Tag: Austria

  • România, pe locul doi în topul ţărilor unde se cheltuieşte cel mai puţin pe vacanţe

    La polul opus se află Luxemburg, unde rezidenţii de acolo ajung să plătească până la 768 de euro pentru un sejur, Malta cu 646 de euro pe persoană şi Austria, unde rezidenţii ajung să scoată din buzunare până la 607 euro pe persoană pentru un sejur.

    Potrivit datelor centralizate de Eurostat, în 2016, durata şederii în unităţile de cazare luată în calcul pentru acest studiu a fost de o noapte sau mai mult, pentru timpul petrecut cu familia şi prietenii într-o staţiune.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Viena, oraşul cu cele mai bune condiţii de viaţă. Pe ce loc se situează Bucureştiul

    Viena pune astfel capăt supremaţiei oraşului australian Melbourne, care a fost liderul acestui top în ultimii şapte ani.

    Aceasta este pentru prima dată când un oraş european se situează pe primul loc în acest top realizat anual de Economist Intelligence Unit, divizie a The Economist Group.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Politicieni din Austria critică situaţia din România,exprimă dubii privind Preşedinţia ConsiliuluiUE

    Tensiunile politice din România ar putea avea consecinţe pe plan european, în contextul în care România va prelua din ianuarie 2019 preşedinţia Consiliului UE, notează Der Standard.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • DRAMATIC: Peste jumătate dintre români ar vrea să lucreze în altă ţară

    România se află pe acelaşi palier cu state precum Austria, Germania, Italia, Irlanda, Belgia sau Danemarca în ceea ce priveşte dorinţa de mobilitate a forţei de muncă (între 50% şi 60% dintre respondenţi).

    În ceea ce priveşte top 10 ţări unde şi-ar dori să lucreze, românii au ales state precum Germania, Marea Britanie, Franţa, Elveţia, Statele Unite, Canada, Austria, Spania, Belgia şi Italia. În acelaşi timp, România a fost şi ea nominalizată în top 5 state în care şi-ar dori să lucreze respondenţii din Israel, Coreea de Sud, Italia, Turcia, Ghana, Nigeria, Egipt, Norvegia, Grecia sau Qatar.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un român a rămas fără maşina de 12.000 de euro la vamă. Explicaţia dată poliţiştilor

    Un român care se întorcea acasă în concediu a rămas, vineri, fără maşină la vamă, după ce poliţiştii de frontieră au descoperit că maşina era căutată de autorităţile din Austria.

    La verificări, politiştii de frontieră au descoperit că maşina figurează în baza lor de date ca fiind căutată pentru confiscare, alertă introdusă de autorităţile austriece încă din luna noiembrie a anului trecut.

    Luat la întrebari, şoferul a susţinut că a cumparat maşina la începutul anului 2017 de la un prieten din Serbia şi că nu ştia că autoturismul este căutat de autorităţi, scrie opiniatimisoarei.ro.

    Poliţiştii au confiscat maşina în valoare de 12.000 de euro, iar autorităţile fac acum cercetări pentru infracţiunea de tăinuire.

  • Un român de 40 de ani, promovat de gigantul Coca-Cola la vârful businessului din regiunea Caucaz

     Cele trei au împreună peste 16 milioane de locuitori, de circa două ori mai mulţi decât are Austria, unde românul Adrian Cernăuţan a lucrat anterior. Puterea de cumpărare însă este de câteva ori mai mică în statele din Caucaz faţă de Austria.
     
    „În această nouă funcţie mă voi ocupa de coordonarea activităţilor Coca-Cola în regiune, împreună cu cei trei parteneri regionali. Caucaz este o zona absolut unică, în care suntem în parteneriat cu trei companii: Coca-Cola Hellenic, Coca-Cola Icecek şi un îmbuteliator local în Georgia“, a declarat Adrian Cernăuţan pentru ZF. 
     
  • 3.500 de şcoli se încălzesc cu lemne şi Transgaz face o conductă separată să ducă gazul românesc din Marea Neagră în Ungaria şi Austria. Ce fel de strategie energetică şi de dezvoltare are România?

    Despre ce fel de dezvoltare economică putem vorbi şi despre ce fel de educaţie când condiţiile minime de desfăşurare a orelor de clasă şi de funcţionare civilizată a unei unităţi de învăţământ nu sunt îndeplinite?
     
    Cum poate fi acceptat faptul ca într-o ţară care produce 9 miliarde de metri cubi pe an de gaz, adică 90% din consumul propriu, pe locul patru în Uniunea Europeană la producţia de gaz, jumătate din şcoli şi grădiniţie să se încălzească cu lemne?
     
    Doar într-o ţară fără cap, aşa cum este astăzi, unde  de fapt nici nu poţi să afli din două click-uri sau printr-o întrebare la Statistică sau la Ministerul Învăţământului, exact câte şcoli au gaz metan din total.
     
    Ce ştim este doar că din 320 de oraşe şi municipii, doar 246 au gaz metan şi din 2.861 de comune, doar 671 sunt conectate la reţeaua de gaze.
     
