Ca maitoţi artiştii din sfera modernistă, despre Alexey Menschikov nu se ştiu prea multe, scrie TwistedShifter, însă creaţiile sale sunt cât se poate de neconvenţionale. Fotograful compune imaginile sale folosind elemente foarte la îndemână de pe stradă. A creat, de pildă, o imagine cu un saxofon format de umbre sau cu o chitară din vopseaua cojită de pe un zid.
NU ESTE DELOC O NOUTATE CĂ ROMÂNIA STĂ ÎN CONTINUARE CU CAPUL PLECAT ATUNCI CÂND VINE VORBA DE INFRASTRUCTURA RUTIERĂ. Cu doar 530 de kilometri de autostrăzi, România se străduie de câteva decenii să intre pe harta europeană a transportului rutier şi să atragă astfel mai mulţi investitori străini şi mai mulţi turişti. Nici drumurile naţionale sau judeţene nu stau mai bine, în condiţiile în care an de an intră în reparaţii capitale, iar saga gropilor pare a fi nesfârşită.
Cu toate acestea, statul continuă să plătească sute de milioane de euro pe şosele, fără rezultate imediate însă. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) are anual un buget de 1,5-2 miliarde de euro, bani care se împart între constructorii români şi cei străini care au contracte de şosele.
Şi anul trecut cele mai importante 10 companii româneşti din domeniu au încasat, cumulat, circa 440 de milioane de euro de la CNADNR. Chiar dacă rezultatele financiare obţinute în 2012 de companiile locale de construcţii nu sunt încă publice, iar acestea evită în general să facă declaraţii în presă cu privire la businessul lor, sumele încasate de constructori de la compania de drumuri oferă o imagine cu privire la modul în care au evoluat anul trecut afacerile asfaltatorilor.
Dorinel Umbrărescu, care controlează constructorul băcăuan Spedition UMB, a rămas şi anul trecut lider la capitolul încasări de la compania de drumuri. Circa 145 de milioane de euro au intrat în conturile firmei sale pentru proiecte precum autostrada Timişoara-Lugoj, autostrada Moara Vlăsiei-Bucureşti, deszăpeziri sau centura municipiului Rădăuţi. De altfel, Umbrărescu a fost în ultimii ani liderul incontestabil al regilor locali ai asfaltului, câştigând an de an contracte de sute de milioane de euro care i-au adus şi profituri pe măsură. În 2011, spre exemplu, Spedition UMB a avut un profit net de aproape 40 de milioane de euro la afaceri de aproape 190 de milioane de euro.
O sumă importantă, de aproape 93 de milioane de euro, a încasat de la CNADNR şi constructorul giurgiuvean Romstrade, controlat de Nelu Iordache, care în prezent se află în arest, fiind cercetat pentru deturnarea unor fonduri pentru construirea autostrăzii Nădlac-Arad. Totodată, Romstrade a intrat spre finalul anului trecut în insolvenţă, la scurt timp după ce mai multe contracte de infrastructură ale companiei au fost reziliate de compania de drumuri.
O ascensiune importantă în ultimii ani a avut-o compania Straco Grup, controlată de fraţii Alexandru şi Traian Horpos. Înfiinţată în 2003, când înregistra o cifră de afaceri de mai puţin de un milion de euro, firma a ajuns în 2011 la un rulaj de aproape 90 de milioane de euro, susţinut de contractele de peste jumătate de miliard de euro pe care le-a câştigat în ultimii ani pe cont propriu sau în consorţiu cu alte firme. De altfel, Straco Grup îşi încasează o mare parte din bani din contractele de autostrăzi şi drumuri naţionale, numai anul trecut primind de la CNADNR circa 54 de milioane de euro pentru lucrări precum autostrada Orăştie-Sibiu.
