Tag: atelier

  • Povestea afacerii româneşti care a început ca o terapie pentru bolnavi unde toţi angajaţii sunt persoane cu dizabilităţi

    Povestea Ophori începe de la un ONG din Braşov, care oferă servicii de terapie pentru tineri, adulţi şi copii cu probleme mintale. Trei voluntari şi un terapeut care au activat într-un astfel de mediu au organizat un atelier de produse cosmetice lucrate manual de către persoane cu dizabilităţi mintale. După doi ani de funcţionare şi în urma unui proiect de finanţare europeană, cu sprijinul unei fundaţii din Iaşi şi a proiectului Acceleratorul de Întreprinderi Sociale, micul atelier s-a transformat într-o afacere de sine stătătoare, ce angajează persoane din grupuri vulnerabile.

    Au pornit de la ideea că ocuparea persoanelor cu handicap în mediul profesional are şanse de reuşită foarte mici, aşa că persoanele cu dizabilităţi care desfăşurau activităţi de terapie ocupaţională în cadrul atelierului, dobândind abilităţi practice folosibile în diverse industrii, au fost încurajate să devină independente. „Ophori Cosmetics SRL este singura întreprindere socială de inserţie din judeţul Braşov, adică firmă cu impact social ce are o componentă de inserţie profesională a persoanelor greu ocupabile.

    De asemenea, Ophori Cosmetics este Unitate Protejată Autorizată, având în vedere faptul că toate persoanele din producţia de cosmetice sunt cu dizabilităţi. Rolul nostru este de a crea locuri de muncă pentru persoanele cu dizabilităţi prin realizarea de produse cosmetice de înaltă calitate, ambalate sustenabil”, povesteşte Bogdan Dimciu, administrator la Ophori Handmade Cosmetics.

    Constitutiv, firma este deţinută de trei ingineri în IT şi un terapeut. Practic, întreprinderea socială de inserţie Ophori Cosmetics este deţinută de către Asociaţia INSERT, o organizaţie care se ocupă cu inserţia profesională a persoanelor vulnerabile, prin crearea de întreprinderi sociale de inserţie. „De-a lungul timpului, inclusiv în perioada în care era un atelier mic de terapie ocupaţională, Ophori Cosmetics a obţinut finanţări publice şi private de peste 80.000 euro, fără a include contribuţiile voluntarilor şi ale membrilor.”

    Acum, planul fondatorilor Ophori este să crească gradul de conştientizare a populaţiei asupra acestui tip de afacere, mai ales că, în România, conceptul de economie socială este unul nou. De asemenea, ei se axează pe diversificarea gamei de produse, un proces îndelungat având în vedere testele necesare produselor cosmetice înainte de a fi puse pe piaţă. Laboratorul Ophori Cosmetics se află în Braşov, iar cosmeticele care se produc acolo sunt disponibile la vânzare pe site-ul propriu al afacerii.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • Mai mult decât un business. Cum a reuşit un ONG să pună pe picioare o afacere şi cine fabrică produsele vândute

    Povestea Ophori începe de la un ONG din Braşov, care oferă servicii de terapie pentru tineri, adulţi şi copii cu probleme mintale. Trei voluntari şi un terapeut care au activat într-un astfel de mediu au organizat un atelier de produse cosmetice lucrate manual de către persoane cu dizabilităţi mintale. După doi ani de funcţionare şi în urma unui proiect de finanţare europeană, cu sprijinul unei fundaţii din Iaşi şi a proiectului Acceleratorul de Întreprinderi Sociale, micul atelier s-a transformat într-o afacere de sine stătătoare, ce angajează persoane din grupuri vulnerabile.

    Au pornit de la ideea că ocuparea persoanelor cu handicap în mediul profesional are şanse de reuşită foarte mici, aşa că persoanele cu dizabilităţi care desfăşurau activităţi de terapie ocupaţională în cadrul atelierului, dobândind abilităţi practice folosibile în diverse industrii, au fost încurajate să devină independente. „Ophori Cosmetics SRL este singura întreprindere socială de inserţie din judeţul Braşov, adică firmă cu impact social ce are o componentă de inserţie profesională a persoanelor greu ocupabile. De asemenea, Ophori Cosmetics este Unitate Protejată Autorizată, având în vedere faptul că toate persoanele din producţia de cosmetice sunt cu dizabilităţi. Rolul nostru este de a crea locuri de muncă pentru persoanele cu dizabilităţi prin realizarea de produse cosmetice de înaltă calitate, ambalate sustenabil”, povesteşte Bogdan Dimciu, administrator la Ophori Handmade Cosmetics.

    Constitutiv, firma este deţinută de trei ingineri în IT şi un terapeut. Practic, întreprinderea socială de inserţie Ophori Cosmetics este deţinută de către Asociaţia INSERT, o organizaţie care se ocupă cu inserţia profesională a persoanelor vulnerabile, prin crearea de întreprinderi sociale de inserţie. „De-a lungul timpului, inclusiv în perioada în care era un atelier mic de terapie ocupaţională, Ophori Cosmetics a obţinut finanţări publice şi private de peste 80.000 euro, fără a include contribuţiile voluntarilor şi ale membrilor.”

    Acum, planul fondatorilor Ophori este să crească gradul de conştientizare a populaţiei asupra acestui tip de afacere, mai ales că, în România, conceptul de economie socială este unul nou. De asemenea, ei se axează pe diversificarea gamei de produse, un proces îndelungat având în vedere testele necesare produselor cosmetice înainte de a fi puse pe piaţă. Laboratorul Ophori Cosmetics se află în Braşov, iar cosmeticele care se produc acolo sunt disponibile la vânzare pe site-ul propriu al afacerii. Este vorba despre bile efervescente debaie,
    scrub-uri pentru corp, şampoane solide, parfumuri de cameră, cu preţuri care pornesc de la 21 de lei şi pot ajunge la 72 de lei. „Preţurile noastre sunt mai mari ca urmare a calităţii produselor lucrate manual, capacităţii reduse de lucru a personalului, dar şi a ambalajului sustenabil, care reduce perioada de valabilitate, produsele fiind livrate proaspete”, adaugă Bogdan Dimciu.