    Ce indice de dezvoltare mai bun poate fi decât conectarea locuinţelor la reţeaua de apă, canalizare şi gaz metan a locuinţelor, a şcolilor, grădiniţelor, liceelor, a dispensarelor şI spitalelor?
     
    Dispunem de reţele hidrografice cum nicio altă ţară din Europa de Est nu are, suntem cvasiindependenţi la consumul de gaz, exportăm energie electrică, dar copiii României merg în şcoli din secolul XIX.
     
    Se tot discută asupra redevenţelor care vor fi încasate ca urmare a exploatării gazelor din Marea Neagră, dar realitatea este că poţi să faci bani cu adevărat din exploatarea de resurse de pe propriul teritoriu decat dacă le exploatezi prin propriile companii naţionale.
     
    Redevenţele nu sunt practic decât o invenţie pentru ca marile companii din statele fără resurse să îşi poate întinde reţeaua în toată lumea.
     
    Astăzi, ni se spune că România va încasa miliarde de euro din redevenţele din gazul din Marea Neagră, pentru care Transgaz  face o conductă distinctă care să îl transporte direct în Ungaria şi în Austria.
     
  • Planul Ungariei pentru a ajunge la fel de bogată ca Austria

    Analiza nu are concluzii optimiste despre rezultatele de până acum. „În pofida mai multor încercări, Ungaria, ca multe alte state din Europa Centrală şi de Est, nu poate ajunge din urmă vestul din punctul de vedere al economiei“, se arată în lucrarea citată. Documentul stabileşte ţinte macroeconomice ambi­ţioa­se pentru 2030 care pot fi atinse prin urmarea celor 180 de paşi.
     
     De ase­menea, studiul demonstrează că, prin prisma comparaţiei cu statisticile inter­na­ţionale, progresul economic al Un­gariei ar trebui să se bazeze mai degrabă pe o creştere calitativă decât pe o creş­tere cantitativă. Prin reforma com­peti­ti­vităţii se va putea îmbunătăţi pro­duc­tivitatea, iar în 10 ani salariile no­minale se pot dubla.
     
    Dacă se ajunge la ocuparea integrală a forţei de muncă, se va putea menţine permanent o creştere a PIB de 4-4,5%. Banca centrală a făcut 14 propuneri pentru diferite sectoare, dintre care multe sunt în acord cu pla­nurile guvernului. Guvernatorul băncii centrale Gyorgy Matolcsy este prieten bun cu premierul Viktor Orban. Sectoarele vizate includ impozitarea, demografia şi reforma pieţei muncii. Banca centrală propune, printre altele, reducerea şi mai mult a taxelor legate de muncă. Concepţia de stat mic şi eficient pre­zentă în planurile băncii este, de ase­menea, în ton cu politicile guvernului.
     
    Ţintele propuse de banca centrală ar putea fi atinse prin transformarea celor două sisteme principale de stat – de sănătate şi de educaţie. Investiţiile în capitalul uman ar juca un rol esenţial. De fapt, un sfert din propuneri vizează educaţia publică, învăţământul superior şi problemele de sănătate. În aceste domenii, Ungaria are performanţe slabe în comparaţie nu doar cu ţările occidentale, dar şi cu Europa Centrală.
     
  • In vino veritas

    Miron Radic a fost cooptat de Alfred Beck în cadrul companiei amb Wine Company, firma care deţine Crama Liliac, în urmă cu circa şase ani, iar miliardarul austriac i-a transmis rapid „dependenţa” de vinul românesc. Licoarea lui Bachus îi stârnise interesul tânărului încă de pe băncile facultăţii: Miron Radic şi-a realizat şi tema de licenţă chiar pe subiectul vinurilor româneşti, la Universitatea de Economie şi Business din Viena.

    Miron face parte din echipa Liliac de la momentul lansării oficiale a cra­mei în România, în 2012, ocupându-se până în 2015 de vânzările de export şi de marketing. În acel an, a fost numit managing director al companiei amb Wine Company, alături de „jumătatea lui mai bună”, cum îi place să spună, Victor Ciupercă, manager român care ocupa şi funcţia de CEO al companiei. Tot în 2015 s-a mutat şi în România, pentru că un business nu poate fi gestionat de la mai bine de 600 de kilometri depărtare.

    Anul acesta însă, Victor Ciupercă i-a predat funcţia de CEO al amb Wine Company tânărului austriac. Miron Radic coordonează astfel în prezent atât activitatea echipei de la Bucureşti, cât şi operaţiunile cramei la nivel regional.

    „Eu am crescut în Austria, am fost învăţat să fiu punctual, să respect reguli, dar, cu toate astea, în România am învăţat că nu trebuie să fii atât de extremist cu punctualitatea. Cred că România este o ţară cu mult potenţial, mai ales în ceea ce priveşte piaţa vinurilor, cred că putem creşte foarte mult ceea ce facem aici, în România”, spune Miron Radic.

    Amb Wine Company este parte a consorţiului austriac amb Holding şi compania fondatoare a Cramei Liliac, localizată în regiunea Batoş din Târgu-Mureş.