IN TOPUL FIRMELOR ROMÂNEŞTI CARE AU ÎNCASAT CEI MAI MULŢI BANI ÎN 2012 de la CNADNR nu lipsesc PA&CO International a lui Costel Căşuneanu sau Euro Construct Trading 98 a lui Sorin Vulpescu şi Dan Beşciu, care au primit anul trecut circa 40 de milioane de euro. Chiar dacă au continuat să încaseze sume de la CNADNR şi anul trecut, unele firme şi-au redus practic “dependenţa” de instituţia care coordonează autostrăzile şi drumurile naţionale din România, nu neapărat pentru că aşa şi-au dorit, ci pentru că bugetele alocate lucrărilor de infrastructură au fost drastic reduse anul trecut. Delta ACM 93, firmă controlată de omul de afaceri Florea Diaconu, este un exemplu, în condiţiile în care anul trecut sub 10% din cifra de afaceri de 110 milioane de euro a fost generată de încasările de la CNADNR, potrivit calculelor Business Magazin pe baza datelor oferite de compania naţională de drumuri şi de Delta ACM 93. “Noi avem în continuare lucrări de drumuri, dar nu au existat bugete alocate pentru acestea anul trecut, aşa cum se întâmplă în cazul centurii Bucureştiului”, spune Florea Diaconu, care are un contract de aproape 50 de milioane de euro şi pentru construcţia unei autostrăzi în Irak.Anul 2012 nu a adus numai reducerea semnificativă a bugetelor pentru lucrări de infrastructură, ci şi mult mai puţine licitaţii decât în perioada 2010-2011, fapt care a iscat îngrijorări în rândul constructorilor. Câţiva companii mari, printre care Romstrade, controlat de Nelu Iordache, sau Confort, deţinut de Georgică Cornu, au intrat chiar în insolvenţă.
În contextul în care nici sectorul construcţiilor private nu stă tocmai roz, piaţa construcţiilor în ansamblu a stagnat anul trecut la circa 9,3 miliarde de euro, potrivit datelor Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO). “Începând cu semestrul al doilea al anului trecut, decidenţii politici au fost alţii. Schimbările de guvern de la jumătatea anului şi criza politică s-au resimţit în dinamica sectorului”, spune Laurenţiu Plosceanu, preşedinte al ARACO. El apreciază că semnalele politice din acest început de an în ceea ce priveşte bugetele pentru lucrări de infrastructură arată că cel puţin primul trimestru va fi unul de sacrificiu pentru piaţa construcţiilor. Iar dacă situaţia va continua şi în celelalte trimestre ale anului, regii asfaltului se vor vedea nevoiţi să-şi reducă nu numai rulajele, ci să renunţe şi la o parte din profituri.
VEZI MAI JOS SI ALTE GALERI FOTO
Ibericii de la FCC Construccion, cu afaceri de peste 12 miliarde de euro la nivel internaţional, sunt cunoscuţi în România în special pentru construcţia pasajului Basarab, realizat alături de italienii de la Astaldi. Considerată cea mai scumpă, cea mai importantă, dar şi cea mai aşteptată lucrare de infrastructură urbană din Capitală în ultimii 20 de ani, pasajul de 240 de milioane de euro a fost inaugurat în vara anului trecut, aceasta fiind una dintre cele mai importante victorii ale spaniolilor pe piaţa locală.
Pentru 2011, Sebastien Picaut, managerul în vârstă de 40 de ani al subsidiarei locale a FCC Construccion, estimează o creştere uşoară a cifrei de afaceri, de aproape 10%, până la 120 de milioane de euro, în principal datorită încasărilor pe proiectele mari pe care compania le-a avut în derulare, precum autostrada Timişoara-Arad, centura Constanţei sau pasajul Basarab.
“Suntem în linie cu ceea ce ne-am propus la începutul anului (trecut – n. red.). Dacă în 2010 am finalizat circa 150 de kilometri de drumuri naţionale reabilitate, în 2011 am inaugurat o serie de proiecte majore: în iunie am finalizat pasajul Basarab, în iulie am deschis parţial centura Constanţei, iar în septembrie am deschis integral tronsonul dintre DN 3 şi Agigea”, spune Picaut.