    Pentru Ophori Cosmetics, anul 2020 a însemnat, dincolo de pandemie, obţinerea finanţării europene, dotarea laboratorului şi realizarea primelor angajări. A fost o perioadă de descoperire, în care au fost create unele produse, au fost optimizate altele, s-au stabilit noi procedee de producţie, adaptate persoanelor cu dizabilităţi. Dar dincolo de toate acestea, anul 2020 a însemnat începutul unui business sustenabil al comunităţii, cu impact social.

    Bogdan Dimciu, administrator la Ophori Handmade Cosmetics:„Preţurile noastre sunt mai mari ca urmare a calităţii produselor lucrate manual, capacităţii reduse de lucru a personalului, dar şi a ambalajului sustenabil, care reduce perioada de valabilitate, produsele fiind livrate proaspete.”



    Cinci idei de afaceri de la zero

     

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Touch Nature Design – producţie de terarii tropicale automatizate (Bucureşti)

    Fondatori: Simona şi Adrian Atinge

    Investiţie iniţială: 50.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 130.000 de euro

    Prezenţă: naţională


    Space Artisan – studio de design (Timişoara)

    Fondatori: Ioana şi Paul Hetzl

    Investiţii: peste 120.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2021: peste 100.000 de euro

    Prezenţă: online


    Delish Cosmetics – brand de cosmetice (Cluj-Napoca)

    Fondatoare: Roxana Mariţa

    Investiţie iniţială: 40.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 62.000 de lei (circa 13.000 de euro)

    Prezenţă: online şi în Cluj


    Pedroni Pasta – producţie de paste (Cluj-Napoca)

    Fondatori: familia Crişan

    Investiţie iniţială: 15.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 8.300 de euro

    Prezenţă: naţională


    MTB Academy – şcoală de ciclism (Câmpulung-Muscel)

    Fondator: Răzvan Jugănaru

    Investiţie iniţială: 50.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti, Câmpulung-Muscel şi Braşov


    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

     

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Ce a reuşit să construiască o româncă după ce a fost obligată sa renunţe la afacerea la care visa ea iniţial

    Irina Constantin voia iniţial să imprime tricouri cu ilustraţiile realizate chiar de ea. O schimbare neprevăzută în procesul de acordare a finanţării prin programul Start-Up Nation în 2018 a făcut-o să abandoneze visul. Nu ştia, pe atunci, că asta avea s-o conducă la o altă idee de business, Lele made this. Sau creativitate în miniatură.

    La sfârşitul anului 2019, am decis să fac un curs de ceramică, iar în urma acestui curs m-am îndrăgostit iremediabil de acest domeniu – al bijuteriilor, dar în special de lucratul cu porţelan”, povesteşte Irina Constantin. În business i s-a alăturat soţul ei, angajat într-o multinaţională cu activitate în IT, dar mai ales persoana pragmatică de care afacerea are nevoie să funcţioneze.

    El este responsabil de site, de promovare şi de contabilitate, cât timp Irina îşi exploatează primele iubiri – desenul şi pictura. Ea este absolventă a Liceului de arte plastice Nicolae Tonitza şi a lucrat mai mulţi ani ca freelancer pentru platforme digitale. „Am fost norocoşi, pentru că nu stăm în Bucureşti şi aveam deja o terasă pe care am transformat-o în atelier, aşa că mare parte din suma iniţială de 8.000 de euro am putut s-o investim în echipamente, cel mai important dintre ele fiind cuptorul electric, cuptor care poate ajunge la 1.280 de grade Celsius”, explică Irina Constantin.

    Astfel, bijuteriile şi obiectele de uz casnic sub brandul Lele Made This („oale şi ulcele”, cum sunt ele denumite pe site-ul afacerii) iau naştere în atelierul amplasat într-un sat din judeţul Dâmboviţa, la aproximativ 30 de kilometri de Bucureşti, locul în care cei doi antreprenori au ales să se retragă, departe de aglomeraţia oraşului. Există totodată o categorie specială, dedicată produselor născute în urma colaborării cu diferiţi artizani români. Vânzările se fac în mare parte online, dar şi prin reţeaua de librării Cărtureşti. Irina şi soţul ei au încheiat colaborări şi cu Galeria de artă Senso şi restaurantul Paninaro din Capitală. Totuşi, cea mai mare parte a vânzărilor este generată de magazinul online. În 2020, veniturile au fost de aproximativ 7.000 de euro, iar preţurile produselor variază între 70 şi 4.500 de lei.


    Irina Constantin, fondatoare Lele made this:„Clienţii sunt oamenii care apreciază bijuteria de artist, lucrurile handmade unicat. De cele mai multe ori, clienţii revin după ce fac prima comandă online şi asta mă bucură enorm, îmi arată că suntem pe drumul cel bun.”


    „Clienţii sunt oamenii care apreciază bijuteria de artist, lucrurile handmade unicat. De cele mai multe ori, clienţii revin după ce fac prima comandă online şi asta mă bucură enorm, îmi arată că suntem pe drumul cel bun.” La momentul înfiinţării businessului Lele Made This, Irina Constantin şi soţul ei se aşteptau ca cele mai multe vânzări să le facă în urma participării la târgurile de profil din Bucureşti. A venit însă martie 2020, lună însoţită de debutul pandemiei şi de lockdown, astfel că cei doi au fost nevoiţi să refacă strategia de vânzări într-un timp foarte scurt. Acela a fost momentul lansării magazinului online, deşi niciunul dintre ei nu avea experienţă în lumea virtuală. Cum ultimul an le-a arătat că neprevăzutul este la orice pas, Irina şi soţul au renunţat la planuri. Şi totuşi… „Din păcate, nu ne putem face planuri prea mari din cauza situaţiei incerte create de pandemie, dar visez să avem un mic magazin unde să putem vinde produsele şi să ne întâlnim clienţii”, mărturiseşte Irina Constantin.

    Cea mai mare parte a vânzărilor este generată de magazinul online. În 2020, veniturile au fost de aproximativ 7.000 de euro, iar preţurile variază între 70 şi 4.500 de lei.



