Tag: asigurari

  • ASF a sancţionat compania de asigurări Euroins cu amendă de 309.400 lei pentru întârzierea soluţionării cererilor de despăgubire şi a plăţilor datorate clienţilor

    Autoritatea pentru Supraveghere Financiară a sancţionat compania de asigurări Euroins cu amendă de 309.400 lei pentru întârzierea soluţionării cererilor de despăgubire de  la clienţi şi a plăţilor datorate.

    Potrivit anunţului ASF, firma a fost sancţionată pentru încălcarea prevederilor art. 21 alin. 4, alin. 1 şi alin.5 din Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terţilor prin accidente de vehicule şi tramvaie, cu modificările şi completările ulterioare.

    Art. 21. – Soluţionarea cererii de despăgubire

    (1) În termen de 30 de zile de la data înaintării cererii de despăgubire de către asigurat ori de către partea prejudiciată, asigurătorul RCA este obligat: a) fie să răspundă cererii părţii solicitante, formulând în scris o ofertă de despăgubire justificată, transmisă cu confirmare de primire, în cazul în care se dovedeşte răspunderea asiguratului în producerea riscurilor acoperite prin asigurarea RCA, iar prejudiciul a fost cuantificat; b) fie să notifice părţii prejudiciate în scris, cu confirmare de primire, motivele pentru care nu a aprobat, în totalitate sau parţial, pretenţiile de despăgubire.

    (4) Despăgubirea se plăteşte de către asigurătorul RCA în termen de 10 zile de la data acceptării ofertei de despăgubire prevăzută la alin. (1) lit. a) sau de la data la care asigurătorul RCA a primit o hotărâre judecătorească definitivă sau acordul entităţii de soluţionare a litigiului cu privire la suma de despăgubire pe care este obligat să o plătească. Documentele care stau la baza cererii de despăgubire sunt stabilite prin reglementări ale A.S.F.

    (5) Dacă asigurătorul RCA nu îşi îndeplineşte obligaţiile în termenul prevăzut la alin. (4) sau şi le îndeplineşte defectuos, inclusiv dacă diminuează nejustificat despăgubirea sau întârzie achitarea despăgubirii, acesta este obligat la plata unor penalităţi de 0,2% pe zi de întârziere calculate la nivelul sumei de despăgubire cuvenită sau la diferenţa de sumă neachitată. Plata penalităţilor se face odată cu plata despăgubirii.

    Euroins conduce topul companiilor de asigurări după valoarea despăgubirilor plătite pe zona asigurărilor generale, cu peste 1 mld. lei în primele nouă luni  din 2022,  în creştere cu 27,2%.

    După plata despăgubirilor, compania a rămas cu 842 mil. lei de gestionat în vederea acoperirii rezervelor tehnice, cedarea în reasigurare şi acoperirea cheltuielilor administrative.

  • În ce mai investim – Asigurări

    Allianz SE (simbol bursier ALV) este o multinaţională germană de servicii financiare cu sediul în München şi ale cărei principale linii de business sunt asigurările şi administrarea activelor. Grupul a început să fie tranzacţionat pentru prima oară pe 12 decembrie 1895 pe bursa din Berlin, iar astăzi are o capitalizare de peste 88 miliarde de euro la Frankfurt.

    Acţiunile ALV au înregistrat un declin de 3,3% anul trecut, iar de la începutul anului 2023 au un avans de 9%, tranzacţionându-se la preţul de 219 euro pe 17 ianuarie. Emitentul este inclus în indicele principal DAX al Bursei de la Frankfurt şi în indicele paneuropean Euro Stoxx 50.

    Allianz SE este prezentă în România prin compania Allianz-Ţiriac Asigurări – al doilea jucător din piaţa de asigurări din România, cu o cota de piaţă de 14,3% în 2021 –  şi prin societatea de administrare a fondurilor de pensii Allianz-Ţiriac Pensii Private – al doilea jucător pe piaţa pensiilor obligatorii, cu fondul AZT Viitorul Tău.

    În primele nouă luni din 2022, Allianz SE a raportat venituri totale de 116 miliarde de euro, în urcare cu 5,3% faţă de perioada similară din 2021, respectiv un profit operaţional de 10,2 miliarde de euro, cu 3,2% mai mare. Profitul net atribuibil acţionarilor a fost de 4,7 miliarde de euro, în scădere cu 31,5%, în principal pe fondul unui provizion.

    În trimestrul trei, grupul a avut venituri totale de 34,8 miliarde de euro, în creştere cu 1,3% faţă de T3/2021, un profit operaţional de 3,5 miliarde de euro, cu 7,4% mai mare, creştere determinată de performanţa segmentului de business Property-Casualty, respectiv un profit net atribuibil acţionarilor de 2,5 miliarde de euro, plus 16,7%.

    Pentru întreg anul 2022, Allianz se aşteaptă la un profit operaţional de 13,4 miliarde de euro, plus sau minus 1 miliard de euro. În a doua parte a anului trecut, Allianz SE a anunţat un program de răscumpărare de acţiuni proprii în valoare de până la 1 miliard de euro, care a început de la jumătatea lunii noiembrie şi se va încheia la finele acestui an cel târziu. Acţiunile răscumpărate vor fi anulate.

    În 2021 Allianz a acordat investitorilor un dividend de 10,8 euro pe acţiune, adică dividende totale de 4,3 milioane de euro, cu un randament de circa 5%. Compania se tranzacţionează la un indicator P/E de 13,72.

    Allianz are operaţiuni în peste 70 de ţări, mai mult de 100 de milioane de clienţi privaţi şi corporate şi peste 150.000 de angajaţi. Grupul este condus din poziţia de CEO din 2015 de Oliver Bäte.

  • România văzută prin ochii de la Sofia. Kiril Boshov, CEO al Euroins Insurance Group: Mă aştept la o creştere mai lineară a pieţei RCA

    Kiril Boshov, CEO al Euroins Insurance Group (EIG), grupul din care face parte Euroins România, vede în continuare potenţial pe piaţa din România, aceasta reprezentând aproape 50% din întreg portofoliul EIG. Care este noua strategie pentru Euroins România?

     

    Euroins România, parte a grupului bulgar Euroins Insurance Group (EIG), îşi continuă drumul ca lider al segmentului asigurărilor generale, dar şi al segmentului RCA, printr-o nouă strategie care are în vedere direcţia asigurărilor non-RCA, echilibrarea expunerii pe piaţa RCA, majorări de capital pentru a sprijini dezvoltarea companiei şi planuri de investiţii. Printre priorităţile din prezent ale Euroins România le reprezintă, aşadar, capitalul de 100 milioane de lei pentru sprijinirea dezvoltării companiei, reorientarea către zona asigurărilor non-RCA şi în ceea ce priveşte piaţa RCA, numărul poliţelor vândute de Euroins România a scăzut cu 12% de la începutul anului până acum, în timp ce cota de piaţă de peste 40% lăsată în urmă de City Insurance a fost absorbită de alţi jucători RCA. Deşi Euroins şi-a început activitatea sub umbrela Euroins Insurance Group pe piaţa din România în anul 2006, cu aproape 16 ani în urmă, până acum doi ani societatea a urmat direcţia unei strategii care a dus la un portofoliu acaparat de RCA, iar în final s-a dovedit că era nevoie de o nouă direcţie. Pe parcursul ultimilor şase ani, City Insurance a fost liderul pieţei, care a dat peste cap bornele subscrierilor, dar în final s-a prăbuşit. Odată cu prăbuşirea companiei, piaţa s-a resetat, iar Euroins, care mult timp a fost văzut că urmează acelaşi traseu ca City Insurance, şi-a reorientat direcţia către zona non-RCA, şi-a limitat subscrierile pe zona RCA, în urmă cu mai bine de un an şi-a schimbat managementul şi a adus Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) în acţionariatul companiei. Kiril Boshov, CEO al Euroins Insurance Group, a explicat într-un interviu pentru ZF că România este principala piaţă pentru grup, după piaţa din Bulgaria, cu o pondere de aproape 50% în portofoliu, iar corecţia pe care a făcut-o în strategia companiei din România începe să îşi spună cuvântul în rezultatele obţinute. Mai exact, CEO-ul EIG susţine că primele nouă luni din 2022 au adus pentru toate companiile de asigurări din grupul Euroins Insurance Group profitabilitate, iar în cazul României, după eforturile din ultimii ani, este profitabilă. „Piaţa de asigurări din România abia acum a început să se stabilizeze după mulţi ani de suferinţă, de rezultate negative la mai multe companii de asigurări, mai ales a jucătorilor de pe zona RCA.

