sezonalitatea ridicată, care menţine performanţa anuală a companiilor într-o clară dependenţă de vânzările din ultimul trimestru, şi finanţarea creşterilor de venituri în special prin îndatorarea unor jucători deja îndatoraţi.

    La capitolul oportunităţi, Euler Hermes notează subvenţiile sub formă de ajutor de stat oferit producătorilor internaţionali, care au transformat anumite zone în centre de producţie pentru exportul de electrocasnice, şi dezvoltarea platformelor online aflate înca în faza de început şi care contribuie la lărgirea potenţialului pieţei.

    Euler Hermes este liderul global în asigurarea de credit comercial şi un recunoscut specialist în domeniul garanţiilor şi al colectării creanţelor. Cu sediul principal în Paris, compania este prezentă în peste 50 de ţări, cu 6.050 de angajaţi. Euler Hermes este o filială a Allianz, listată la Euronext Paris.

    Compania a înregistrat o cifra de afaceri consolidată de 2,6 miliarde Euro în 2017 şi a asigurat tranzacţii de afaceri la nivel mondial de 894 miliarde Euro în expunere, la sfârşitul anului 2017.

  • Senator PNL: Angajaţii de la un minister fantomă şi-au primit salariile în avans

    “Încă o dată se dovedeşte că pentru Guvernul PSD-ALDE pensionarii sunt doar o masă de manevră. Altfel spus, administraţia centrală a hotărât să dea salarii în avans angajaţilor din ministere şi autorităţi centrale ce sunt înţesate de oamenii Puterii, “uitând” de pensionari, o categorie defavorizată a societăţii. Mai mult, fiinţează în continuare un minister (Ministerul pentru Consultare Publică şi Dialog Social) care, deşi nu mai face parte din actuala schemă guvernamentală, are încă angajaţi ce şi-au primit salariile în avans”, a transmis senatorul liberal, într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Simona Halep a început a 20-a săptămână ca lider mondial

    Simona Halep este lider detaşat în clasamentul dat publicităţii luni de către Asociaţia Tenisului Feminin (WTA), având un avans de 860 de puncte faţă de Caroline Wozniacki (2 WTA)! Halep a egalat-o pe Kim Clijsters la numărul total de săptămâni petrecute pe locul 1 mondial, fiind sigură că o va devansa pe belgiancă, dar şi pe Maria Şarapova (Rusia) sau Tracy Austin (SUA), ambele cu câte 21 de săptămâni de domnie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tibi Uşeriu conduce detaşat cel mai greu maraton de pe planetă. Are opt ore avans. Ceilalţi trei români au abandonat “6633 Arctic Ultra” în prima zi de competiţie

    Trei din cei patru români care s-au încris la a zecea ediţie a maratonului artic – 6633 Arctic Ultra au abandonat concursul încă din prima zi, unul dintre competitori suferind o accidentare, iar ceilaţi doi au abandonat din cauza vremii extrem de dificile. Bistriţeanul Tibi Uşeriu, cel care a câştigat ultimele două ediţii ale acestui maraton a reuşit să preia conducerea cursei şi a parcurs circa o treime din traseu.

     
    Primul care a abandonat a fost Avram Iancu, bibliotecarul de 41 de ani din Petroşani, judeţul Hunedoara, care a reuşit să traverseze înot Canalului Mânecii şi a parcurs traseul Dunării de la izvoare şi până la vărsare. Avram Iancu s-a retras de la maraton după 68 de kilometri, din cauza unei accidentări la picior, scrie Mediafax.
     
    Din cauza vremii extreme, cu vânt care depăşeşte 94 de km/ora au abadonat în cursul nopţii de vineri spre sâmbătă şi Polgar Levente şi Florentina Iofcea.
     
    Polgar Levente este prima persoană cu dizabilităţi care a fost acceptată la Maratonul Arctic. Are 37 de ani, este din Aiud, judeţul Alba şi munceşte în construcţii, deşi şi-a pierdut o mână într-un accident de tren pe când avea şase ani.
     