     

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Broderie Craiova – personalizare de echipamente de lucru (Craiova)

    Fondator: Gabriel Gachi

    Investiţie iniţială: 5.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 15.000 de euro

    Prezenţă: naţională


    Restartix – platformă cu programe de fizioterapie (Bucureşti)

    Fondatori: Alexandru Ilie şi Daniel Alexandrescu

    Investiţie iniţială: 15.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2021: 100.000 de euro

    Prezenţă: online


    Mobila Tudora – producţie de mobilă (jud. Prahova)

    Fondator: Dragoş Ionescu

    Investiţii: 50.000 de lei (circa 10.000 de euro)

    Cifră de afaceri în 2020: 1,2 mil. lei (250.000 de euro)

    Prezenţă: Prahova şi Bucureşti


    Casa Străbunicului – unitate de cazare (jud. Suceava)

    Fondator: Tudor Andronic

    Investiţii: 400.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 150.000 de lei (circa 31.000 de euro)

    Prezenţă: jud. Suceava


    Crăiţa Merelor – business cu mere şi suc de mere (Voineşti, jud. Dâmboviţa)

    Fondatori: familia Oprea

    Investiţii în 2020: 90.000 de lei (circa 19.000 de euro)

    Cifră de afaceri în 2020: 140.000 de lei (29.000 de euro)

    Prezenţă: online, zona Bucureşti-Ilfov


    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

     

  • Deprinderi care se predau cândva multor oameni, apoi au fost uitate pe măsură ce lucrurile au devenit tot mai uşor de înlocuit, revin în actualitate

    Deprinderi care se predau cândva multor oameni, apoi au fost uitate pe măsură ce lucrurile au devenit tot mai uşor de înlocuit, revin în actualitate, fiind propuse celor care ţin să protejeze mediul înconjurător. O astfel de iniţiativă, scrie The Guardian, a venit de la mişcarea «Fashion Revolution» (Revoluţia Modei), creată în urma prăbuşirii unei fabrici de textile din Bangladesh în 2013, care încearcă, printre altele să determine oamenii să conştientizeze impactul pe care hainele lor îl au asupra mediului. În acest scop, a organizat recent o săptămână de ateliere online cu artişti, meşteşugari şi creatori de modă, care i-au învăţat pe cei interesaţi cum să-şi  prefacă hainele şi chiar cum să creeze accesorii din diverse obiecte casnice pe care altfel le-ar arunca atunci când s-ar plictisi de ele.

    Printre atelierele online s-au numărat unul de transformare a tricourilor, sub îndrumarea creatoarei londoneze Lydia Bolton, care comercializează chiar şi o trusă specială, care conţine un tipar adaptat după măsura la haine a clientului, un curs de înfrumuseţat hainele vechi prin pictură, sub îndrumarea artistei Alice Dansey-Wright ori un atelier de transformat articolele vestimentare cu ajutorul broderiei. Un alt atelier, susţinut de creatoarea de origine chineză Clara Chu, le-a propus participanţilor să înveţe cum să refolosească obiecte casnice pentru a le transforma în accesorii, având ca material de lucru covoraşe de baie, pămătufuri de şters praful şi multe altele din care se pot realiza genţi.

  • Antreprenoriat cu picanterii. Un român produce sosuri iuţi într-un mic atelier din Sighişoara

    În Sighişoara, într-un atelier special amenajat, trei sortimente de sosuri de ardei iuţi condimentează fiecare zi de business din viaţa lui Adrian Ştefănescu. Cocheta cu ideea de a pune pe piaţă un astfel de produs încă din 2016, dar a avut nevoie de timp şi practică până când a găsit formula perfectă.

    Pe atunci (în 2016 – n. red.), produsul era altul şi totodată pentru altă arie de clienţi. Pentru că ne place mâncarea picantă, am vrut să vedem dacă reuşim să ne facem, iniţial pentru noi, sosuri picante dintr-o plantaţie mică de ardei iuţi. Rezultatele, sincer, ne-au uimit, am zis că e musai să le împărtăşim şi cu alţi iubitori de iute. Am început cu trei soiuri de ardei iuţi, iar azi avem peste 30. Din aceste soiuri de ardei iute pe care le-am îmbogăţit cu elemente autohtone şi exotice au ieşit 3 sosuri”, povesteşte Adrian Ştefănescu. Printre cele 30 de soiuri de sucit minţile şi papilele gustative, se numără Trinidad Scorpion, Habanero, Jalapeno, Scorpion, Fatali, Thai, Aji, Big Black Mamba şi Carolina Reaper. În atelierul din inima Transilvaniei, ele prind viaţă sub numele Dip into Trouble (Jalapeno, Cayenne şi Thai, împreună cu ardei kapia verde, ceapă, usturoi şi suc natural de mere), The Exotic Affair (Trinidad, Scorpion Yellow şi Habanero Orange, alături de mango şi ghimbir) şi Scare the Bear (Carolina Reaper cu ardei kapia şi suc de mere). Preţurile sunt cuprinse între 30 şi 40 de lei bucata, în funcţie de tip şi de cantitate. În Onza Flavours, numele pe care l-a căpătat businessul său, pe Adrian Ştefănescu l-au ajutat foarte mult experienţa în vânzări pe care a dobândit-o în timp, dar şi studiile urmate la Facultatea de Management Financiar. Evident, pasiunea pentru „picanterii” a avut şi ea un cuvânt de spus. „Investiţia iniţială a fost de aproximativ 5.000 de euro. Profitul şi cifra de afaceri, în momentul de faţă, nu sunt relevante şi asta pentru că businessul a fost lansat în luna decembrie 2020. Ce putem spune este că începutul a fost foarte promiţător şi îmbucurător. Suntem mulţumiţi de rezultate şi de impactul avut.”

    Clienţii Onza Flavours sunt diverşi, începând de la persoane casnice şi ajungând până la oameni de specialitate, chefi şi personalul din restaurante. Sosurile picante Onza Flavours sunt produse la Sighişoara, iar vânzarea lor momentan se face în mediul online. În perioada următoare însă, antreprenorul vrea să ducă brandul şi în câteva puncte de vânzare fixe. „În acest an, ne-am propus multe lucruri şi suntem aproape siguri că le vom atinge pe toate încetul cu încetul. Ne dorim bineînţeles să ajungem la cât mai mulţi oameni, ne dorim ca tot mai mulţi oameni să guste din nebuniile astea de sosuri. Totodată ne dorim ca anul acesta să venim cu produse noi pentru toţi iubitorii de picant. Momentan suntem în curs de semnare a unor contracte cu băcănii, unde produsele noastre vor fi prezente.”