    Piaţa RCA este legată de economia ţării şi de mediul de asigurări cu totul. Pentru a avea profit trebuie să ai o rată combinată bună, ceea ce înseamnă că trebuie să controlezi rata daunei. Din cauza mai multor motive, începând chiar de la infrastructura companiei, cultura şoferilor din România, care este validă şi din perspectiva Bulgariei, România încă deţine două recorduri nefericite în UE, respectiv incidentele de deces per 1.000 locuitori şi numărul cazurilor de deces exportate în afara teritoriului României, care influenţează negativ businessul Cărţii Verzi”, a spus Kiril Boshov. El a mai adăugat că, adiţional, piaţa de asigurări din România are una dintre cele mai mari frecvenţe a daunelor, adică un număr mare de clienţi care produc incidente, iar acest lucru poziţionează România peste media Uniunii Europene. „În combinaţie cu preţul poliţelor RCA din ultimii ani au dus la pierderi semnificative ale industriei. De exemplu, în Bulgaria RCA-ul este profitabil. Acum câţiva ani, guvernul Bulgariei a început să construiască câteva autostrăzi. După ce autostrada dintre Sofia şi Marea Neagră, incidentele de deces pe şosele a scăzut cu 20%, datorită unei singure autostrăzi. Acesta este un exemplu clar privind ce poate face o infrastructură bună pentru a scădea numărul de decese şi accidente grave”, susţine CEO-ul EIG. De asemenea, atât în Bulgaria, cât şi pentru alte state europene, despăgubirea medie plătită este mult mai mică faţă de cât se plăteşte în România, a mai adăugat Kiril Bosho. „În final, toate aceste lucruri sunt reflectate în preţ. De asemenea, nu putem să ne uităm doar la preţul mediu al RCA. În industria de asigurări este foarte important să ai preţuri bazate pe risc, adică pe caracteristicile riscului pentru fiecare şofer. Practic mesajul important este că dacă comportamentul la volan este bun, dacă nu ai incidente, dacă nu ai incidente în anii trecuţi, atunci preţul la poliţa RCA ar trebui să fie mic şi din ce în ce mai mic.” În acelaşi timp, la polul opus, Kiril Boshov a explicat că „dacă eşti de vină pentru un incident, iar paguba ajunge la 5 mil. euro pentru asigurător atunci trebuie să accepţi consecinţele. De exemplu, avem astfel de cazuri, în afara României unde sunt incidente care ajung la pagube de 5 mil. euro, pe baza unei poliţe care costă 150 euro.”

    Aceşti factori, împreună cu evoluţiile din ultimii ani din piaţa asigurărilor, au dus la elaborarea strategiei Euroins România în două direcţii, susţine CEO-ul EIG. „În primul rând am limitat cota de piaţă pe zona asigurărilor RCA. În ciuda colapsului City Insurance, unde mai mult de 40% din cota de piaţă a fost redistribuită celorlalţi jucători, Euroins a reuşit să îşi reducă cota de piaţă. Credem că a fost o mare realizare pentru că în prezent avem în jur de 30% cota de piaţă pe zona RCA. De la începutul anului avem aproape 12% scădere privind numărul poliţelor RCA vândute şi în acelaşi timp avem o creştere 113% pe zona non-RCA. În majoritatea pieţelor RCA în care operăm sunt mai mulţi jucători importanţi pe zona RCA, iar acest lucru nu se regăsea în România acum câţiva ani, când City Insurance era liderul dominant. Acum vedem mai multe companii care devin jucători importanţi pe zona RCA, acest lucru fiind benefic şi pentru clienţi pentru că duce la o creştere a competitivităţii, dar şi la creşterea calităţii serviciilor. Eu cred că acest lucru va ajuta piaţa RCA din România să se normalizeze precum în alte jurisdicţii europene.” Kiril Boshov consideră că în prezent, Euroins România este cel mai experimentat jucător RCA din piaţa de asigurări din România, iar în ultimii ani asigurările sunt dependente de gestionarea bazei de date.

    Având una dintre cele mai bune baze de date din România, CEO-ul EIG a explicat că acest lucru a oferit posibilitatea de a aplica o segmentare mai profundă portofoliului. „Avem o diversificare accentuată a ofertei în ceea ce priveşte preţul. Putem merge cu preţurile competitive la clienţii care au cele mai bune caracteristici precum comportamentul la volan, regiune şi aşa mai departe. Da, prin această strategie am oferit preţuri mai mari clienţilor care nu se pliau pe segmentarea noastră şi probabil au găsit alternative mai bune la competitorii noştri. Acest lucru a fost important în special în perioada în care cota de piaţă a City Insurance se distribuia. Ne-a ajutat să ne echilibrăm portofoliul şi să ne îmbunătăţim rezultatele pe zona RCA. Un alt lucru important este că avem mulţi clienţi care nu şi-au reînnoit poliţa RCA la noi, dar au ales alt produs din portofoliul nostru non-RCA, precum asigurarea de călătorie, property.” CEO-ul EIG a mai spus că a fost o situaţie unică în ultimele 12 luni, de la redistribuirea celor 40% a cotei de piaţă pe zona asigurărilor RCA la jucătorii rămaşi şi adaptarea portofoliilor la preţurile stabilite în funcţie de apetitul riscurilor. „De aceea, mă aştept la o creştere mai lineară a pieţei RCA, iar o creştere sau scădere a preţului poliţelor RCA va depinde de rata daunei, frecvenţei şi a preţului mediu plătit daunelor materiale care afectează preţul final. Cred şi vreau să văd o creştere mult mai mare pe zona non-RCA, iar România cred că va avea o creştere de două cifre în următorii ani pe zona non-RCA. Aici este o temă importantă pentru anul 2023, mai ales că suntem la începutul unei crize financiare mondiale cauzată de inflaţie, război şi energie. Prin urmare, în prognoza pentru anul 2023 trebuie să avem grijă la impactul celor trei evenimente la economia României şi a regiunii pentru că ritmul de creştere în asigurări depinde şi este legat de ritmul de creştere al PIB-ului. Sper ca economia României să continue să crească pentru că acest lucru ajută şi industria de asigurări.”

    Pe lângă această schimbare a modelului de business, Kiril Boshov a mai spus că Euroins România a început să pună un accent mai mare pe asigurarea de sănătate. „Când spui sănătate nu toată lumea are nevoie de produse pentru fiecare problemă medicală pe care ai putea să o ai. De exemplu, cancerul este o problemă importantă pentru toţi clienţii şi acum dezvoltăm un produs de asigurare de sănătate care este separat pentru acoperirea cancerului. În principiu, nu ai de ce să plăteşti pentru o serie întreagă de acoperiri în loc să plăteşti concret pentru ce ai nevoie să fii acoperit. În luna noiembrie am sărbătorit un număr de 1 milion de clienţi pe zona de non-RCA. Este mai mult decât dublu faţă de anii trecuţi Aproape 500.000 de clienţi noi au selectat produsele noaste non-RCA.” CEO-ul EIG consideră că acum, românii sunt mult mai dispuşi să cumpere produse non-RCA comparativ cu acum 5 ani. Astfel, odată cu creşterea culturii clientului român „putem executa această strategie”, susţine Kiril Boshov. În ceea ce priveşte posibilitatea accelerării dezvoltării pe zona non-RCA prin achiziţii pe piaţa de asigurări, Kiril Boshov a spus că strategia este concentrarea pe îmbunătăţirea companiei Euroins România. „Este o companie suficient de mare, lider de piaţă şi credem că este mult mai mult potenţial pentru a diversifica portofoliul şi de aceea nu suntem interesaţi de achiziţii pe piaţa din România. Avem o strategie la nivelul grupului care implică vizibilitatea pe toate pieţele în care operăm. Acest lucru înseamnă că trebuie să fim în top 5 pe fiecare piaţă în care operăm. Mai degrabă vedem Euroins activă pe zona de achiziţii în pieţele în care sunt departe de a fi suficient de vizibile în top 5, decât în pieţe ca România unde am ajuns deja unde am vrut. Toate schimbările şi o asemenea schimbare drastică au nevoie de momentul oportun. De multe ori oamenii cred că este vorba de o decizie, dar pentru a aborda o strategie ai nevoie de o echipă potrivită.” În ultimii ani, nivelul solvabilităţii Euroins România a fost pus la îndoială de diverşi actori ai pieţei asigurărilor. Kiril Boshov a explicat că de la finalul lunii septembrie 2022, nivelul solvabilităţii Euroins România este de peste 140%, cel mai ridicat nivel din ultimii ani, ca urmare a îmbunătăţirii rezultatelor. „În industria de asigurări trebuie să te gândeşti mereu pentru viitor. În acest business faci ceva azi, dar rezultatele le vezi în următorii ani. Vom continua cu capitalizarea companiei pentru a sprijini creşterea viitoare a companiei. Nu facem capitalizarea pentru că are nevoie de capital astăzi. Trebuie să ne gândim pe termen lung. De aceea, acum vom capitaliza cu circa 100 mil. lei prin Euroins Insurance Group, cu capital venind atât de la Eurohold, cât şi de la BERD. Momentan, la nivelul EIG, facem a doua rundă de capitalizare cu BERD, aceasta făcând parte din înţelegerea pe termen lung semnată cu BERD în urmă cu mai bine de un an. La nivelul grupului vrem să ajungem la un nivel al solvabilităţii pentru toate companiile care fac parte din Euroins Insurance Group de 160%. Acesta este obiectivul în următoarele 12-18 luni, inclusiv pentru România. Ne aşteptăm ca după creşterea capitalului, la sfârşitul anului 2023 să ajungem al 160% nivel solvabilitate pentru Euroins România.” Din punctul de vedere al planurilor companiei pentru anul 2023, Kiril Boshov susţine că anul viitor Euroins România va investi în continuare în digitalizarea proceselor şi extinderea echipei. „Cea mai valoroasă investiţie în asigurări este cea în digitalizare şi în echipă.