    Florentina Iofcea, originară din Bucureşti, are 46 de ani şi locuieşte în Canada însă a reprezentat România la această cursă. Este asistentă medicală şi vrea să parcurgă anul acesta un traseu de 7800 de kilometri, să traverseze Canada de la est la vest, pentru a intra în Cartea Recordurilor.
     
    Singurul român care a rămas în cursă, Tibi Uşeriu, a reuşit încă de la început să preia conducerea maratonului, fiind urmat de un irlandez, însă după a doua zi de concurs acesta se afla la opt ore în spatele bistriţeanului care a reuşit să treacă de primele trei puncte de control.
     
     

  • În 2017, hotelurile din România au avut un număr record de peste 20 de milioane de înnoptări

    Indicele net de utilizare a locurilor de cazare în hoteluri a avansat cu 60 de puncte procentuale, până la 39,4%, faţă de un nivel de 29,9% în 2010. Unităţile de cazare din Romania au primit în 2017 peste 12 milioane de turişti, dintre care 2,75 milioane (23%) reprezintă turiştii străini. În ceea ce priveşte hotelurile, acestea au primit 8,56 milioane de turişti, dintre care 2,37 milioane (27,6%) reprezintă turiştii străini.

    Cushman & Wakefield Echinox a realizat un prim studiu cu privire la piaţa hotelieră din România, analizând cele mai importante opt oraşe, inclusiv Bucureşti, în funcţie de capacitatea şi clasificarea hotelieră, indicele net de utilizare a acestora, prezenţa lanţurilor internaţionale şi evoluţia numărului de turişti cazaţi.

    Bucureştiul este depăşit de Constanţa în ceea ce priveşte numărul de camere şi capacitatea hotelieră, dar ca urmare a duratei scurte, de aproximativ trei luni, a sezonului estival, în hotelurile din Capitală se cazează de aproape patru ori mai mulţi turişti decât în Constanţa.

    Piaţa hotelieră din Bucureşti este dominată de hoteluri de 4* şi 5*, care reprezintă peste 70% din capacitatea totală, în timp ce hotelurile de 1* şi 2* au o pondere de doar 10%. Totodată, aproape 47% din camerele hotelurilor din Bucureşti sunt operate sub sigla lanţurilor internaţionale, faţă de o medie de doar 7,5% la nivel naţional. În această ierarhie, Capitala este urmată de Sibiu (37,6%), Oradea (27,3%) şi Cluj-Napoca (18,9%).

    Între oraşele analizate, cel mai ridicat indice net de utilizare a locurilor de cazare în hoteluri s-a înregistrat anul trecut în Iaşi (45,6%), Bucureşti (44,7%) şi Cluj-Napoca (44,6%), iar cele mai mari creşteri ale numărului de sosiri în hoteluri au fost consemnate în Cluj-Napoca (24,2%), Oradea (19,8%) şi Braşov (11,3%). Cu o creştere de doar 3,5%, numărul de sosiri în hotelurile din Bucureşti a crescut sub media naţională, de 8%.

    În ceea ce priveşte sectorul de tranzacţii, piaţa hotelieră locală a fost în 2017 a doua cea mai atractivă din regiune, după Polonia, fiind consemnate două tranzacţii majore cu o valoare cumulată de 183 de milioane de euro, şi anume vânzarea complexului Radisson Blu din Bucureşti şi a Hotel Vienna House Easy Airport (fostul Angelo Otopeni).

    Bucureştiul rămâne în continuare o destinaţie preponderent de business, fapt reliefat şi de durata medie de şedere în hotelurile din oraş, de doar 1,63 zile, indicator aflat la un nivel comparabil pieţei hoteliere din Varşovia. În schimb, hotelurile din Praga îşi primesc turiştii, în medie, pentru 2,35 zile, în timp ce în Budapesta cazarea medie are o durată de 2,25 zile, cele două oraşe fiind destinaţii mai atractive pentru turismul de tip city-break.