    Istoria producătorului de vin începe acum circa opt ani, când antreprenorul austriac Alfred Beck a achiziţionat terenurile viticole din zona de centru-nord a ţării. Austriacul Alfred Beck nu se află la primele lui afaceri în România, el fiind activ şi în domeniul imobiliar şi în agricultură. De altfel, în 2010, în timpul unei vizite la Batoş, austriacul tatona investiţiile în păduri, însă i-au plăcut dealurile acelei zone şi s-a decis să investească în cramă. Antreprenorul este acţionar al grupului imobiliar care deţine clădirea de birouri Magheru One, precum şi alte clădiri de birouri în zona Pipera şi mai multe terenuri în Bucureşti şi în ţară. El deţine şi câteva sute de hectare de teren arabil.

    Cum a început Miron Radic să lucreze pentru compania miliardarului austriac?„Am intrat în contact cu cei de la amb Wine Company după ce am terminat facultatea. Alfred Beck (fondatorul companiei) m-a plăcut, a avut încredere în mine şi m-a angajat. Nu s-a uitat peste CV-ul meu, de fapt nu am scris niciodată un CV”, povesteşte tânărul manager, care acum conduce un business cu peste 30 de angajaţi.

    El spune că, la rândul lui, nu s-a uitat peste CV-urile persoanelor pe care le-a angajat. Spre exemplu, Miron povesteşte că dacă se baza pe ce scria în CV-ul asistentei pe care o are în prezent, nu ar fi angajat-o niciodată.

    „Sincer, dacă mă luam după ce scria în CV, nu aş fi angajat-o, dar am chemat-o la interviu şi totul a fost  atât de minunat, încât i-am zis: «Eşti angajată». Ştiam că nu ştie să facă ce ar trebui să facă cineva în funcţia de asistent, dar i-am zis că anul acesta trebuie să înveţe ce este nevoie, i-am zis că anul ăsta poate să facă greşeli, pentru că nu se supără nimeni, pentru că din greşeli învăţăm cel mai bine”.CEO-ul a ştiut că dacă ocupă această funcţie este mai bine pentru companie ca el să se mute în România, pentru a putea manageria de aproape toată activitatea.

    „Când am fost întrebat de Alfred Beck dacă vreau să ocup funcţia de manager general, am spus da, dar asta înseamnă că trebuie să mă mut în România, pentru că nu pot să conduc o companie de la mii de kilometri depărtare. Trebuie să fiu acolo pentru a putea înţelege ce merge şi ce trebuie îmbunătăţit.” O parte din filosofia lui Alfred Beck se axează pe încrederea oferită angajaţilor lui, filosofie preluată şi de Miron.

    „Eu le ofer angajaţilor libertate şi încredere. Deşi anul acesta echipa este mai mică – anul trecut erau 38 de angajaţi, în prezent sunt 32 – businessul a crescut. Asta pentru că fiecare face exact ce trebuie, iar eu am încredere în ce pot ei să facă. Sunt gata să spăl şi vase, sunt pregătit să fac şi calculele financiare, suntem o echipă şi ne ajutăm la orice. Este bine să găseşti oameni care să formeze o echipă consolidată.”

    Miron spune că domeniul vitivinicol este un business care se dezvoltă încet, în care nu poţi grăbi lucrurile. „În următorii cinci ani voi urma strategia de dezvoltare şi creştere. Chiar dacă sunt momente în care îmi vine să sar peste anumiţi paşi, îmi aduc aminte că în această industrie trebuie să ai răbdare pentru a fi sustenabil şi pentru a evolua.”

    Pentru anul în curs, Miron Radic estimează o creştere de 10%, având în vedere recolta slabă de anul trecut.

    „Am înregistrat creşteri mari, având în vedere că în 2012 vindeam 12.000 de sticle într-o lună, iar acum vindem 12.000 de sticle pe zi.”
    Amb Wine Company a încheiat anul 2017 cu o cifră de afaceri de 1,6 milioane de euro, în creştere cu 33% faţă de anul precedent, când au înregistrat o cifră de afaceri de 1,2 milioane de euro, iar pentru anul în curs estimează o creştere de 10%. Crama Liliac a fost finalizată în 2015 şi a totalizat o investiţie de 10 milioane de euro.

    La ora actuală, crama are o capacitate totală de producţie de peste 300.000 de litri în rezervoare de inox şi 150 de butoaie de lemn din stejar transilvănean. Reprezentanţii companiei au spus că au în plan o extindere a capacităţii de până la 400.000 litri.

    Compania exportă 10% din totalul producţiei în ţări precum Austria, Danemarca, Marea Britanie, Germania, Luxemburg, Cehia, Polonia, iar începând de anul acesta şi în Belgia.

  • Austria este pregătită să ia măsuri pentru protecţia frontierelor sale după acordul din Germania

    Compromisul între Uniunea Creştin-Democrată (CDU) şi filiala sa bavareză, Uniunea Creştin-Socială (CSU) privind imigraţia, prevede înfiinţarea de centre de tranzit în Germania unde imigranţii care au solicitat azil în alte state UE ar urma să fie reţinuţi până când Berlinul reuşeşte să negocieze retrimiterea lor în ţările unde au fost iniţial înregistraţi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro