BusinessMagazin

Tag: asf

  • Asigurările de viaţă au bătut pasul pe loc în ultimii patru ani, ajungând la subscrieri de 2,22 mld. lei, în timp ce ponderea din totalul subscrierilor a scăzut sub 20%. În România, comparativ cu alte ţări din Uniunea Europeană, asigurările de viaţă reprezintă o pondere foarte mică din totalul subscrierilor, în timp ce asigurările generale domină piaţa

    Asigurările de viaţă, unul dintre seg­men­tele din piaţa de asigurări cu potenţial de creş­tere, au ajuns la finalul anului 2020 la un vo­lum al primelor brute subscrise de 2,22 mld. lei, cu 1,6% mai puţin faţă de anul 2019, po­trivit raportului Autorităţii de Supra­ve­ghere Financiară (ASF). Astfel, ponderea aces­tui segment a scăzut sub 20% din volu­mul total al subscrierilor la finalul anului 2020.

    Analizând evoluţia din ultimii cinci ani, se poate observa cum segmentul asigu­rărilor de viaţă a înregistrat o creştere de 33% la finalul anului 2020, faţă de anul 2016, când volumul primelor subscrise se afla la 1,67 mld. lei.

    Subscrierile pe acest segment au făcut un salt în perioada 2016-2017, depăşind un volum al subscrierilor de 2 mld. lei în 2017, cu o creştere de circa 20%, ajungând la o pondere din totalul subscrierilor de 20,8%. Cu toate acestea, volumul subscrierilor a continuat cu creşteri relativ mici de la an la an, în timp ce ponderea asigurărilor de viaţă în totalul pieţei asigurărilor a scăzut uşor în condiţiile unei evoluţii mai bune a pieţei din zona asigurărilor generale.

    Cu toate acestea, contextul creat de pan­de­mia de COVID-19 a influenţat rezultatul sub­scrierilor de la finalul anului 2020 pe zona asi­gurărilor de viaţă, chiar dacă eforturile asi­gurătorilor au fost îndreptate spre a înlătura clauza de excludere în caz de pandemie.

    În România, comparativ cu alte ţări din UE, asigurările de viaţă re­pre­zintă o pondere foarte mică din totalul sub­scrierilor, în timp ce asigurările generale do­mi­nă piaţa. Printre cauzele unei ponderi aşa mici a segmentului de asigurări de viaţă se numără lipsa educaţiei financiare şi men­ta­litatea con­su­matorilor în relaţia cu pro­du­sele de asigurare.

    Acest lucru s-a putut observa anul trecut când asigurătorii au încercat diverse pro­mo­vări pe acest segment în care asigurările de viaţă au fost plasa de siguranţă pe care popu­laţia o putea accesa în contextul pandemiei de COVID-19, date fiind măsurile asigu­ră­to­ri­lor de a extinde acoperirea poliţelor prin in­cluderea pandemiilor.

    Drumul spre o piaţă a asigurărilor în care ponderea asigurărilor de viaţă să reprezinte peste 50% din volumul total al primelor este foarte lung, mai ales în contextul dependenţei care există în piaţă în legătură cu asigurările generale, respectiv cele auto.

    La finalul anului trecut, volumul total al primelor brute subscrise pe piaţa asigurărilor s-a aflat în jurul valorii de 11,5 mld. lei, în timp ce volumul subscrierilor pe segmentul asigurărilor generale au ajuns la 9,28 mld. lei, de peste patru ori mai mare decât volumul primelor subscrise pe zona asigurărilor de viaţă.

  • ASF: Noile prevederi din legea ASF creează premisele unei mai bune funcţionări a instituţiei şi sprijină dezvoltarea pieţelor financiare non-bancare

    Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) consideră că noile prevederi incluse în legea privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea instituţiei creează premisele unei mai bune funcţionări a organizaţiei şi sprijină totodată dezvoltarea pieţelor financiare non-bancare.

    “Autoritatea de Supraveghere Financiară (A.S.F.) salută promulgarea de către Preşedintele României, Klaus Werner Iohannis, a Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară”, spun reprezentanţii ASF..