De asemenea, în decembrie compania spaniolă a finalizat podul hobanat de la Otopeni de pe Centura Capitalei şi a deschis traficul pe autostrada Arad-Timişoara, cu o lungime de 32 de kilometri şi o valoare de circa 115 milioane de euro. În cazul acestei autostrăzi, spaniolii au colaborat tot cu italienii de la Astaldi, dar mai au de lucrat şi în 2012, în special la centrele de întreţinere. “Întârzierile la finalizarea acestei autostrăzi s-au datorat întârzierii cu care s-au dat autorizaţiile de construcţie şi cu care s-au realizat exproprierile, astfel că acest contract a fost extins”, explică managerul FCC Construccion.
Până la finalul anului 2012, spaniolii spun că vor încheia lucrările şi la reabilitarea a 100 de kilometri de drum naţional între Dej şi Baia Mare, lucrări care au demarat în 2011 şi care erau realizate în proporţie de 50% în decembrie.
Dacă pe segmentul de infrastructură rutieră au lucrat la unele dintre cele mai importante proiecte de autostrăzi şi drumuri naţionale, începând cu anul trecut, cei de la FCC Construccion au intrat şi în construcţiile de magistrale de metrou din Bucureşti. În primăvara anului trecut Ministerul Transporturilor a semnat contractul de construcţie a magistralei 5 Râul Doamnei-Eroilor, în valoare de 215 milioane de euro, cu consorţiul format din Astaldi, FCC Construccion, Delta ACM 93 şi AB Construct. Tronsonul Râul Doamnei – Eroilor are o lungime de 6,22 kilometri şi va cuprinde nouă staţii de metrou, respectiv Râul Doamnei, Brâncuşi, Romancierilor, Parc Drumul Taberei, Drumul Taberei, Favorit, Orizont, Academia Militară, Eroilor 2. Tronsonul ar urma să fie gata în 2015.
“Magistrala 5 de metrou este o lucrare complexă din punct de vedere tehnic, similară celei de la pasajul Basarab. Vom folosi un utilaj special, denumit TBM (Tunnel Boring Machine – n. red.), care perforează solul şi în acelaşi timp plasează bolţari”, spune Picaut. Vor fi folosite două astfel de utilaje, care vor fi aduse la începutul acestui an şi vor costa circa 20 de milioane de euro. “TBM-ul a fost special construit pentru solul din Bucureşti, care are anumite particularităţi, în condiţiile în care nisipul alternează cu argila şi se regăseşte şi apă. Cele două utilaje vor lucra în paralel, iar lucrările vor începe la (staţia de metrou – n. red.) Academia Militară”, adaugă managerul FCC.
Anca Boagiu a declarat, pe şantierul DN 79 Arad – Oradea, aflat în reabilitare, că în prezent în România sunt în execuţie lucrări de reabilitare pe 24 de drumuri naţionale, însumând 2.300 de kilometri. Ea a spus că după ultimele vizite pe şantiere are încredere că firmele care au primit lucrările îşi vor asuma termenele de execuţie prevăzute în contracte, astfel încât până la începutul anului 2013 lucrările să fie încheiate.
V-aţi întrebat vreodată, când circulaţi pe o şosea sau când vedeţi o fabrică la margine de oraş cine este “creierul” care le-a gândit şi le-a dat formă? Sau, cu alte, cuvinte, cine le-a proiectat? Firmele de proiectare au un rol central în orice lucrare de construcţie, fie că vorbim de autostrăzi, hidrocentrale sau hale industriale, în condiţiile în care se află în spatele soluţiei tehnice şi dau direcţia oricărui pas pe care constructorii îl fac. Cine au fost însă cei mai mari proiectanţi de pe piaţa locală anul trecut, în funcţie de veniturile pe care le-au înregistrat?
Primii zece cei mai mari jucători din industria proiectării în construcţii au consemnat anul trecut cifre de afaceri cumulate de 350 de milioane de lei sau circa 83 de milioane de euro, având în medie o marjă de profit de 10,2%, potrivit IBC Focus, companie specializată în agregarea de informaţii din domeniul construcţiilor şi afacerilor.