    Piaţa hotelieră locală va continua să se dezvolte în următorii ani, fiind susţinută şi de dinamica traficului aerian, care s-a dublat în ultimul deceniu, aeroporturile din România depăşind în 2017 pragul de 20 de milioane de pasageri.

    În următorii trei ani, estimăm o creştere de minimum 10% a capacităţii de cazare a hotelurilor din Bucureşti, ţinând cont de proiectele planificate sau aflate deja în construcţie, hoteluri noi urmând a fi dezvoltate şi în majoritatea oraşelor mari ale ţării.

    Hotelurile noi vizează fie mediul de afaceri, precum Courtyard by Marriott, dezvoltat pe bd. Dimitrie Pompeiu din Bucureşti, sau ISHO Radisson Blu din Timişoara, fie turismul de agrement, cum este cazul Hotelului Nymphaea Resort, aflat în vecinătatea parcului avcatic Nymphaea din Oradea, sau Mercure Hotel & Spa Braşov.

  • Creştere în ritm german

    ”Am trecut prin toate etapele unui start-up cu experienţă germană. Noi, latinii, vrem să facem lucrurile mai repede; aici am început treptat, cu doi clienţi, cu angajarea a 3-4 persoane etc.“, descrie Vlad Stanislav, managing directorul companiei GEZE România, istoria de pe piaţa locală a companiei cu origini germane, începută în 2004. Potrivit reprezentanţilor companiei, aceasta a devenit într-un deceniu liderul de pe piaţa locală în sisteme premium de acţionare a uşilor, ferestrelor şi tehnologiei de siguranţă. Anul trecut (anul fiscal pentru companie începe la 1 iulie) a ajuns la afaceri de peste 3,5 milioane de euro, iar pentru 2018 (ajuns la 7 luni), Stanislav previzionează un avans de circa 15% faţă de anul anterior, de până la aproximativ 4 milioane de euro.

    Avansul s-ar datora atât tendinţei de creştere a segmentelor de piaţă retail şi office, dar şi dezvoltării reţelei de parteneri din distribuţie, care ajunge la 22 de companii. Veniturile GEZE România sunt segmentate: tehnologie destinată uşilor (cca 70%), tehnologie pentru ferestre şi sisteme de siguranţă (cca 30%); o pondere redusă în venituri este adusă şi din serviciile de mentenanţă. Printre produsele şi serviciile oferite se numără sistemele de uşi automate (batante, glisante şi rotative, amortizoare), construcţii de sticlă, instalaţii de evacuare a fumului, precum şi sisteme de ferestre şi de ventilare.

    Compania-mamă a fost înfiinţată în urmă cu 155 de ani, iar la nivel internaţional reuneşte aum 21 de subisidiare, peste 2.800 de angajaţi şi patru fabrici. În România, primele produse au ajuns prin intermediul dealerilor şi distribuitorilor, la începutul anilor 2000. Compania a angajat primii patru oameni (consultanţi tehnico-comerciali în 2004) în 2003. Primul birou local al firmei a fost înfiinţat în 2007, însă au continuat să opereze cu activităţi reduse (after sales, service şi mentenanţă) până în 2010, când a fost înfiinţată şi subsidiara locală a firmei. Activitatea companiei se concentrează în prezent pe segmentele de retail, office şi logistică, iar Stanislav oferă ca exemple colaborări cu proiecte comerciale ca ParkLake, Mega Mall sau Promenada Mall, ori cu reţele ca Lidl, Kaufland sau Penny Market.