    În plus, noua lege oferă şi instrumente adecvate întăririi capacităţii instituţionale a ASF, care sunt necesare pentru punerea în practică a obiectivelor şi strategiilor pe care conducerea instituţiei şi le-a asumat.

    Autoritatea de Supraveghere Financiară este autoritatea naţională, înfiinţată în anul 2013 prin OUG 93/2012 aprobată prin Legea 113/2013, pentru reglementarea şi supravegherea pieţelor asigurărilor, a pensiilor private, precum şi a pieţei de capital. Organizaţia contribuie la consolidarea cadrului integrat de funcţionare a celor trei sectoare, care însumează peste 10 milioane de participanţi.

  • ASF: Tarifele RCA sunt calculate independent, autoritatea doar le publică

    Tarifele de referinţă sunt calculate semestrial, potrivit prevederilor legale, de o companie independentă în funcţie de: categoriile de vehicule (autoturisme, autovehicule transport marfă, autovehicule transport persoane etc.), de tipul asiguratului (persoană juridică/persoană fizică), de vârsta asiguraţilor în cazul persoanelor fizice, precum şi de caracteristicile tehnice ale vehiculelor (capacitatea cilindrică sau puterea, masa maximă autorizată, numărul de locuri). A.S.F. are doar obligaţia legală de a publica tarifele de referinţă.

    Publicarea tarifelor de referinţă reprezintă un demers ce conduce la creşterea transparenţei, la informarea şi la transmiterea către consumatori şi către companiile din piaţă a unor informaţii corecte şi complete cu privire la poliţele RCA. Tarifele de referinţă nu reprezintă tarife la care sunt încheiate asigurările obligatorii de răspundere civilă auto în piaţă.

    Estimarea tarifelor de referinţă, care utilizează formula de calcul definită la art. 2 pct. 24 din Legea nr. 132/2017, se realizează pe baza datelor statistice referitoare la piaţa asigurărilor RCA, în speţă date istorice referitoare la poliţele de asigurare şi daunele aferente, de la toate societăţile de asigurare autorizate şi reglementate de A.S.F. şi de la o sucursală care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României, în baza dreptului de stabilire, care practicau asigurări RCA la data de referinţă.

    Perioada de referinţă pentru datele istorice utilizate în determinarea primei de risc de referinţă, a factorilor de încărcare şi a tarifului de referinţă (sau prima brută de referinţă) este reprezentată de ultimii 5 ani de evenimente anteriori datei de referinţă.

    Tarifele de referinţă sunt calculate pentru clasa de Bonus/Malus B0.

    ASF a reacţionat la criticile transportatorilor legate de majorarea tarifului de referinţă al RCA. ”Când numărul de accidente e în scădere abruptă în ultimii doi ani, iar tariful de referinţă al poliţei RCA, în loc să scadă, creşte în permanenţă, este clar că vorbim despre greşeli grave şi repetate, care favorizează firmele de asigurari şi care prejudiciază interesele celor 9 milioane de şoferi români, pe care Statul Român ar trebui să-i protejeze” , a declarat Vasile Ştefănescu, Preşedinte COTAR.

     

  • Nicu Marcu, preşedinte ASF: Digitalizarea impune adaptarea modelelor de supraveghere pentru prevenirea vulnerabilităţilor

    Digitalizarea va schimba obiceiurile de interacţiune şi va aduce noi provocări în materia gestionării riscurilor, lucru care impune adaptarea modelelor de supraveghere pentru prevenirea vulnerabilităţilor, consideră Nicu Marcu, preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).

    ”Autoritatea de Supraveghere Financiară susţine inovaţiile tehnologice în domeniul financiar non-bancar. Digitalizarea va schimba obiceiurile de interacţiune şi va aduce cu sine şi noi provocări în materia gestionării riscurilor. De aceea, va trebui să ne adaptăm din mers modelele de supraveghere şi de control pentru a fi cu un pas înainte şi pentru a preveni potenţiale vulnerabilităţi”, spune Nicu Marcu.