    Pe lista de „to-do” a Onza Flavours în 2021 se mai regăseşte şi deschiderea unui punct de procesare cu ajutorul accesării de fonduri europene. În plus, antreprenorul are în vedere organizarea, în luna august, a primului festival de tip street food în Cetatea Sighişoara. Atunci şi acolo ar urma să aibă loc şi un concurs mai aparte: o competiţie de mâncat ardei iuţi. Totul depinde însă de contextul economic şi sanitar în care se va afla România în următoarele luni, anul trecut nefiind unul fericit din aceste puncte de vedere. „Businessul nostru a fost lansat la finalul anului 2020, în luna decembrie, în plină pandemie, aşadar nu putem vorbi despre un an întreg (de activitate – n. red.). Ce putem să spunem este că pandemia pentru noi a fost o oportunitate. Totul se întâmplă în online acum, ne doream o schimbare, aşa a apărut shopul nostru online unde comercializăm sosurile noastre picante «cu personalitate», cum ne place să le numim.”

    Preţurile sunt cuprinse între 30 şi 40 de lei bucata, în funcţie de tip şi de cantitate.



     

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Valea celor Doisprezece – sat de vacanţă (jud. Neamţ)

    Fondatori: Mihaela şi Ionuţ Buta

    Investiţie iniţială: 500.000 de euro

    Prezenţă: jud. Neamţ


    Florile Cezarei – atelier de aranjamente florale (Bucureşti)

    Fondatoare: Cezara Negoescu

    Cifră de afaceri estimată pentru 2021: 120.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti


    Artisan Gourmet – brand de preparate din carne fără aditivi (Buftea)

    Fondator: Titi Aur

    Investiţie iniţială: 1 mil. euro

    Prezenţă: online şi două carmangerii în Bucureşti


    MagiCake – atelier de torturi (Bucureşti)

    Fondatoare: Oana Ţepelin

    Investiţie iniţială: 20.000 de euro

    Prezenţă: zona Timpuri Noi din Capitală


    GomboClub – activităţi educative pentru copii (Cluj-Napoca)

    Fondatoare: Iulia Nabulssi şi Alina Arvinte

    Investiţie iniţială: câteva sute de lei

    Prezenţă: online


    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Afacerea interesantă începută de doi veri de 26, respectiv 25 de ani, din Curtea de Argeş

    Răzvan Retevoescu şi Andrei Turcu au 26, respectiv 25 de ani, sunt veri, prieteni şi antreprenori. Împreună sunt Hommy Concept, un brand de lămpi pentru copii, produse în Curtea de Argeş şi răspândite în camerele tuturor piticilor care au nevoie, pe lângă veghea părinţilor, şi de cea a unor obiecte de iluminat prietenoase.

    Am început cu lămpi de veghe, dar nu ne vom opri aici. Feedbackul primit de la clienţi ne-a bucurat enorm, pentru că ni s-a transmis că lămpile Hommy îi ajută cu adevărat pe cei mici: ei nu se mai trezesc speriaţi pe timpul nopţii, dorm liniştiţi până dimineaţa. Lampa are lumină caldă, iar intensitatea este atent setată, astfel încât în cameră se creează ambientul perfect în care cei mici să doarmă liniştiţi”, spun împreună Răzvan şi Andrei.

    Au schimbat până acum mai mulţi furnizori până au ajuns la o conexiune perfectă cu un atelier din Curtea de Argeş, la fel de mic ca Hommy, dar şi ca beneficiarii acestor lămpi de veghe. Răzvan Retevoescu este absolvent al Academiei de Studii Economice din Bucureşti şi a profesat vreme de trei ani în domeniul bancar, iar Andrei Turcu a îmbinat pasiunea pentru finanţe cu cea pentru online, dar şi pentru muzică. Primul lor business împreună a fost în domeniul transporturilor, însă pandemia nu i-a ajutat, aşa că au fost nevoiţi să o ia de la capăt cu o nouă idee de afacere, care s-a concretizat în Hommy.

    „Până acum, nu am avut nevoie de angajaţi, întrucât aceasta este o activitate pe care o putem realiza doar noi doi, cel puţin deocamdată. Andrei se ocupă de partea de marketing online, iar eu mă ocup de clienţi şi de administrare”, explică Răzvan Retevoescu. Hommy le-a adus în 2020 afaceri de 112.000 de lei (circa 23.000 de euro) şi un profit de 27.000 de lei (5.500 de euro), după investiţii care s-au ridicat la 3.000 de euro, în produsele necesare, înfiinţarea magazinului online şi marketing. De altfel, site-ul este singurul punct de desfacere pentru Hommy în acest moment. „Suntem recunoscători pentru anul 2020, pentru că, deşi a fost anul nostru de debut, în plină pandemie, am reuşit să avem vânzări foarte bune. În prima lună, am facturat aproximativ 40.000 de lei, vânzând doar patru tipuri de produse. Nu considerăm că pandemia ne-a afectat businessul în mod direct.”

    În 2021, cei doi tineri antreprenori vor să crească, să dezvolte noi produse, pentru mai multe categorii de clienţi. De asemenea, Răzvan şi Andrei şi-au propus să atragă fonduri pentru a putea scala businessul şi se gândesc chiar la un atelier propriu, în care să producă de la zero lămpile de veghe pentru cei mici. „Clienţii noştri sunt preponderent părinţi, bunici, dar şi persoane care doresc să facă un cadou personalizat unui copil drag din viaţa lor, fie al prietenilor sau rudelor mai îndepărtate. Preţurile variază, în funcţie de modelul şi culoarea dorite, între 249 lei şi 329 lei”, spun cei doi antreprenori.



     

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     


    Bee Farming – brand de miere (jud. Vâlcea)

    Fondator: Silviu Ionuţ Tărăsincă

    Investiţie iniţială: 10.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 12.000 de euro

    Prezenţă: online, naţională


    Generock – brand de cosmetice (Bucureşti)

    Fondatori: Georgiana Pană şi Ion Cătuţoiu

    Investiţie iniţială: 200.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2021: 500.000 de euro

    Prezenţă: online


    Ramona Pintea – artist

    Cifră de afaceri în 2020: 50.000 de lire sterline (58.300 euro)

    Prezenţă: internaţională


    Sweet Sophie – atelier de dulciuri (Bucureşti)

    Fondatoare: Adelina Cîrstian

    Investiţie iniţială: 12.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 25.000-
    30.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti


    ECRIN – ATELIER DE BIJUTERII (BUCUREŞTI)


    Fondatoare: Mihaela Sari Drăgoiu

    Investiţie iniţială: 7.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2019: 60.000 de euro

    Prezenţă: naţională şi internaţională



    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Afaceri de la zero. Mihaela Sari Drăgoiu a deschis Atelierul Ecrin în Bucureşti, unde face bijuterii unicat şi aşteaptă afaceri de 50.000 euro

    Antreprenoarea a renunţat la jobul său de manager în turism şi a deschis la sfârşitul anului 2016 atelierul de bijuterie, iar în 2019 a avut o cifră de afaceri de 60.000 euro.

    Mihaela Sari Drăgoiu a des­chis la sfârşitul anului 2016 Atelierul Ecrin, un atelier de bijuterii unicat din Bu­cu­reşti, iar pentru anul acesta speră să ajungă la o cifră de afaceri de 50.000 euro. Pandemia şi-a pus amprenta şi asupra micului business, dar Mihaela Sari Drăgoiu se aşteaptă ca anul acesta să crească cererea pentru bijuterii.

    „Pandemia ne-a afectat, ar fi fost frumos să nu o fi resimţit prea mult, dar 50-60% din biju­teriile pe care le facem sunt verighete, adică lucrăm pentru evenimente care au fost anulate, ne-a afectat destul de mult, anul tre­cut am ajuns undeva la jumătate cu cifra de afaceri pe care o aveam în 2019, când am avut o cifră de afaceri de 60.000 euro“, spune Mihaela Sari Drăgoiu.

    Antreprenoarea a renunţat la jobul său de manager din turism pentru a-şi deschide pri­­mul său business, dar experienţa sa ca an­gajat a ajutat-o să pornească prima sa afa­cere. La finalul anului 2016 a fost deschis Ate­lierul Ecrin, iar în ianuarie 2017 au înce­put să se promoveze în online, astfel că în câteva luni din ce în ce mai mulţi clienţi optau pentru bijuteriile făcute în Atelierul Ecrin.

    „Povestea noastră este simpatică, soţul meu lucrează în industria costumelor la co­man­dă de aproape nouă ani, colabora cu biju­tierul care acum este partener cu mine în business pentru bijuterii masculine, ace de cra­vată, butoni, tot felul de bijuterii mascu­line din argint şi aur. Ne-am gândit că ar fi o ide­e foarte bună, îmi plăcea arta, nu îmi era stră­ină deloc, bijutierul nostru este un artist biju­tier şi am zis să îmbinăm pasiunea noas­tră pentru artă şi pentru frumos şi să facem un busi­ness“, povesteşte Mihaela Sari Drăgoiu.

    Antreprenoarea îşi aminteşte că prima biju­terie făcută în Atelierul Ecrin a fost o pe­reche de verighete create după o creangă de co­pac. Bijuteriile lucrate în atelier sunt fie unicat, fie în serie mică.

    Investiţia iniţială în business a ajuns la 7.000 euro, dar pe parcurs antreprenoarea a mai investit pentru echipamente, astfel că în prezent investiţia a ajuns la 20.000 euro. „În urmă cu doi an am accesat şi o linie de credit pen­tru că simţeam nevoia de o îm­bu­nătăţire în atelier, să cumpărăm alte echipamente şi ne doream să li­vrăm bijuterii din ce în ce mai frumoase, suntem mulţumiţi la nivelul la care am ajuns“, adaugă Mihaela Sari Drăgoiu.

    Pe lângă clienţii din România, bijuteriile din Atelierul Ecrin au fost trimise şi în ţări precum Franţa, Belgia, Italia, Spania şi Marea Britanie. Antreprenoarea spune că pe lângă verighete, în atelier sunt create diverse bijuterii precum inele de logodnă, cercei şi coliere. În ceea ce priveşte capacitatea de pro­ducţie, aceasta depinde foarte mult de gradul de complexitate al bijuteriilor.

    „Depinde de complexitatea lor, pentru că avem poate un colier la care colegul meu poate să lucreze o săptămână, dacă e mai complex durează ceva timp, dar putem să livrăm cam 20-30 de perechi de verighete, dar pentru acest lucru se lucrează intens“, precizează Mihaela Sari Drăgoiu.

    Ea spune că cea mai scumpă bijuterie făcută în Atelierul Ecrin a fost un inel de logodnă de 8.000 euro.

    Momentan, antreprenoarea nu îşi doreşte să deschidă şi alte ateliere de bijuterie, în schimb, vrea să îl extindă pe cel de acum şi să mai angajeze încă doi bijutieri.

    „Simţim că domeniul acesta îşi va reveni, iar anul acesta sperăm să ajungem la nivelul din 2019, deci vrem să angajăm încă doi bijutieri şi să ne mutăm poate într-un spaţiu mai mare“, spune ea.

    Însă, pentru viitor, dacă va găsi bijuteri profesionişti în alte oraşe din ţară se gândeşte să meargă cu Atelierul Ecrin şi în alte oraşe din ţară.

    De la începutul businessului şi până în prezent, Mihaela Sari Drăgoiu spune că piaţa de bijuterie s-a schimbat, astfel, acum clienţii sunt mult mai informaţi cu privire la ceea ce îşi doresc, ceea ce înseamnă că atelierele de bijuterie trebuie să se dezvolte continuu.

    „Atelierele trebuie să se perfecţioneze non stop, să acumuleze cât mai multă informaţie pe care să o livreze câtre clientul final într-un format cât mai bine documentat, clientul cu care interacţionezi este destul de bine pregătit“, precizează Mihaela Sari Drăgoiu.

     

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    ► Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ► În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • Afaceri de la zero. Familia Puşcaşu transformă lemnul, pielea şi hârtia în accesorii într-un atelier din Iaşi, iar în această perioadă lucrează la obiecte care pot fi oferite ca mărţişoare

    Denisa şi Marcel Puşcaşu cău­tau, în 2013, o modalitate de a pune în comun cunoş­tin­ţele lor în domeniul artei, iar re­zultatul acestei dorinţe a că­pă­tat numele Push Design, un atelier de cre­aţie din Iaşi, în care cei doi confecţionează ac­ce­sorii, magneţi de frigider, albume foto şi multe alte obiecte în general de dimensiuni mici

    Anul 2020 le-a adus Denisei şi lui Marcel Puşcaşu un profit de 11.000 de euro, dublu faţă de anul anterior, iar premisele sunt ca această tendinţă de dublare să continue şi în 2021.