    Vom continua să căutăm şi să angajăm cele mai bune talente din piaţă. Bugetul pentru cele două investiţii anul viitor va ajunge cu siguranţă în jurul a 4 mil. euro. Momentan, echipa Euroins România este în jurul a 700 de oameni şi în ceea ce priveşte activitatea companiei este un nivel al angajaţilor optimizat. Cu toate acestea, vom avea nevoie probabil cel puţin 15-20 de angajaţi pentru dezvoltarea produselor pe zona non-RCA.” La finalul lunii noiembrie 2022, Euroins România a ajuns la 2,4 mld. lei subscrieri, însemnând o creştere de 30% faţă de primele 11 luni din 2021. După luna decembrie, care este cea mai importantă pentru industria de asigurări, Euroins România ar putea ajunge la 2,6 – 2,7 mld. lei subscrieri, a mai spus Kiril Boshov. În ceea ce priveşte Euroins Insurance Group, volumul primelor brute subscrise a ajuns la 614 mil. euro, însemnând o creştre de 44% faţă de perioada similară a anului trecut. Profitul grupului este de 32,7 mil. euro la finalul primelor nouă luni din 2022.  

  • Veşti proaste pentru toţi şoferii din România. RCA-ul se scumpeşte de la inceputul anului 2023

    Proiectul de normă al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) privind creşterea contribuţiilor datorate de asigurătorii care activează pe zona asigurărilor generale la Fondul de Garantare a Asiguraţilor (FGA) de la 2,5%, la 4%, în urma efectelor falimentului City Insurance, a fost adoptat.

    Urmează ca începând din ianuarie 2023 acesta să intre în vigoare. Prin urmare, românii vor trebui să scoată cel puţin 100 mil. euro din buzunar pentru a acoperi gaura lăsată de City Insurance, potrivit estimărilor ZF.

    Această modificare a cotei contribuţiei pe care asigurătorii o vor avea de plătit la FGA inevitabil va veni şi cu o majorare a preţului poliţelor, incluzând creşterea tarifelor la poliţele RCA.

    Contribuţiile pe care companiile de asigurări le plătesc lunar la FGA se regăsesc în preţurile practicate la produsele de asigurare.

    Precedenta majorare a contribuţiilor plătite de asigurători la FGA a fost în 2 februarie 2022, când ASF a adoptat norma care a crescut contribuţiile de la 1% la 2,5%, în timp ce contribuţiile din zona asigurărilor de viaţă au rămas la nivelul iniţial de 0,4%.

  • Asigurările de viaţă, una dintre cheile dezvoltării industriei de asigurări din România

    Alexandru Ciuncan, noul preşedinte şi director general al Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România (UNSAR), desemnat prin vot de membrii Consiliului Director al asociaţiei pentru următorii trei ani la finalul lunii septembrie 2022, vede un potenţial imens al dezvoltării industriei de asigurări printr-o abordare similară ca a altor ţări din Uniunea Europeană, printr-o modificare a legislaţiei specifice privind zona asigurărilor de viaţă

     

     

    Piaţa asigurărilor din România a traversat în ultimii ani o pandemie, cel mai mare faliment din piaţă, un război, la care s-au adăugat mai multe crize suprapuse, iar industria şi-a continuat dezvoltarea, chiar şi în aceste situaţii. „Am văzut că industria s-a adaptat foarte bine la nevoile aflate în schimbare ale clienţilor. Aici putem vorbi de digitalizare pe perioada pandemiei. De asemenea, produsele au fost adaptate la nevoile aflate în evoluţie ale clienţilor. Avem exemplul cu COVID, risc care a început să fie acoperit chiar atunci pe perioada pandemiei Vedem produse care s-au schimbat venind în ajutorul clienţilor tot prin prisma aceasta a digitalizării. De exemplu, autoconstatarea daunelor în cazul asigurărilor facultative de locuinţe”, a spus Alexandru Ciuncan, preşedinte şi director general al UNSAR, într-un interviu pentru ZF şi BUSINESS Magazin.

    În ceea ce priveşte concluziile despre evoluţia pieţei asigurărilor în 2022, preşedintele UNSAR a explicat că numai după apariţia rezultatelor financiare în primul trimestru din 2023 vom avea o perspectivă completă asupra anului în curs. „Ca să avem o perspectivă completă asupra anului în curs, lucrul acesta nu o să îl putem face decât undeva în primul trimestru din 2023 când vor apărea rezultatele financiare. Ce putem să spunem este că trăim o perioadă de crize care se suprapun. Aici vorbim de partea economică, inflaţie, zona energetică, însă în tot acest timp, industria de asigurări a rămas alături de clienţi prin plata unor despăgubiri. Sunt în fiecare zi plăţi făcute de circa 3,7 mil. euro. Acestea sunt cifre din 2021.” Cele mai recente date publicate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), arată o creştere de 37%  a volumului de prime brute subscrise per total în primele şase luni din 2022, până la 8,7 mld. lei, motorul fiind, de fapt, restabilizarea segmentului RCA, după falimentul City Insurance, care a dus la creşteri record şi propulsarea pieţei spre dinamici puternic pozitive.

    Pe de altă parte, odată cu evoluţia semnificativă a asigurărilor generale, generată în principal de o creştere puternică pe zona asigurărilor RCA, piaţa asigurărilor de viaţă a rămas la o pondere de 17% din totalul subscrierilor, deşi a crescut cu 11% în prima jumătate a anului 2022, până la 1,48 mld. lei. Faţă de anul 2019, de exemplu, ponderea asigurărilor de viaţă se afla la 21% din totalul subscrierilor. Cu toate acestea, evoluţiile pozitive ale industriei asigurărilor din România arată dimensiunea protecţiei financiare care este contractată de oameni şi de companii, susţine Alexandru Ciuncan.

    El este de părere că viitorul şi potenţialul industriei de asigurări este dat şi poate fi accelerat de o serie de factori, ca de exemplu implementarea PNRR-ului, unde sunt investiţii importante în infrastructură, care urmează a fi făcute şi care au nevoie de sprijin important din zona de asigurări. „Saptămâna trecută, experţii unei companii din Big Four au spus că în perioada următoare sunt necesare măsuri importante de stimulare a investiţiilor în economie, mai ales în zona aceasta de absorbţie a fondurilor europene pentru ca economia să crească sustenabil. Tot săptămâna trecută am citit că fondurile de private equity o să investească din ce în ce mai mult în Europa Centrală şi de Est în anii ce vor urma pentru că interesul în regiune este mai mare decât riscurile. Aceste lucruri accelerează, angrenează şi intensifică dezvoltarea industriei de asigurări.”