    Mai dă şi alte exemple, din office (Globalworth Campus, Renault Headquarters) sau proiecte publice, ca Teatrul Naţional Bucureşti sau aeroportul din Timişoara. Potrivit lui Stanislav, costurile cu tehnologiile pentru uşi şi sisteme de siguranţă se plasează, în cazul unui proiect de retail sau office, între 1 şi 1,5% din valoarea investiţiei în proiectul respectiv. În ceea ce priveşte rezidenţialul, în cazul unui bloc mic, de trei-patru etaje, costurile variază între 7.000 şi 10.000 de euro, urcând până la 50.000 de euro în cazul unui bloc de dimensiuni mari. În ceea ce priveşte costurile sistemelor pentru uşi, acestea variază în funcţie de proiect, însă Stanislav oferă câteva repere: preţurile pentru uşile rotative de pildă pornesc de la 20.000 de euro şi pot ajunge la 80.000 de euro; cele mai ieftine sisteme pentru uşi pornesc însă de la câteva sute de euro.

  • Accelerare şi frânare pentru creşterea economică

    Media generală de 7% a creşterii economice este rezultanta unor plusuri şi minusuri în evoluţia diverselor sectoare de activitate, consumul fiind de departe principalul accelerator, iar construcţiile şi comerţul exterior – principalii factori de frânare.

    Datele tip ”semnal“ publicate săptămâna trecută de Institutul Naţional de Statistică (INS) nu arată care sunt contribuţiile pe domenii de activitate la evoluţia economiei, dar seriile de date anuale pe ramuri, raportate în februarie, relevă câteva coordonate. Concret, potrivit INS, afacerile din transporturi au crescut în 2017 cu 15,7% faţă de 2016, iar vânzările din comerţul cu amănuntul au avansat cu 10,7%, ambele fiind impulsionate de apetitul pentru consum al populaţiei, dar şi al firmelor. |n detaliu, statisticile mai arată că şi subramurile adiacente transporturilor au crescut spectaculos, de exemplu înmatriculările auto cu 67,4%, comercializarea motocicletelor cu 50,6%, service-urile auto cu 22,9%, comercializarea carburanţilor cu 12,4%, comercializarea autovehiculelor cu 10,4% şi livrările de piese de schimb cu 7,3%. Iar în cazul comerţului cu amănuntul, am avut plusuri de 24,8% la livrările online, 13,2% la vânzările de produse nealimentare şi 6,8% la vînzările de alimente.

    Ca factori de frânare, cel mai mult au contat construcţiile şi deficitul comercial (decalajul dintre importuri şi exporturi), numit ”export net“ în terminologia statisticienilor. Construcţiile – arată statistica oficială – n-au ieşit din ”recesiunea“ în care intraseră încă din 2015, pe fondul stagnării investiţiilor mari de infrastructură, media generală a volumului lucrărilor scăzând cu 5,4% anul trecut. |n 2017, potrivit INS, construcţiile inginereşti au scăzut cu 21,3% faţă de 2016, după ce în 2016 scăzuseră cu 11,2% faţă de 2015. |n schimb, construcţiile rezidenţiale au marcat în 2017 un avans de 69,7% faţă de 2016, lucru care arată că în timp ce românii îşi construiesc case ca în anii buni dinaintea crizei, statul a lăsat baltă investiţiile în infrastructură.

    Cât priveşte comerţul exterior, importatorii au tras mai puternic de frânghia balanţei comerciale, învingându-i pe exportatorii aflaţi la celălalt capăt. Forţa importurilor a crescut cu 12,2%, în timp ce a exporturilor a crescut cu doar 9,1%, rezultând astfel un ”export net“ de minus trei puncte procentuale, care a tras în jos creşterea economică. Interesant este că, în timp ce importurile au crescut pe seama apetitului pentru consumul de bunuri obişnuite al clienţilor din comerţ (fenomen care îi îngrijorează pe economişti), exporturile au crescut pe seama cererii tot mai mari de produse industriale în ţările din zona euro – una dintre veştile bune ale anului trecut.