    Recent, Comisia Europeană a propus, în premieră, o nouă legislaţie privind cripto-activele – o reprezentare digitală a valorilor sau drepturilor care pot fi stocate şi tranzacţionate electronic, prin care se urmăreşte a se oferi claritate juridică şi certitudine emitenţilor şi furnizorilor de cripto-active, contribuind astfel la valorificarea oportunităţilor şi reducerea riscurilor în acest nou domeniu.

    Totodată, CE a propus un regim pilot pentru infrastructurile pieţei care doresc să încerce să tranzacţioneze şi să deconteze tranzacţii cu instrumente financiare sub formă de cripto-active.

    “Regimul pilot reprezintă o aşa-numită abordare sandbox sau mediu controlat, care permite derogări temporare de la normele existente, astfel încât autorităţile de reglementare să câştige experienţă cu privire la utilizarea tehnologiei registrelor distribuite în infrastructurile pieţei, asigurându-se în acelaşi timp că pot face faţă riscurilor pentru protecţia investitorilor, integritatea pieţei şi stabilitatea financiară”, explică preşedintele ASF.

    O altă propunere legislativă majoră o reprezintă cea privind rezilienţa operaţională digitală (DORA) al cărei scop este de a atenua atacurile cibernetice şi de a îmbunătăţi supravegherea serviciilor externalizate.

    “Companiile de tehnologie devin din ce în ce mai importante în domeniul finanţelor, atât ca furnizori de IT pentru firmele financiare, cât şi ca furnizori de servicii financiare. Prin legislaţia propusă se are în vedere ca entităţile să se asigure că pot rezista la o multitudine de perturbări şi ameninţări legate de tehnologii ale informaţiei şi comunicaţiilor”, concluzionează Nicu Marcu.


     

  • KPMG a câştigat licitaţia ASF privind calcularea tarifului de referinţă al poliţelor RCA

    Valoarea con­tractului este de 597.000 de lei pentru o perioadă de 3 ani.

    „Abordarea propusă pentru deter­mi­narea/estimarea tuturor elementelor com­ponente ale formulei de calcul al tari­felor de referinţă, prevăzute de le­gis­laţia în vigoare, se bazează pe me­to­de de calcul adecvat şi care demon­strea­ză o foarte bună înţelegere a con­tex­tului achiziţiei. Metoda de calcul este descrisă în literatura de specialitate“, se arată în caietul de sarcini al licitaţiei.

    În afară de KPMG, ceilalţi participanţi la procedura de licitaţie au fost Ernst&Young Assurance Services şi asocierea Deloitte Audit România, Deloitte Advisory Cehia şi Deloitte Advisory Polonia.

  • Dan Armeanu, ASF: În lunile următoare este posibil să asistăm la perioade cu volatilităţi ridicate pe piaţa de capital, însă efectele asupra fondurilor de pensii vor fi limitate

    Dan Armeanu, vicepreşedintele sectorului de pensii private din cadrul Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), spune că în funcţie de evoluţia crizei sanitare şi a posibilităţii de instituire a unui nou lockdown este posibil ca economia să înregistreze o nouă contracţie cu efecte asupra pieţelor financiare, inclusiv asupra fondurilor de pensii şi de investiţii, determinând perioade cu volatilităţi ridicate şi scăderi conjuncturale pe piaţa de capital.

    “Cu toate acestea, efectele asupra fondurilor de pensii vor fi limitate datorită diversificării şi gestionării prudente a portofoliilor”, apreciază Dan Armeanu într-o analiză privind impactul pe care pandemia de COVID-19 o are asupra fondurilor de pensii private.

    De altfel, potrivit analizei, scăderile de rentabilitate înregistrate de fondurile de pensii private în perioada de lockdown au fost conjuncturale, bazate pe sentiment şi au fost cu mult mai reduse decât cele înregistrate de pieţele financiare, datorită optimizării structurii portofoliilor.

    Ulterior, pe măsură ce pieţele şi-au revenit, fiind influenţate de deciziile guvernelor şi băncilor centrale, fondurile de pensii au recuperat integral scăderile respective şi mai mult, în septembrie, se situează peste valorile înregistrate la începutul anului.