    Şeful UNSAR a mai adăugat că industria asigurărilor depinde de tot ce înseamnă evoluţia economiei şi este normal să se sublinieze legătura dintre această industrie, evoluţia ei şi evoluţia economiei per ansamblu. „Am avut pandemie, război, inflaţie, criză energetică şi multe alte lucruri care s-au suprapus. O să vedem cum arată această perioadă după ce vom trage linie. Fiind o perioadă de crize care se suprapun este greu să faci un bilanţ pentru că nu s-a închis cercul. Cert este că, per ansamblu, suntem la 1,3% din PIB ca şi penetrare a asigurărilor, faţă de 2,5% media în Europa Centrală şi de Est şi peste 7% media Uniunii Europene. Este un potenţial important care poate fi accelerat de toţi factorii aceştia, PNRR, fonduri europene, private equity, dar şi de o nouă generaţie de produse de asigurare care apare. Asta o vedem zi de zi. Mă gândesc la produsele de tip affinity care îşi fac loc şi prind trancţiune tot mai mare”, a explicat Alexandru Ciuncan.

    Pe lângă factorii care ţin de mediul economic în ansamblu, preşedintele UNSAR a explicat că prin intermediul Barometrului UNSAR, realizat în parteneriat cu Institutul Român de Evaluare şi Strategie (IRES), s-a observat un interes mai mare al românilor pentru diferite tipuri de asigurări. „Noi avem în fiecare an Barometrul UNSAR-IRES, una dintre cele trei-patru cercetări sociologice pe care le derulăm la nivel de UNSAR în fiecare an cu IRES. La mijlocul anului acesta, în mai-iunie, unul dintre aceste studii arată că românii sunt mai interesaţi de asigurările voluntare de sănătate (39% dintre români spun asta), 38% dintre români sunt mai interesaţi de asigurările de locuinţă şi 34% de asigurările de călătorie. Toate acestea au în spate o explicaţie sociologică. Asigurările voluntare de sănătate sunt mai interesante pentru români evident pentru că venim după o perioadă pandemică în care oamenii şi-au făcut mult mai multe griji în ceea ce priveşte propria sănătate şi este normal că vor să apeleze la soluţii care să îi ajute, interesul pentru asigurările de locuinţe este pentru că au petrecut mai mult timp acasă, ceea ce a înseamna că au acordat mai multă atenţie locului în care stau. Iar asigurările de călătorie pentru că s-au ridicat restricţiile şi au început din nou vacanţele.” Acest Barometru este făcut pe un eşantion reprezentativ de 1.000 de persoane, între 18 şi 50 de ani, iar acesta a fost gândit de către experţii IRES ca să furnizeze o oglindă a societăţii româneşti şi a percepţiei românilor faţă de riscuri. „Dacă ne referim la factorii motivaţionali, acolo vedem că principali factori ţin de educaţie financiară. Oamenii simt nevoia de a fi mai bine informaţi în ceea ce priveşte asigurările şi există şi un factor motivaţional care ţine de venituri. Este clar că şi acesta ar fi un factor, dar este unul asupra căruia noi ca industrie nu putem acţiona. Ce ţine de noi este zona de educaţie financiară şi de informare. Aici vedem un interes din partea românilor de a primi mai multă informaţie, de a înţelege rolul asigurărilor şi de aceea facem între 4 şi 7 campanii anuale de educaţie financiară”, a mai adăugat Alexandru Ciuncan.

    În acelaşi timp, din acest barometru, s-a realizat şi un sondaj privind îngrijorările românilor. În timp ce 77% dintre oameni spuneau că sunt îngrijoraţi de o eventuală criză economică care i-ar influenţa situaţia financiară, circa 67% erau îngrijoraţi de inflaţia galopantă. „Spre exemplu, aceste îngrijorări, pentru că nu vorbim doar de rezultatele unui sondaj care rămân pe nişte slide-uri, se văd în rezultatele financiare la nivelul companiilor. Vorbeam de 67% dintre oameni care sunt îngrijoraţi de inflaţie, iar acest lucru s-a văzut în asigurările de viaţă. În general, rolul asigurărilor de viaţă ajută la reducerea vulnerabilităţilor pentru a rezista şocurilor din exterior. Din cauza acestei îngrijorări oamenii s-au dus mai mult către asigurările de viaţă. Aici a existat o creştere importantă în primul semestru din 2022, nu doar per total piaţă de asigurări de viaţă, ci a existat o dezvoltare importantă pe zona de produse de asigurare de viaţă tradiţională cu garanţii, cele care au o componentă investiţională garantată”, susţine Alexandru Ciuncan. Preşedintele UNSAR a mai explicat că în această zonă s-a văzut interesul oamenilor, captat de barometrul UNSAR-IRES, care se translatează în tipul de produse de asigurări de viaţă care interesează pe oameni. „Aici este o chestie importantă pentru economie şi pentru societate pentru că vorbim de rezilienţă. Aceasta este dată de deficitul de protecţie pe care îl au oamenii, adică diferenţa dintre resursele pe care le are cineva la dispoziţie, o familie în cazul nostru, în momentul în care apare un eveniment critic, şi resursele de care are nevoie.

    Când faci diferenţa dintre aceste lucruri, aici îţi dai seama că deficitul de protecţie pentru multe familii din România, în total, se duce undeva la 126 mld. euro în 2021. Mai mult, ca şi dinamică, este în creştere cu 5% faţă de 2020. Dacă ne uităm la câte familii avem, înseamnă că avem un deficit de protecţie de peste 110.000 lei pentru fiecare dintre aceste familii. Adică o familie are nevoie în medie de 110.000 lei în plus faţă de banii pe care îi are în momentul în care apar aceste situaţii tragice precum accidente, îmbolnăviri, invalidităţi. Să nu uităm că şi inflaţia erodează din economiile oamenilor şi capacitatea lor de a fi rezilienţi. Cu o asigurare de viaţă se poate acoperi deficitul acesta mult mai bine.” În ceea ce priveşte acest deficit de protecţie, este un reper la care se uită marea majoritate a ţărilor din Uniunea Europeană şi OECD  pentru că este important să creşti rezilienţa societăţii şi a oamenilor, iar marea majoritate a statelor o face prin introducerea unor pârghii fiscale care motivează companiile şi oamenii să încheie poliţe de asigurare de viaţă, respectiv deductibilităţi, a mai explicat şeful UNSAR. „Ceea ce credem că ar ajuta enorm dezvoltarea industriei de asigurări de viaţă din România, societatea, ţara, oamenii ar fi deductibilitatea primelor de asigurare de viaţă cu componentă de protecţie. Doar acele asigurări care acoperă consecinţele financiare ale producerii riscului de deces, de accident, de îmbolnăvire, nu şi cele de investiţie şi economisire. Avem un exemplu grăitor în România. În momentul în care s-a introdus o deductibilitate pentru asigurările voluntare de sănătate, interesul şi subscrierile per ansamblu au crescut semnificativ, ceea ce înseamnă că este o pârghie importantă, mai ales că este folosită de multe state. Asigurările de viaţă ca pondere sunt de 17%, în Germania sunt 48%, Franţa 55%, Polonia 38%. Este un potenţial important pe care îl putem valorifica”, a mai spus Alexandru Ciuncan.  

  • A venit scadenţa City Insurance. Românii vor scoate din buzunar cel puţin 100 de milioane de euro. Creşterea contribuţiei asigurătorilor la FGA de la 2,5% la 4% va fi doar pe zona asigurărilor generale

    În ultimul an cota de contribuţie a crescut de la 1% la 4% Ştefan Prigoreanu, CEO al Millenium Broker: Nu mai poate vorbi nimeni despre preţurile la RCA că ar putea să mai dea înapoi Proiectul de normă care modifică cotribuţiile asigurătorilor ar urma să intre în vigoare începând cu luna ianuarie 2023.

    Falimentul City Insurance, cea mai mare prăbuşire de pe piaţa asigurărilor din istorie, duce la o nouă majorare a cotribuţiilor pe care asigurătorii trebuie să le plătească Fondului de Garantare a Asiguraţilor (FGA), nivelul ajungând la 4%, de la 2,5% în prezent, potrivit unui proiect de normă publicat pe site-ul Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).

    „(…) pentru anul 2023, cota de contribuţie pentru asigurările generale este 4%; cota se aplică asupra volumului de prime brute încasate începând din luna ianuarie 2023 din activitatea de asigurări directe aferentă asigurărilor generale“, se arată în proiectul de normă al ASF.

    Ştefan Prigoreanu, CEO al Millenium Broker, a explicat pentru ZF că această creştere a contribuţiilor la FGA cu siguranţă este necesară, dar în acelaşi timp va însemna un nou factor care contribuie la creşterea preţurilor poliţelor RCA, pe lângă inflaţie, preţurile la energie şi costul reparaţiei.