    De altfel, cea mai bună – şi mai surprinzătoare – veste a anului trecut a venit din industrie, unde producţia a consemnat un record de +8,2%, nemaiîntâlnit în ultimii 15 ani, de când se raportează sistematic acest indicator. De asemenea, potrivit INS, vânzările de mărfuri industriale au crescut cu 11,7%, iar cererea – comenzile noi – a crescut cu 12,9% în 2017 faţă de 2016.

    Am avut, aşadar, creşteri cu două cifre în majoritatea domeniilor de activitate şi numai două indicatoare au dat ”rateuri“ – construcţiile şi exporturile. Importanţa lor arată de ce economia per ansamblu n-a crescut tot cu două cifre şi mai ales explică de ce investiţiile erau mai necesare ca oricând.

  • Salt spectaculos: Economia României a crescut anul trecut cu 7%, depăşind până şi China

    Comparativ cu T3, în ultimele trei luni din 2017 PIB a crescut cu 0,6%, pe serie brută.

    Ajustat sezonier, PIB-ul a crescut în trimestrul patru al anului trecut cu 7% faţă de perioada similară din 2016.

    Comparativ, anul trecut economia chineză, a doua mare putere economică a lumii, după SUA, a crescut cu 6,9%, cel mai rapid ritm din ultimii doi ani, depăşind aşteptările analiştilor. La rândul lor, Statele Unite au raportat anul trecut un avans de 2,3%.

    În 2016, economia României crescuse cu 4,8%, după 3,9% în 2015 şi 3,1% în 2014.

    Creşterea PIB s-a bazat anul trecut în mare parte pe consum, care a urcat spectaculos, cu 7% în primele nouă luni ale anului. În schimb, potrivit datelor Ministerului de Finanţe, investiţiile totale ale statului (din buget şi din fonduri UE) au scăzut cu 10% faţă de 2016, până la 26 mld. lei, acestea fiind cele mai mici investiţii publice din ultimii 15 ani.

    Citeşte mai multe pe www.zf.ro

  • Schimbarea anunţată de Uber, în România, începând de miercuri, 14 februarie

    Astfel, o cursă de la Dristor până la Gara de Nord, într-o oră de vârf, va fi de 15,63 de lei. O cursă de la Piaţa Victoriei până la aeroport va fi de 26,09 lei.

    Ce include tariful afişat în aplicaţie. Odată introdusă destinaţia, tariful afişat de aplicaţie va arăta o sumă exactă, care va include:

    ● distanţa până la destinaţie, incluzând aici opririle multiple
    ● timpul estimat pe baza valorilor istorice de trafic
    ● tarifarea dinamică, atunci când e cazul
    ● eventuale reduceri promoţionale

    Atunci când intervine tarifarea dinamică, aplicaţia Uber va afişa suma exactă şi mesajul că tarifele sunt mărite ca urmare a cererii mari. Atunci când tariful dinamic depăşeşte 3 X tariful de bază, utilizatorii vor fi notificaţi despre asta şi li se va cere confirmarea.

    În situaţiile în care pasagerii modifică destinaţia, adaugă o oprire pe parcurs sau timpul petrecut în cursă e mai lung decât cel estimat, aplicaţia va actualiza corespunzător valoarea totală a cursei.

  • Cum să-ţi întreţii hainele

    Cum nu puţini sunt cei care sunt gata să arunce hainele cu pete încăpăţânate, au apărut întreprinzători care să le ofere soluţii şi să-i înveţe cum să le aplice. Un astfel de întreprinzător este Patrick Richardson, proprietar al retailerului american de articole vestimentare şi accesorii Mona Williams, căruia i-a venit ideea să organizeze aşa-numitele ”laundry camps“, ateliere educative despre întreţinerea hainelor şi a materialelor textile.

    În cadrul acestor ateliere, la care participanţii trebuie să se înscrie în avans, se oferă demonstraţii de curăţare a unor articole vestimentare compromise aduse de cursanţi, precum şi sfaturi cu privire la curăţarea hainelor şi a altor materiale textile, astfel încât proprietarii lor să se poată bucura de ele cât mai mult timp.