În 2010 piaţa construcţiilor nu a dus-o prea bine, continuând să scadă cu 20-25%, astfel că acest declin s-a resimţit şi la nivelul firmelor de proiectare şi consultanţă: cu un an în urmă cifra de afaceri a celor mai mari zece se ridica la 99 de milioane de euro, deci cu aproape 16% mai mult decât în 2010.
Liderul în domeniul proiectării a fost Institutul de Studii şi Proiectări Hidroenergetice (ISPH), cu afaceri de 53,7 milioane de lei (12,8 milioane de euro), în uşoară scădere faţă de anul anterior. Compania, care a fost înfiinţată încă din 1949 şi care a fost privatizată după Revoluţie, s-a implicat în construcţia a numeroase baraje sau hidrocentrale în România, cum sunt amenajarea râului Crişul Repede sau lucrările de reabilitare la hidrocentrala de la Remeţi din judeţul Bihor. Compania a avut anul trecut o marjă de profit de circa 17,5%, obţinând al doilea cel mai mare profit net din rândul celor mai mari zece firme de proiectare ce activează pe piaţa locală. În 2010 ISPH a continuat o serie de proiecte din domeniul hidroelectric, precum studiul de fezabilitate pentru retehnologizarea Centralei Hidroelectrice Slatina sau studiul de prefezabilitate pentru valorificarea potenţialului hidroenergetic al râului Mureş pe sectorul Mureş-Nădlac.
Dacă laurii de premiant au mers în 2010 către un proiectant din domeniul energiei, locul secund a fost ocupat de Search Corporation, firmă controlată de omul de afaceri Michael Stanciu, care are contracte în special în infrastructura rutieră. Compania, cu afaceri de aproape 45 milioane lei (10,7 milioane euro) şi un profit de 1 milion lei (0,3 milioane euro), se ocupă în special de proiecte de autostrăzi în România, astfel că, având în vedere că anul acesta au fost licitate o serie de proiecte de astfel de şosele, şi-ar putea mări considerabil businessul în 2011. “Cifra de afaceri a scăzut în 2010 în principal din cauza încetinirii procesului de lansare de noi proiecte de către autorităţile care gestionează infrastructura rutieră”, spune Mihaela Drăghici, director relaţii publice în cadrul Search Corporation.
V-aţi întrebat vreodată, când circulaţi pe o şosea sau când vedeţi o fabrică la margine de oraş cine este “creierul” care le-a gândit şi le-a dat formă? Sau, cu alte, cuvinte, cine le-a proiectat? Firmele de proiectare au un rol central în orice lucrare de construcţie, fie că vorbim de autostrăzi, hidrocentrale sau hale industriale, în condiţiile în care se află în spatele soluţiei tehnice şi dau direcţia oricărui pas pe care constructorii îl fac. Cine au fost însă cei mai mari proiectanţi de pe piaţa locală anul trecut, în funcţie de veniturile pe care le-au înregistrat?
Primii zece cei mai mari jucători din industria proiectării în construcţii au consemnat anul trecut cifre de afaceri cumulate de 350 de milioane de lei sau circa 83 de milioane de euro, având în medie o marjă de profit de 10,2%, potrivit IBC Focus, companie specializată în agregarea de informaţii din domeniul construcţiilor şi afacerilor.
În 2010 piaţa construcţiilor nu a dus-o prea bine, continuând să scadă cu 20-25%, astfel că acest declin s-a resimţit şi la nivelul firmelor de proiectare şi consultanţă: cu un an în urmă cifra de afaceri a celor mai mari zece se ridica la 99 de milioane de euro, deci cu aproape 16% mai mult decât în 2010.