    „Această creştere a contribuţiilor la FGA cu siguranţă este necesară, altfel nu ar fi avut loc. S-ar părea că efortul pe FGA este mai mare decât estimările iniţiale, ca urmare a plăţilor efectuate până acum, dar şi a falimentelor Astra, Carpatica şi City Insurance. Este un factor care influenţează, contribuie la o creştere a preţurilor. Este doar unul din factorii care contribuie la o creştere a preţurilor. Inflaţia existentă, preţurile existente la energie, reparaţie, contribuţia la FGA, toate acestea îşi pun amprenta şi rezultă preţurile care sunt“, susţine Ştefan Prigoreanu.

    El a mai adăugat că înainte nu era aşa de clar că presiunea falimentului va fi aşa de mare pentru că altfel s-ar fi mărit din prima la 4%. „Înainte nu cred că era aşa de clar că presiunea va fi aşa de mare pentru că altfel s-ar fi mărit din prima la 4%. Pe de altă parte, este bine că s-a mărit treptat pentru că poate exista posibilitatea de a se face faţă cu o contribuţie de 2,5%. Nu s-a întâmplat acesta lucru şi acum se măreşte la 4%. Sperăm să rămânem aici pentru că este o creştere semnificativă. Într-o perioadă scurtă de un an de zile am ajuns de la 1%, la 4%. Nu mai poate vorbi nimeni despre preţurile la RCA că ar putea să mai dea înapoi“, a mai explicat CEO-ul Millenium Broker.

    Ultima majorare a contribuţiilor plătite de asigurători la FGA a fost pe data de 2 februarie 2022, moment în care ASF a adoptat norma care a crescut contribuţiile de la 1%, la 2,5%, în timp ce contribuţiile din zona asigurărilor de viaţă au rămas la nivelul iniţial de 0,4%.

    Pentru o imagine de ansamblu asupra plăţilor companiilor de asigurări, având în vedere evoluţia pieţei asigurărilor din ultimii ani, ZF estimează că subscrierile pieţei vor atinge pragul de 15 mld. lei la finalul anului 2022. Dacă se menţin ponderile în totalul subscrierilor de 83% pe zona asigurărilor generale şi 17% pe zona asigurărilor de viaţă, niveluri consemnate în prima jumătate a anului 2022, atunci piaţa asigurărilor generale va ajunge la subscrieri de 12,5 mld. lei, iar piaţa asigurărilor de viaţă ar fi la un volum al subscrierilor de 2,5 mld. lei. Prin urmare, asigurătorii au de plătit momentan o contribuţie la FGA pe zona asigurărilor generale de 2,5%, însemnând 312 mil. lei.

    Luând în calcul acelaşi volum al subscrierilor pentru anul viitor, dar aplicând noua contribuţie, de 4%, atunci asigurătorii vor trebui să plătească aproape 500 mil. lei. către FGA, ceea ce înseamnă că în anul 2021, când contribuţia era de 1%, asigurătorii au plătit, la un volum al subscrierilor pe zona asigurărilor generale de 11,6 mld. lei, circa 116 mil. lei.

    Estimarea iniţială de la începutul anului 2022 privind suma de care ar avea nevoie FGA pentru a acoperi gaura lăsată de falimentul City Insurance era de 1,53 mld. lei. Estimarea ZF din aceeaşi perioadă este de cel puţin 2,5 mld. lei, mai ales dacă se adaugă şi sumele plătite de Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România (BAAR).

    Începând cu anul 2023, românii vor avea din nou de a face cu creşteri la preţurile poliţelor pe zona asigurărilor generale, incluzând tarifele din zona RCA, având în vedere că majorarea contribuţiilor înseamnă o presiune semnificativă pe bugetele asigurătorilor.

    Pe de altă parte, evoluţia pieţei asigurărilor în anul 2022 a adus subscrieri record pentru companiile care sunt active pe zona RCA. În primul rând cei peste 3 milioane de şoferi care erau clienţi ai City Insurance şi-au găsit alte companii de asigurări, ceea ce a însemnat o creştere a riscului pentru restul jucătorilor. Acest lucru, împreună cu o creştere destul de bruscă a preţurilor la poliţele RCA, de la simplu la dublu, chiar triplu, odată ce City Insurance care practica aşa numitele preţuri de dumping, cu mult sub nivelul optim care putea permite gestionarea despăgubirilor, s-a prăbuşit, asigurătorii rămaşi şi-au refăcut strategiile, dar în acelaşi timp stacheta a crescut la un alt nivel.

    Prin urmare, conform celor mai recente date publicate de ASF pentru primele şase luni din 2022, asigurătorii, care aveau şi RCA în portofoliu au înregistrat creşteri colosale, ajungând până la dublarea subscrierilor, iar cel puţin în cazul Groupama, noul lider al pieţei, compania aproape că şi-a triplat subscrierile. Piaţa asigurărilor din România a ajuns la subscrieri totale de 8,75 mld. lei la finalul primelor şase luni din 2022 în creştere cu 37% faţă de perioada similară a anului trecut. Din totalul subscrierilor la finalul lunii iunie 2022, 83% au venit din zona asigurărilor generale, adică 7,27 mld. lei, în timp ce 17% au fost subscrieri pe zona asigurărilor de viaţă, respectiv 1,48 mld. lei.

    FGA a plătit până pe data de 31 august 2022, cele mai recente date transmise de Fond, suma de 385 mil. lei, în contul a 40.305 cereri de plată a păgubiţilor City Insurance. Numărul total de cereri înregistrate până la acea dată era de aproximativ 248.000. Soldul disponibil al FGA la 18 iulie 2022 era de circa 440,6 mil. lei.

    Asigurătorului City Insurance, fostul lider al întregii pieţe a asigurărilor din România, i-a fost retrasă autorizaţia de funcţionare, s-a constatat starea de insolvenţă şi s-a demarat promovarea procedurii de faliment împotriva companiei de către ASF pe data de 17 septembrie 2021.

    Ulterior, pe data de 9 februarie 2022 City Insurance a intrat oficial în faliment prin decizia Tribunalului Bucureşti, CITR fiind desemnat lichidatorul judiciar al companiei. În urma sa, City Insurance a lăsat o expunere la masa credală de 8,4 mld. lei şi peste 3,1 milioane de şoferi care au întâmpinat probleme până când poliţele emise de City Insurance au expirat sau până când şi-au reînnoit asigurările.

    De-a lungul timpului, City Insurance a avut o strategie agresivă de captare a pieţei RCA oferind cele mai mici preţuri din piaţă pentru o poliţă RCA. Acest lucru a dus la o cotă de piaţă de peste 45% şi preluarea conducerii întregii pieţe, deşi societatea avea probleme încă din anii 2016-2017. Din cauza unor decizii care au fost luate fără o analiză detaliată asupra posibilităţii companiei de a plăti despăgubirile sau privind sumele pe care această societatea le avea în conturi, ASF i-a permis să-şi continue activitatea. Şase ani mai târziu City Insurance s-a prăbuşit marcând cel mai mare faliment din industria asigurărilor din România.

    Ultima majorare a contribuţiilor plătite de asigurători la FGA a fost pe data de 2 februarie 2022, când ASF a crescut contribuţiile pe asigurări generale de la 1%, la 2,5%. Din 2023 cota urcă de la 2,5% la 4%.

    Estimarea iniţială de la începutul anului 2022 privind suma de care ar avea nevoie FGA pentru a acoperi gaura lăsată de falimentul City Insurance era de 1,53 mld. lei.

     Estimarea ZF din aceeaşi perioadă este de cel puţin 2,5 mld. lei, mai ales dacă se adaugă şi sumele plătite de Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România (BAAR).

  • Cum au crescut asigurările auto în ultimul deceniu. Piaţa RCA dă peste cap kilometrajul cu mai mult de o triplare a subscrierilor, în timp ce piaţa Casco creşte mai ponderat

    ♦ În primul semestru din ultimii 10 ani, volumul subscrierilor din piaţa RCA a fluctuat consemnând şi scăderi ♦ Zona Casco şi-a menţinut de-a lungul timpului o constanţă cu creşteri de cel mult 11-12%, menţinând un volum al subscrierilor între 1 şi 1,5 mld. lei în primul semestru din ultimii patru ani.

    Piaţa RCA a dat peste cap kilometrajul în ultimul deceniu, ajungând la un ritm de peste trei ori mai mare în primul semestru (S1) din 2022, faţă de S1/2013, în timp ce seg­mentul Casco, poliţa facul­tativă care aduce un număr semnificativ de beneficii în plus faţă de RCA, şi-a menţinut un ritm modest de creştere de-a lungul timpului, avansul fiind de 60% în ultimul deceniu, conform datelor Autorităţii de Supra­veghere Financiară (ASF).