    Denisa şi Marcel Puşcaşu cău­tau, în 2013, o modalitate de a pune în comun cunoş­tin­ţele lor în domeniul artei, iar re­zultatul acestei dorinţe a că­pă­tat numele Push Design, un atelier de cre­aţie din Iaşi, în care cei doi confecţionează ac­ce­sorii, magneţi de frigider, albume foto şi multe alte obiecte în general de dimensiuni mici. Toate produsele au la bază trei ma­te­riale care pot fi uşor reciclate – lemnul, pielea şi hâr­tia. În această perioadă, cei doi lucrează la o serie de obiecte care pot fi oferite ca mărţişor. „Suntem în pregătire pentru un târg de măr­ţişor la care vom participa în Iaşi, în Palas Mall. Avem semne de carte, broşe care pot fi ofe­rite cu această ocazie“, a spus Denisa Puşcaşu la emisiunea online ZF Afaceri de la zero.

    Familia Puşcaşu a început busi­nes­sul Push Design în 2011, de­clicul fiind naşterea fetiţei lor, un mo­ment în care Denisa şi Marcel au ales să devină antre­pre­nori. Au creat primele pro­duse, au început să le vândă şi au constatat că există interes pentru astfel de obiecte mici, creative, aşa că au continuat şi au dat viaţă unor modele noi.

    La început, nu au investit nimic, pentru că primele produse au fost realizate cu ma­te­ria­le pe care le aveau deja la îndemână. Abia pri­mii bani obţinuţi din vânzări au fost in­ves­tiţi mai departe pentru echi­pa­rea atelie­rului cu materiale, us­tensile şi echipamente noi.

    „Eu sunt partea creativă din busi­ness, iar Denisa se ocu­pă de restul – promovare, con­ta­bilita­te, consultanţă. Am absolvit Uni­ver­si­ta­tea de Arte „George Enes­cu“ din Iaşi şi me­reu am avut un­deva la­tura artistică, iar o pe­rioadă, înainte de Push Design, am lucrat în­tr-un atelier de vitralii şi mozaic“, povesteşte Marcel Puşcaşu.

    Şi-au stabilit atelierul propriu de design, în­tr-un spaţiu care însă a devenit prea mic de-a lungul anilor, aşa că acum cei doi antre­pre­nori lucrează la un plan pentru a se muta într-unul mai mare. Rezultatele financiare pe care le-au obţinut anul trecut îi încurajează şi mai mult să facă acest pas, anul 2020 adu­cându-le un profit de 11.000 de euro, dublu faţă de anul anterior.

    Premisele sunt ca această tendinţă de dublare să continue şi în 2021.

    Cel mai ieftin produs sub numele Push Design este semnul carte, al cărui preţ nu depăşeşte 10 lei, iar un tablou pictat manual, de dimensiuni generoase, ajunge la câteva mii de lei.

    „Comenzile se pot plasa pe Facebook şi în magazinul nostru online, la care încă mai lucrăm. În afară de online, avem, de şase ani, o colaborare cu Castelul Sturdza de la Miclăuşeni (obiectiv turistic din judeţul Iaşi – n. red.), pentru care furnizăm o parte din suveniruri, iar clienţii pot face cunoştinţă cu produ­se­le noastre şi la fes­tivalurile din zona Mol­do­vei“, mai spune Denisa Puşcaşu.

    Cel mai ieftin produs sub nu­mele Push Design este sem­nul carte, al cărui preţ nu de­păşeşte 10 lei, iar un tablou pictat ma­nual, de dimen­siuni generoase, ajun­ge la câteva mii de lei.

    Magneţii, su­porturile de pahare, cerceii, pandantivele, brelocurile, jurnalele, albumele foto, cravatele, papioanele sau curelele sunt alte produse care completează portofoliul.

    La opt de ani de la punerea primelor cărămizi la fundaţia Push Design, familia Puşcaşu spune că nu are niciun regret.

    „Am ales să facem ceea ce iubim, să învăţăm din mers, să creştem şi să experimentăm lucruri noi.“

    Denisa şi Marcel sunt atât antreprenorii, cât şi singurii angajaţi ai Push Design, o afacere creativă, unde găsirea unor oameni talentaţi este dificilă. Ei continuă să lucreze în această formulă de opt ani şi iau în calcul să-şi alăture noi colegi doar odată ce activitatea va creşte şi mai mult.


    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă.  

    Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • Ce poţi face in România cu o maşină de cusut şi câteva seturi de aţă şi ace?

    Ioana Cristian începea în 2018 să-şi creeze un atelier de croitorie, care a crescut puţin câte puţin, până când hobby-ul a devenit afacere, iar tânăra a renunţat la job pentru a i se dedica în totalitate. Ce poţi face cu o maşină de cusut şi câteva seturi de aţĂ şi ace?

    Povestea a început la finalul anului 2018, cu veşnica mea problemă: scurtatul blugilor. Am achiziţionat prima maşină de cusut, cred că cea mai slabă de pe piaţă, cu gândul că dacă îmi voi scurta tot teancul de pantaloni de acasă, îmi scot investiţia.” Aşa s-a gândit Ioana Cristian, înainte de a-şi da seama că, folosindu-se de „gadgetul” proaspăt cumpărat cu 450 de lei, putea să facă mult mai multe lucruri – pentru casă, pentru copii, pentru căţei.

    A început să coasă obiecte textile pentru familie, prieteni, rude şi vecini. Investiţia a crescut cu banii pentru materialele folosite ca test, încercând să facă pături, săculeţi de dormit, trăistuţe şi tot ce mai găsea pe internet. „Ulterior, când am început să primesc comenzi, a urmat o maşină de cusut mai performantă. Având în vedere că lucram doar după program şi în weekend, eu fiind încă angajată, comenzile nu au fost foarte multe în anul 2019, vânzările se învârt undeva la 13.000 de lei, din care profitul este de maximum 7.000 de lei”, spune Ioana Cristian, în vârstă de 28 de ani, absolventă de marketing.