Liderul în domeniul proiectării a fost Institutul de Studii şi Proiectări Hidroenergetice (ISPH), cu afaceri de 53,7 milioane de lei (12,8 milioane de euro), în uşoară scădere faţă de anul anterior. Compania, care a fost înfiinţată încă din 1949 şi care a fost privatizată după Revoluţie, s-a implicat în construcţia a numeroase baraje sau hidrocentrale în România, cum sunt amenajarea râului Crişul Repede sau lucrările de reabilitare la hidrocentrala de la Remeţi din judeţul Bihor. Compania a avut anul trecut o marjă de profit de circa 17,5%, obţinând al doilea cel mai mare profit net din rândul celor mai mari zece firme de proiectare ce activează pe piaţa locală. În 2010 ISPH a continuat o serie de proiecte din domeniul hidroelectric, precum studiul de fezabilitate pentru retehnologizarea Centralei Hidroelectrice Slatina sau studiul de prefezabilitate pentru valorificarea potenţialului hidroenergetic al râului Mureş pe sectorul Mureş-Nădlac.
Dacă laurii de premiant au mers în 2010 către un proiectant din domeniul energiei, locul secund a fost ocupat de Search Corporation, firmă controlată de omul de afaceri Michael Stanciu, care are contracte în special în infrastructura rutieră. Compania, cu afaceri de aproape 45 milioane lei (10,7 milioane euro) şi un profit de 1 milion lei (0,3 milioane euro), se ocupă în special de proiecte de autostrăzi în România, astfel că, având în vedere că anul acesta au fost licitate o serie de proiecte de astfel de şosele, şi-ar putea mări considerabil businessul în 2011. “Cifra de afaceri a scăzut în 2010 în principal din cauza încetinirii procesului de lansare de noi proiecte de către autorităţile care gestionează infrastructura rutieră”, spune Mihaela Drăghici, director relaţii publice în cadrul Search Corporation.
Artistul 3D Street Art Manfred Stader a îmbogăţit patrimoniul artistic al Capitalei, imaginând o groapă tridimensională, pe care a realizat-o la intersecţia dintre bulevardul Regina Maria şi bulevardul Libertăţii, la rondul Coşbuc, lângă Palatul Parlamentului. Pictura lui Stader este prima lucrare de acest gen instalată în aer liber în România.
“Pictura măsoară 3 x 5 metri şi este un simbol al optimismului, căci reprezintă o groapă traversată de o bârnă presărată cu bunătăţi”, a declarat pictorul Manfred Stader, autorul lucrării.
GALERIE FOTO – CELE MAI FRUMOASE DESENE 3D PE ASFALT
Mai mult pe www.mediafax.ro.
Având în vedere că cifra de afaceri a companiei s-a situat anul trecut la 161,3 milioane de euro, înseamnă că marja de profit a fost de circa 27%, una dintre mai ridicate din topul celor mai profitabile 20 de firme. Astfel, firma lui Umbrărescu a fost depăşită la acest capitol doar de cimentişti precum Carpatcement (30%) sau Lafarge Ciment (33%) sau de Transgaz (29%). Dorinel Umbrărescu se numără printre cei mai discreţi oameni de afaceri locali şi deţine şi constructorul Tehnostrade, cu afaceri de 99,7 milioane de euro şi profit de 23 milioane de euro anul trecut. O treime dintre contractele pentru reabilitare de drumuri naţionale semnate în perioada septembrie 2010-mai 2011, au fost câştigate de firmele Spedition UMB şi Tehnostrade, controlate de Umbrărescu.
Printre firmele care au castigat licitatia restransa accelerata
organizata de Primaria Capitalei se numara Tehnologica Radion, Euro
Construct Trading, Delta ACM sau Eurovia Construct. In luna
decembrie, Administratia Strazilor, institutie subordonata
Primariei Capitalei, a organizat o licitatie restransa accelerata
pentru incheierea a sase acorduri cadru de intretinere multianuala
a 202 strazi si artere importante din Bucuresti.Licitatia pentru un
pachet a fost contestata, valoarea totala a contractului pentru
cinci pachete de strazi, timp de patru ani, este de 1,7 miliarde de
lei fara TVA adica 287 milioane de euro tot fara TVA.