    În ultimii 10 ani piaţa RCA a crescut semnificativ, iar evoluţiile din ultimul an au propulsat volumul subscrierilor cel mai mult. Falimentul liderului pieţei asigurărilor, City Insurance, care avea peste 3 milioane de clienţi în portofoliu, a destabilizat piaţa. Din luna octombrie 2021 până acum, preţurile la poliţele RCA s-au dublat, chiar triplat, ceea ce a dus nivelul subscrierilor la cote record, iar jucătorii au beneficiat de consolidări masive ale cotelor de piaţă şi ale poziţiilor.

    Preţurile mai mari la poliţele RCA au fost motorul principal al pieţei RCA în ultimul an, având în vedere că numărul contractelor RCA a scăzut cu aproape 40% în prima jumătate a anului 2022 faţă de perioada similară a anului trecut.

    Analizând volumul subscrierilor din piaţa RCA în primul semestru din perioada 2013-2022, două momente cheie ies în evidenţă, respectiv momentele în care piaţa a reacţionat la falimentele unor jucători împortanţi, Astra, Carpatica şi City Insurance.

    În perioada S1/2015 ñ S1/2016, ani în care asigurătorii Astra şi Carpatica s-au prăbuşit unul după altul, piaţa RCA a consemnat un avans de 17% în S1/2015 şi 34% în S1/2016. Ulterior, zona RCA a consemnat mici scăderi a subscrierilor respectiv 2% în S1/2017 şi 9% în S1/2018, urmând apoi un trend uşor ascedent.

    Odată cu falimentul City Insurance, se observă acelaşi tipar al subscrierilor, respectiv creşteri peste ritmul mediu din ultimii ani. Diferenţa este că falimentul City Insurance este cel mai mare de până acum, iar efectele au atins un nou nivel, ducând la aproape o dublare a volumului de prime brute subscrise pe zona RCA.

    Pe măsură ce anul ajunge spre final, este posibil să vedem în continuare un ritm de creştere pronunţat pe segmentul RCA, având în vedere că asigurătorii au crescut semnificativ preţurile. Pe de altă parte, actori ai pieţei asigurărilor susţin că segmentul RCA abia acum ajunge la nivelul la care trebuia să fie, din punctul de vedere al preţului.

    Comparativ, segmentul Casco a consemnat în primul semestru din ultimii 10 ani o creştere de 60% a subscrierilor, ajungând în S1/2022 la 1,39 mld. lei. Comparativ cu piaţa RCA, zona Casco s-a mişcat într-un trend uşor ascedent, cu creşteri modeste. Cele mai mari ritmuri de creştere consemnate în ultimul deceniu s-au observat în S1/2018, S1/2019, S1/2021 şi S1/2022, de 11-12%.

    Odată cu anul 2022, piaţa RCA a consemnat recorduri atât din perspectiva volumului de prime brute subscrise, cât şi din punctul de vedere al ritmului de creştere, ajungând la destul de aproape de o dublare, până la 4,25 mld. lei. În paralel, segmentul Casco a consemnat un avans de 12% a volumului de prime brute subscrise în S1/2022, până la 1,39 mld lei, menţinându-şi rimtul de creştere din anul precedent.

    Per total, piaţa asigurărilor a ajuns la un volum al primelor brute subscrise de 8,76 mld. lei, în creştere cu 37% faţă de perioada similară a anului trecut, în timp ce segmentul asigurărilor generale a consemnat un avans de 44% a subscrierilor până la 7,27 mld. lei, iar pe zona asigurărilor de viaţă ritmul de creştere a fost de 11%, până la 1,48 mld. lei.

     

  • Investiţii regulate pentru situaţii de criză

    Încă departe de potenţialul pieţei locale, asigurările de sănătate sunt plase de siguranţă în situaţiile de criză ce pot apărea pe neprevăzute, acoperind lipsa fondurilor necesare unui tratament costisitor. Iar investiţia zilnică necesară în acestea este egală cu preţul unei cafele, după cum observă Cristina Netea, Head of Value Proposition and Health Business la NN România.

    În acest moment, asigurările de sănătate nu sunt cele mai cunoscute tipuri de asigurări în România, însă potenţialul de creştere al pieţei este unul foarte mare”, a spus Cristina Netea, Head of Value Proposition and Health Business, NN România, în cadrul emisiunii BM Medical City News. Potrivit ei, în acest moment România este printre ultimele ţări din Europa în ceea ce priveşte deficitul de protecţie, noţiune care se referă la suma de bani de are nevoie o familie, cât trebuie să economisească pentru situaţiile în care se întâmplă un eveniment care poate să îi destabilizeze bugetul: un accident, o îmbolnăvire, decesul unei persoane apropiate şi aşa mai departe. „Şi asta se vede an de an în evoluţia pieţei asigurărilor, care creşte destul de mult. De exemplu, anul trecut am înregistrat o creştere de 10% faţă de 2020, iar creşterea a continuat şi anul acesta. În primul trimestru al anului curent am avut 28% în plus faţă de primul trimestru al anului trecut.”

    În ciuda faptului că asigurările de sănătate nu sunt încă atât de populare, spune că relevanţa lor a crescut şi creşte de la an la an. „Am văzut acest lucru şi în contextul pandemic. Interesul românilor faţă de asigurările de sănătate a crescut foarte mult.” Oferă drept exemplu un studiu realizat anul acesta de către cei de la UNSAR, care arată că 4 din 10 români sunt mai interesaţi să cumpere o asigurare de sănătate. „Bineînţeles, odată cu interesul faţă de asigurări au crescut şi aşteptările pe care consumatorul le are acum. Pentru că este dispus să plătească mai mult pentru produse mai complexe, cu acoperiri mai mari, aşteaptă să primească în schimb beneficii tangibile, să aibă un acces facil la serviciile medicale, să folosească uşor produsul de asigurare integrat, să interacţioneze uşor cu compania.” Cumva, adaugă ea, asta vine şi în contextul digitalizării accelerate care a avut loc în ultima perioadă şi a cuprins şi segmentul de asigurări.

    Cristina Netea subliniază faptul că o asigurare de sănătate intervine atunci când poate apărea o problemă mai serioasă, care presupune nişte costuri medicale mari şi care poate destabiliza bugetul familiei. „Aici, cum ziceam, vorbim despre un accident, de o îmbolnăvire, de situaţii în care costurile pot fi mari şi e foarte greu să le acoperim.” Ea susţine că asigurarea de sănătate NN acoperă costurile cu investigaţiile medicale, costurile cu spitalizarea şi intervenţiile chirurgicale, oferind acces clienţilor companiei în peste 275 de clinici şi spitale private din România sau din afara ţării. „Pentru tratament, clientul nu e nevoit să scoată bani din buzunar, NN plătind direct către spitale şi către clinici.

    De asemenea, oferim şi posibilitatea clientului să meargă, dacă doreşte, în afara reţelei sau chiar în spitalele de stat şi vom despăgubi o parte din cheltuielile medicale pe care trebuie să le plătească. Clientul se poate concentra pe tratament, pe însănătoşire. Noi ne ocupăm de costurile medicale.” În timp ce asigurarea principală acoperă spitalizarea şi intervenţia chirurgicală, ea spune că anul trecut compania a lansat o acoperire suplimentară care poate fi ataşată asigurărilor de sănătate, aceasta acoperind afecţiunile oncologice, arsurile grave şi transplantul de organe. „Beneficiul principal al acestei asigurări este că, în momentul în care clientul are un diagnostic, primeşte o sumă foarte mare de bani în maximum 48 de ore de la diagnostic şi se poate concentra mai departe pe tratament, să găsească clinica şi doctorul unde să se poată trata.”

    Un serviciu accesibil la scară largă

    Potrivit Cristinei Netea, dacă în urmă cu câţiva ani asigurările de sănătate erau percepute drept un serviciu premium la care au acces doar clienţii care câştigă foarte mulţi bani, „realitatea ne-a arătat că nu este chiar aşa. În realitate, costă în medie 5 lei pe zi. Cu echivalentul costului unei cafele poţi să ai o asigurare care să te acopere în cazul unui eveniment mai puţin plăcut”. Într-adevăr, adaugă ea, preţul asigurării poate fi diferit în funcţie de vârsta clientului, în funcţie de nivelul de acoperire pe care îl alege el, dar şi de starea de sănătate. Ea subliniază că e bine să ne facem asigurări de sănătate cât suntem tineri, cât încă nu avem probleme, pentru că vom plăti un preţ mai mic, care nu se schimbă dacă ne îmbolnăvim. „Noi nu penalizăm clienţii dacă au o afecţiune care presupune intervenţie chirurgicală, spitalizare, costul asigurării rămânând constant, fără fluctuaţii mari, iar atâta vreme cât clientul plăteşte poate să ţină asigurarea pentru toată viaţa. Nu avem o limită de vârstă la care încheie o asigurare.”