    În punerea pe picioare a Atelierului Ioanei, aşa cum se numeşte afacerea, tânăra a fost ajutată de soţul ei. Amândoi vin din domeniul frigotehniei, incluzând producţia şi vânzarea de camere şi vitrine frigorifice. Dacă însă Ioana se dedică acum în totalitate confecţiilor, rămânând „captivă” între textile, ace şi aţe, în atelierul din Chiajna, lângă Bucureşti, soţul ei continuă să aibă propriul job. „Anul 2019 a fost oarecum de test, să vedem dacă se poate face treabă în acest domeniu, dacă merită investiţii mai mari şi timp alocat. Am ajuns la concluzia că merită să încercăm.”

    Din 2020, Ioana Cristian se va dedica în totalitate atelierului, iar planurile ei sunt împărţite în două direcţii. În primă fază, vrea să intre în mai multe magazine online cu produsele ei textile, iar apoi vrea să se concentreze pe comenzile personalizate, pentru clienţi precum grădiniţe, locuri de joacă, amenajări de cofetării, cafenele, ceainării. „Ne dorim să creăm decoruri pentru suflet, care să te facă să te simţi acasă. Mai mult, materialele de diferite texturi, precum bumbacul, polarul, blăniţa, inul, catifeaua, îi ajută pe copii la dezvoltarea simţului tactil.”

    Gama de produse este nelimitată, mai ales că antreprenoarea lucrează pe comandă, creând, la cererea clienţilor, perne decorative, portfarduri, pături, saci de dormit, cuburi textile, saltele, corturi, elemente de decor pentru camera bebeluşilor, cuverturi pentru pat, lenjerii, perdele. „Preţurile sunt pentru toate bugetele, avem produse începând de la 20 de lei, dar diferă în funcţie de cerinţele clientului şi de materialele folosite.” Până la finalul lui 2020 Ioana Cristian vrea să-şi mute atelierul din apartament într-o casă separată, unde să-şi adune toată aparatura şi să mai coopteze un om în echipă, cel puţin la fel de pasionat de ţesături şi de confecţii.


    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.


    Travelsmartinfo – agenţie de turism (Bucureşti)
    Fondator: Mihai Luca
    Investiţie iniţială: 1.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 1,2 mil. euro
    Prezenţă: în afara Europei


    Marie Stephanie – brand de îmbrăcăminte pentru femei însărcinate (Bucureşti)
    Fondatoare: Anca Melinte şi Andreea Nica
    Investiţie iniţială: peste 30.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată pentru 2020: 30.000 de euro
    Prezenţă: online


    L’Amande – cofetărie cu produse fără gluten (Bucureşti)
    Fondatoare: Daniela Alecse
    Investiţie iniţială: 25.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 600.000 de lei (126.000 de euro)
    Prezenţă: zona Tineretului din Bucureşti


    Limonădăria Nea Tică – local care vinde limonade şi sucuri de fructe (Caransebeş)
    Fondator: Alex Bugariu
    Investiţie iniţială: 10.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 110.000 de euro
    Prezenţă: Caransebeş, cu un spaţiu fix şi o bicicletă


    Ella Musica – şcoală de arte (Corbeanca)
    Fondator: Eleonora Andriescu
    Investiţie iniţială: 5.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 300.000 de lei (peste 63.000 de euro)
    Prezenţă: Corbeanca, lângă Bucureşti


    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • Tot mai multe afaceri sunt construite de tinerii din România într-un domeniu vechi, dar cu idei şi influenţe moderne

    Puţine lucruri pot da aceeaşi încredere de sine pe care o dă o pereche confortabilă de pantofi. Cu tocuri cui sau cu talpă dreaptă şi comodă, încălţămintea perfectă e un accesoriu pentru reuşită. Antreprenorii români au intrat şi pe această nişă cu afaceri de la zero în ultimii ani şi au dat naştere unor branduri autohtone, numai bune de pus în picioare. Luisa Fiore, 5th Element sau Joyas sunt numai câteva exemple de businessuri întemeiate în România, care au fost prezentate de-a lungul timpului în cadrul proiectului ZF Afaceri de la zero.

    1. Luisa Fiore

    Luiza Roată, IT-ist de meserie, a plecat din compania în care lucra în urmă cu aproape patru ani şi a pornit de la zero o afacere proprie în producţia de încălţăminte pentru femei. Sub brandul Luisa Fiore, ea face astăzi pantofi într-un atelier din zona Berceni din Bucureşti. „Ideea a apărut dintr-o necesitate, după ce în urmă cu câţiva ani nu găseam pantofi pentru nunta mea. Aşa că am lăsat cariera de corporatistă şi am început să produc de la zero încălţăminte elegantă de damă”, povestea Luiza Roată la emisiunea ZF Afaceri de la zero.

    A învăţat cum se face încălţămintea uitându-se pe YouTube şi în general de pe internet. A primit o finanţare de 44.000 de euro prin programul Start-Up Nation, apoi a început să caute un spaţiu pentru producţie, utilajele necesare, a început să facă angajări şi să creeze modele. Astăzi, încălţămintea Luisa Fiore se găseşte pe platforma eMag, putând fi de asemenea comandată direct de pe site-ul brandului.

    Realizarea unei perechi de pantofi durează 24 de ore din momentul în care se primeşte comanda. Procesul de producţie constă în crearea unui tipar, după care bucăţelele de piele se subţiază, se cos, se asamblează faţa de piele, se trage pe calapod şi se lipeşte talpa, după cum explică Luiza Roată. Materiile prime şi materialele sunt achiziţionate în principal din Italia, dar o mică parte vine şi de la tăbăcării din România, cu precădere din Braşov. Media este de 300-400 de pantofi produşi pe lună, existând şi posibilitatea de a crea încălţăminte la comandă, personalizată după cerinţele clientelor.