    Astfel, şi foarte mulţi copii sunt asiguraţi împreună cu părinţii pe poliţă. Cristina Netea spune că nici în condiţiile actuale, în care preţurile au crescut, asigurarea nu ar trebui ignorată, în condiţiile în care poate acoperi o sumă de până la 200.000 de lei pentru o asigurare principală şi încă 500.000 de lei pentru clauza de cancer, arsuri şi transplant. „Eu zic că este un beneficiu clar pentru client dacă stăm să comparăm preţul versus beneficiul pe care îl primeşte. Pot să vă dau şi un exemplu: dacă ne uităm la cât plătim noi în fiecare an în fiecare an pe intervenţii chirurgicale, media este undeva la 15.000 de lei per client.” Media spune că este cumva dată de foarte multe cazuri de spitalizare, care la rândul său poate să coste până la 6.000 de lei într-un spital privat, dar şi de intervenţii mai complicate, suma cea mai mare acoperită până acum de NN fiind o intervenţie chirurgicală cu un robot DaVinci, de aproape 100.000 de lei. „Important este ca fiecare să se gândească, dacă ar fi confruntat cu o astfel de situaţie, ce ar face şi de unde ar reuşi să obţină aceşti bani. Pentru că vedem cu toţii şi pe Facebook, în media, tot felul de cazuri, de situaţii ale unor oameni care au nevoie de un tratament costisitor, să meargă în străinătate, şi de multe ori ce fac? Apelează la rude, la prieteni, apelează la bunăvoinţa celorlalţi pentru a putea să strângă bani şi să aibă acces la un tratament de calitate.” Exact aici, subliniază ea, intervine o asigurare de sănătate. „Practic este o plasă de siguranţă financiară pentru client, lăsându-l să se concentreze pe tratament şi pe însănătoşire mai degrabă decât să îşi facă griji de unde poate lua banii şi dacă o să-i strângă în timp util ca să se poată duce să se trateze.” În plus, ea spune că trebuie ţinut cont şi de faptul că un diagnostic grav vine „la pachet” şi cu o povară psihologică.

    Asigurarea NN acoperă peste 90% din cele mai frecvente afecţiuni care pot apărea, notează Cristina Netea. De exemplu, pe zona de adulţi, cele mai frecvente costuri sunt cele pentru naşteri, pentru afecţiuni din sfera ORL – deviaţii de sept, afecţiuni ale genunchiului, afecţiuni specifice femeilor – dar şi pe zona de copii – afecţiuni din sfera virală, gastro-intestinală, afecţiuni respiratorii, ORL, amigdalită, polipi nazali, „afecţiuni care sunt destul de întâlnite, sunt boli ale copilăriei”, dar şi afecţiuni mai grave, cum sunt cele din zona oncologică, prin clauza dedicată. „Ştim cu toţii că atunci când intră în colectivitate, copiii sunt mult mai predispuşi la îmbolnăvire. Lucrurile astea se întâmplă destul de des din ceea ce vedem şi din ceea ce despăgubim, şi atunci asigurarea vine să susţină cheltuielile cu spitalizarea, dar şi cu tratamentul, atât pentru copil cât şi pentru părinte, deoarece cazarea părintelui este suportată tot de asigurare.”

    Perspectivă nouă pentru abonaţi

    Recent, NN a hotărât să includă în pachetul de asigurare şi servicii de Second Opinion, alegând drept partener primul oraş medical din România, Enayati Medical City. „Din 2016, de când am lansat acest produs, el a fost permanent îmbunătăţit. An de an venim cu lucruri noi pe care le oferim clienţilor, aşa cum s-a întâmplat şi anul acesta, când am inclus în asigurare două servicii noi.” În timp ce primul serviciu este destinat situaţiilor uşoare şi a fost lansat în parteneriat cu unul dintre principalii provideri de servicii medicale din România, cel de-al doilea – Second Opinion, dezvoltat împreună cu Enayati Medical City, se adresează clienţilor cu boli grave, din sfera oncologică, neurologice, cardiovasculare, inclusiv zona de imagistică şi anatomopatologii.

    Unul dintre motivele pentru care a fost lansat acest produs este nevoia de ghidare. „Când sunt confruntaţi cu un diagnostic grav clienţii nu ştiu ce să facă. Nu ştiu cu cine să vorbească, în ce direcţie să o apuce. De multe ori apelează la familie, la prieteni care au mai trecut prin situaţii de genul ăsta şi încearcă să găsească o soluţie. De multe ori ajung să meargă pe la doi, trei, chiar patru medici până găsesc un diagnostic clar şi o direcţie de tratament. Şi asta înseamnă în primul rând un impact în buget, pentru că lucrurile astea nu sunt deloc ieftine. Şi în al doilea rând înseamnă timp pierdut pe care ar fi putut să îl folosească pentru tratament şi recuperare.” Serviciul de Second Opinion oferit este inclus în asigurare. „Clientul nu plăteşte separat. Este inclus într-un pachet pe care îl oferim tuturor clienţilor noştri pentru că, aşa cum spuneam, această ghidare este foarte importantă. E partea care ne lipsea din produsul de asigurare şi vrem să oferim tuturor clienţilor acces la ea. Când are nevoie intră în contact cu noi şi de acolo porneşte toată călătoria de care v-am povestit.” Beneficiul principal al serviciului, notează ea, este că în momentul în care se confruntă cu o problemă gravă, clientului i se alocă un navigator medical, „un doctor care vorbeşte pe aceeaşi limbă, care încearcă să-i înţeleagă situaţia, se uită pe dosarul lui medical, vede dacă e complet, dacă lipseşte vreun document, astfel încât clientul să poată să meargă să facă investigaţii suplimentare. Împreună stabilesc care este pasul următor, cel mai bun pentru pentru client”. Aici clientul spune că poate opta să primească o a doua opinie medicală în România sau în străinătate, de la cei peste 500 de medici din Europa, Israel sau chiar America, şi în urma acestei opinii nu i se confirmă doar diagnosticul, ci primeşte şi recomandări pentru tratament, recomandări pentru stil de viaţă şi chiar recomandări de centre medicale unde ar putea să meargă să îşi trateze boala respectivă.

    O a doua opţiune ar fi ca dosarul lui să fie transmis către o comisie multidisciplinară care să se uite din toate punctele de vedere pe cazul respectiv şi să decidă împreună care este diagnosticul şi care este tratamentul cel mai potrivit, un tratament personalizat pentru clientul respectiv. Acest produs, adaugă ea, a fost creat „gândindu-ne care sunt situaţiile şi care sunt afecţiunile în care în mod normal oamenii au nevoie de un astfel de ghidaj”. Astfel, el nu acoperă toate afecţiunile, „pentru că cele standard pot fi tratate şi se tratează de obicei cu medicul curant”. Serviciul se adresează aşadar cazurilor complicate în primul rând, în care oamenii simt nevoia să ştie că diagnosticul pe care l-au primit este unul corect şi să ştie ce tratament este cel mai potrivit, care sunt centrele medicale unde ar putea să obţină acest tratament astfel încât să se asigure că au cele mai mari şanse de recuperare. Serviciul de second opinion are inclusă o perspectivă a tuturor medicilor, având acces şi la medici primari sau profesori doctori şi nu numai, atât din România cât şi din străinătate, fiind ales „unul dintre cei mai buni specialişti pe domeniul respectiv”.

    În încheiere, vorbind de nevoia de educare a românilor cu privire la folosirea asigurărilor de sănătate, Cristina Netea spune că este datoria asigurătorilor să promoveze din ce în ce mai mult beneficiile pe care le oferă clienţilor, astfel încât să devină nişte beneficii de care să ştie şi să fie primele la care se gândesc în momentul când au o astfel de o problemă, „să nu mai stea să caute în cercul de prieteni, rude sau pe internet. Adică să le fie mult mai cunoscută noţiunea şi să le acceseze natural, să ajungă la ele natural, nu prin prin alte terţe părţi”. Legat de rata anuală de creştere a numărului de asiguraţi, Cristina Netea preconizează, la nivelul companiei pe care o reprezintă, o evoluţie în rând cu piaţa, de 10-20%.

     

  • Matematica serviciilor medicale: asigurări + abonamente = Concierge Medical

    Piaţa asigurărilor şi abonamentelor medicale este astăzi în plin avânt, dar, de multe ori, pacienţii, se pierd în multitudinea de reţele de clinici şi spitale şi nu ajung să profite la maximum de beneficiile serviciilor de acest tip. E perspectiva pe care ne-a oferit-o, într-una dintre ediţiile emisiunii BM Medical City News, Ana Maria Marian, Managing Partner, Concierge Medical, Enayati Medical City. Tot ea ne-a vorbit însă şi de un alt serviciu, care le include pe amândouă, şi care vine la pachet cu ceva în plus.

    Concierge Medical este un concept hibrid, care îmbină accesul la o reţea deschisă, cum o numim noi. Adică abonaţii Concierge Medical au acces la mai mulţi furnizori de servicii medicale. În acelaşi timp, îmbină accesul la această reţea cu ghidarea de care pacientul are nevoie pentru că, de multe ori, nu doar în România, ci şi în străinătate, când avem o problemă medicală, nu ştim pe unde să apucăm. Nu ştim care sunt paşii care trebuie urmaţi, nu ştim care e traseul corect şi eficient. Degeaba ai la dispoziţie 100 sau 700 de clinici la care ai acces pentru că tot nu ştii care este primul pas şi care este medicul potrivit pentru rezolvarea problemei”, explică ea. Îmbinarea dintre accesul la o reţea deschisă şi acest Concierge Doctor, care de fapt te ghidează în acest sistem, este ceea ce cumva pune în vârful sistemului medical acest concept.

    Abonamentele şi asigurările aşa cum le cunoaştem sunt oferite în mediul privat, subliniază Ana Maria Marian, iar ce oferă statul este acea asigurare obligatorie de sănătate oferită prin Casa Naţională de Sănătate, care îţi asigură acces mai mult în spitale şi în puţinele policlinici de stat care au mai rămas. Potrivit ei, o persoană care are abonament sau asigurare de sănătate merge la medic cam de cinci ori pe an, de 2,5 ori mai des decât o persoană care nu are acest tip de acoperire medicală, care nu are acest beneficiu medical. „Acum, cifra poate fi considerată şi mare, şi mică, depinde cum vrem să ne uităm la aceasta.” Ea consideră că ar putea să fie mult mai mică dacă pacientul ar beneficia de o coordonare medicală corectă. „Pentru că, de multe ori,  persoana care are un abonament sau o asigurare de sănătate merge la mai mulţi medici în acelaşi timp pentru aceeaşi problemă medicală, pentru că nu ştie unde să meargă. Iar dacă obţine păreri diferite, nu ştie ce să facă cu ele şi nu ştie pe cine să asculte, pentru că lipseşte acel medic de încredere care să spună: «Uite, acesta este pasul pe care trebuie să îl facem. Acesta e traseul corect şi te ţin de mână prin sistem până rezolvăm problema medicală.»”

    Ana Maria Marian spune că, atunci când vorbim la segmentul corporate, acest tip de servicii sunt accesate de angajaţi din multinaţionale – persoane tinere, cu media de vârstă undeva între 30 şi 35 de ani, de obicei cu o educaţie peste medie şi cu o expunere mai largă la mediul informaţional, inclusiv în ceea ce priveşte partea medicală. Dacă ne uităm în zona de abonamente individuale, acolo persoanele sunt deja chiar mai educate decât ceea ce întâlnim de obicei în corporaţii, dar şi media de vârstă este mai mare. „Adică sunt persoane care încep să aprecieze importanţa unui abonament medical pentru ele sau pentru pentru familiile lor. De exemplu, în abonamentele Concierge Medical media de vârstă este în jur de 40 de ani. Iar majoritatea sunt fie persoane din managementul unor multinaţionale cu mii sau zeci de mii de angajaţi, fie companii din segmentul avocatură, banking, fonduri de investiţii. Dar dacă ne uităm la produse de nişă, cine are, în general, beneficii medicale, sunt angajaţii marilor corporaţii din România.” Domeniile din care provin companiile care oferă aceste beneficii extrasalariale în pachetele lor sunt, aşadar, foarte vaste, acoperind toată plaja industriilor din România, iar diferenţele constau în special în complexitatea abonamentelor sau asigurărilor medicale oferite. Aici, adaugă Ana Maria Marian, se poate vedea o diferenţă în funcţie de industrii, „pentru că dacă ne uităm de exemplu în domeniul farma, banking sau IT, aici de obicei găsim beneficiile cu cea mai largă acoperire. Cu cât mergem, de exemplu, mai mult spre fabrici, cu atât scade nivelul de acoperire”. Potrivit ei, odată cu lansarea abonamentelor Concierge Medical, s-a remarcat o tendinţă de migrare a companiilor din primele categorii amintite către abonamentele Concierge Medical, pentru că acestea înţeleg beneficiul pe care îl aduce rezolvarea rapidă a unei probleme medicale, în care timpul dintre problemă şi soluţie devine foarte scurt.

    În momentul de faţă, în România, pe zona corporate, Ana Maria Marian susţine că există aproximativ 1,6 milioane de abonamente active, dintre care circa 500.000 sunt produse hibrid, o combinaţie între abonamente şi asigurări medicale, şi 100.000 sunt, probabil, asigurări de sănătate corporate, care nu au niciun fel de interacţiune cu zona de abonamente. Potrivit ei, în România asigurările de sănătate seamănă foarte mult cu nişte abonamente, adică au acelaşi gen de acoperire şi sunt concentrate probabil 90-95% pe zona de policlinică. „Şi din cauza asta spunem că este asigurare, dar de fapt serviciile oferite sunt şi acestea de obicei incluse într-un abonament, diferenţa fiind dată de accesul la o reţea mai largă. Dacă ne uităm internaţional, asigurarea de sănătate înseamnă cu totul altceva. Şi preţurile sunt într-o cu totul altă categorie”, a spus Ana Maria Marian. O asigurare de sănătate cu un preţ mediu, în Germania, Franţa sau Italia, exemplifică ea, începe de la 100 de euro pe lună. „Dar acolo, într-adevăr, vorbim de acoperirea unor probleme medicale grave, care necesită spitalizare, chirurgie, intervenţii medicale pe o lungă perioadă de timp, uneori poate chiar şi ani de zile, pentru tratarea unei boli cronice.” Spre comparaţie, în România asigurările şi abonamentele medicale au un cost mediu oarecum similar, care se învârte în jurul valorii de 10-12 euro/lună/persoană. În ceea ce priveşte costul abonamentelor Concierge Medical oferite de Enayati Medical City, acesta încep, potrivit Anei Maria Marian, de la 10 euro pe lună. Tot ea a povestit şi cine şi când a adus în premieră pe piaţă abonamentele medicale: dr. Wargha Enayati, fondator al primului oraş medical din România, Enayati Medical City, şi al reţelei sănătate Regina Maria, în 1996.

  • Noi asigurări de la premier că România va avea suficient gaz în depozite pentru iarnă

    Premierul Nicolae Ciucă a declarat miercuri că România a atins un procent de 70% de gaze în depozitare. Astfel, vin noi asigurări de la prim-ministru că România va avea suficient gaz pentru iarna 2022 – 2023.

    „În momentul de faţă continuăm să înmagazinăm gaze în depozitele proprii şi am reuşit să atingem un procent de 70%, ceea ce este foarte încurajator pentru realizarea obiectivului astfel încât să ne asigurăm că avem cantităţile de gaz necesare pentru iarna 2022-2023 şi sunt convins că, aşa cum ne-am asumat prin demersurile pe care Ministerul Energiei continuă să le facă, vom avea garanţia unei aprovizionări continue în perioada următoare şi putem în felul acesta să transmitem un mesaj cât se poate de clar că pentru cetăţenii ţării noastre, pentru economia românească avem cantităţile de gaz necesare să putem să trecem iarna dintre anii 2022 – 2023”, a spus prmeierul.

    Acesta a amintit că a fost înfiinţat Comitetul interministerial care are ca obiect principal asigurarea rezilienţei energetice pentru perioada următoare, precum şi concretizarea investiţiilor în energie.

    „Sunt demersuri care au început să funcţioneze, am primit deja rapoartele de la Ministerul Energiei în ceea ce priveşte proiectele care urmează să fie implementate pe termen scurt şi pe termen mediu şi lung şi de asemenea, am primit analiza pieţei energetice de la Agenţia Naţională de Reglementare în Energie şi în acest moment se desfăşoară activitatea de analiză şi de identificare a soluţiilor, astfel încât până pe data de 31 august să avem încheiate toate activităţile subsecvente şi să venim cu o decizie în acest sens”, afirmă Ciucă.