     

    2. The 5th Element

    În adolescenţă, Wilhelmina Tambac combina texturi şi culori. De la a fi atentă la felul în care se îmbracă şi se încalţă ea însăşi, Wilhelmina Tambac a trecut la a le da sfaturi – solicitate sau nu – prietenelor ei. Iar de aici până la o afacere cu pantofi şi genţi nu a mai fost decât un pas… de fapt, mai mulţi, făcuţi în încălţămintea potrivită. L-a cooptat în afacere pe Daniel Ştefan şi în 2013 au pus împreună bazele The 5th Element. Numele brandului a fost o constatare a formei pe care o ia un pantof cu toc aşezat cu vârful în jos şi tocul către dreapta, acesta devenind, de altfel, şi logoul mărcii. În atelierul tinerei, clientele au un întreg catalog din care pot alege tipul de piele pe care îl preferă pentru pantofii, sandalele, balerinii sau ghetele pe care urmează să le poarte, de la piele clasică la piele întoarsă, lăcuită, cu aspect de şarpe, în nuanţe sidefii sau cu reflexii colorate. De designul pantofilor şi al genţilor se ocupă chiar Wilhelmina Tambac, care le şi consiliază pe cumpărătoarele din showroom şi din spaţiul virtual, în vreme ce colegul ei, Daniel Ştefan, se ocupă de administrarea afacerii şi este implicat direct în producţie. Pentru ca încălţămintea şi genţile The 5th Element să fie exact aşa cum le imaginează ea pe hârtie, lucrează mai mulţi angajaţi din câteva ateliere de producţie din Capitală, cu care antreprenorii au parteneriate. Atelierele prelucrează manual produsul final, folosind designul, calapoadele şi pieile furnizate de The 5th Element şi aduse preponderent din Italia.

     

    3. PaPrezzo

    Pasiunea pentru încălţăminte a fost cea care i-a făcut pe fraţii Andrei şi Mircea Rusu să investească 12.000 de euro în brandul de pantofi PaPrezzo, a căror producţie are loc într-un atelier din Cluj-Napoca. „Suntem axaţi pe încălţămintea pentru bărbaţi – pantofi, loafers, sneakers, botine, cizme. Ne place să acordăm timpul necesar fiecărui client, astfel că majoritatea perechilor sunt unicat”, povestea Andrei Rusu. Produsele PaPrezzo ajung în toate regiunile din ţară, dar şi la nivel internaţional. Materia primă vine de la furnizori din ţară şi reprezintă una dintre provocările din business, fiind greu de procurat. Publicul-ţintă? Bărbaţii care participă la evenimente precum nunţi, conferinţe, dar şi cei care vor să se încalţe casual la birou.

     

    4. Bianca Georgescu

    Numele Biancăi Georgescu s-a transformat într-un brand în urmă cu cinci ani, după ce a decis să-şi ducă lucrarea de licenţă la rang de business. A absolvit Facultatea de Artă din Bucureşti, secţia Design, şi-a făcut ucenicia în mai multe ateliere de încălţăminte din Bucureşti, apoi şi-a înfiinţat propriul atelier de design şi producţie de încălţăminte. În 2015, de ziua ei de naştere, sora Biancăi i-a oferit cadou un site cu numele ei. Şi aşa s-a născut brandul. În primul an de master a hotărât să plece într-un schimb de experienţă în Italia, cu Erasmus, unde a făcut practică în cadrul unei fabrici de încălţăminte destinată spectacolelor de teatru. Acolo a învăţat mult, a adunat noi informaţii, a ajuns să creeze produse cu tehnici noi. Tot acolo, tânăra a învăţat şi cât este de important să alegi corect materia primă, furnizorii. În prezent, ea foloseşte în atelier materie primă adusă din Italia, în mare parte, însă colaborează şi cu un furnizor din Braşov. Clienţii pot cumpăra încălţăminte sub brandul Bianca Georgescu atât de pe site-ul companiei, cât şi de pe site-urile de profil colaboratoare, dar pot veni să-şi aleagă modelul, materialele şi măsura în atelierul firmei. Produsele pot fi create atât după un anumit model dintr-o colecţie, cât şi după preferinţele clientului.

     

    5. Joyas

    Theodora-Adelina Căpăţână şi Claudia Iacob se aflau în Bali, în urmă cu patru ani, când au răsărit primele idei din spatele Joyas, un brand de încălţăminte pentru femei fabricată în Bucureşti. Cele două antreprenoare sunt cumnate şi împărtăşesc nu doar relaţia de rudenie, ci şi pasiunea pentru încălţăminte şi spiritul antreprenorial. Încălţămintea este lucrată manual, pe comandă, în propriul atelier, situat în sectorul 4 din Capitală, din piele premium importată din Italia. Comenzile online internaţionale predomină din Austria, Spania, Italia şi Marea Britanie. Tocmai de aceea, Theodora-Adelina Căpăţână şi Claudia Iacob au demarat o colaborare cu Amazon, pentru a-şi prezenta şi expune produsele spre vânzare. Investiţia iniţială a celor două fondatoare a ajuns la câteva zeci de mii de euro pentru achiziţionarea utilajelor şi a materiei prime. Ulterior, au produs tiparele şi primele modele de încălţăminte în viziunea personală.

     

    Pionieri într-o piaţă cu tradiţie

    Pe o piaţă în care România este recunoscută internaţional ca un producător important de încălţăminte premium, micii antreprenori au pariat, de cele mai multe ori, pe produse cu preţuri peste medie, de multe ori unicat. Cum materia primă este, de cele mai multe ori, pielea, businessurile s-au orientat şi către produse adiacente, cum sunt genţile.

    Potrivit celor mai recente date, România produce haine, fibre textile şi încălţări în valoare de
    22 mld. lei (4,4 mld. euro) anual, adică echivalentul a 2% din PIB, industria având o pondere similară (circa 1,3-1,4%) în totalul cifrei de afaceri a mediului de bussiness local în 2019. În 2019, când mai multe fabrici locale s-au închis şi relocat în ţări considerate mai ieftine, industria a pierdut 700 de milioane de lei din cifra de afaceri.

    Oficial, fără a se lua în calcul munca la negru, în domeniu lucrează 175.000 de croitorese, cusătorese şi cizmari care pun eticheta de „Made in Romania” pe haine şi pantofi ce poartă mărci precum Zara, H&M, Moncler sau Burberry. Aproape 4% din salariaţii din România lucrează în această industrie care utilizează în mod intens forţa de muncă, unele fabrici având chiar şi peste 1.000 de salariaţi. Începând din anii ’90, România a devenit treptat unul dintre principalii croitori şi cizmari ai Europei. Poziţia geografică favorabilă, expertiza istorică şi mai ales salariile mici au pus piaţa locală pe harta marilor branduri internaţionale când vine vorba de producţie.

    Puteţi citi poveştile integrale ale tuturor acestor afaceri pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.