    Astfel, fondurile de pensii private, Pilon II şi Pilon III, la care contribuie 8,1 milioane de români, au încheiat luna septembrie din 2020 cu active totale de 72,58 mld. lei, în creştere cu 17,96% faţă de septembrie 2019, depăşind astfel pragul de 14 miliarde de euro, potrivit celor mai recente date ale Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).

    “În luna martie 2020, pieţele financiare au fost afectate de corecţii masive, ca urmare a pandemiei şi reducerii activităţii economice, astfel încât şi rata medie ponderată de rentabilitate a fondurilor de pensii administrate privat a înregistrat niveluri scăzute.Evoluţia ulterioară pozitivă a pieţei financiare (acţiuni, titluri cu venit fix) după anunţarea şi implementarea unor măsuri de sprijinire a economiei a permis recuperarea pierderilor anterioare, astfel încât la finalul lunii septembrie 2020 rata medie ponderată de rentabilitate a depăşit nivelul consemnat la începutul anului, fiind de 4,7503%”, adaugă Dan Armeanu.

     

    Citiţi mai jos opinia integrală:

    Piaţa pensiilor private a reuşit să facă faţă provocărilor generate de criza COVID-19 punând în evidenţă capacitatea sistemului de pensii private de a obţine profit pentru participanţi, chiar şi în condiţii adverse.

     

    Rezilienţa sistemului în perioada de criză este determinată atât de calitatea gestionarii fondurilor de pensii,  de optimizarea portofoliilor de investiţii, cât şi de activitatea de reglementare şi supraveghere.

    Pandemia  manifestată intens la începutul  anului 2020 a determinat închiderea sau reducerea activităţilor economice cu repercusiuni severe asupra pieţelor financiare care au experimentat  redirecţionarea fondurilor băneşti către active de calitate înaltă şi volatilitate redusă, sau chiar către numerar. Comparativ cu decembrie 2019, indicii bursieri au cunoscut contracţii semnificative (de exemplu BET a scăzut cu 28,4%, Eurostoxx50 cu 25,65%), iar în cazul României (ţară cu deficite gemene: fiscal şi de cont curent) randamentul titlurilor la 10 ani a crescut cu 50 bps între februarie şi martie.

    În faţa acestor şocuri, atât pe partea de cerere, cât şi de ofertă, guvernele şi băncile centrale au demarat programe masive de relaxare fiscală şi monetară, astfel încât la final de septembrie o mare parte din pierderile aferente trimestrului I au fost recuperate. Astfel, indicele BET a avut o evoluţie pozitivă de 18,35% în perioada martie-septembrie, indicele Eurostoxx600 a crescut cu 16,83%, iar randamentul titlurilor de stat ale României a coborât de la 4,56% la 3,7% (randament mai mic, preţ mai mare, deci evaluare mai mare).

    Fondurile de pensii private din România, cu expunere preponderent locală şi regională au reuşit să gestioneze eficient criza, astfel încât la finalul trimestrului III 2020 ratele de rentabilitate au fost real pozitive.

    În luna martie 2020, pieţele financiare au fost afectate de corecţii masive, ca urmare a pandemiei şi reducerii activităţii economice, astfel încât şi rata medie ponderată de rentabilitate a fondurilor de pensii administrate privat a înregistrat niveluri scăzute.  

    Evoluţia ulterioară pozitivă a pieţei financiare (acţiuni, titluri cu venit fix) după anunţarea şi implementarea unor măsuri de sprijinire a economiei a permis recuperarea pierderilor anterioare, astfel încât la finalul lunii septembrie 2020 rata medie ponderată de rentabilitate a depăşit nivelul consemnat la începutul anului, fiind de 4,7503%.

     


    Având în vedere că rata medie a inflaţiei pe ultimii 5 ani a fost de 2,42% se poate observa că fondurile de pensii Pilon II au înregistrat randamente real pozitive cu mult peste dobânzile aferente depozitelor bancare.

    Fondurile de pensii facultative cu risc mediu au înregistrat o scădere conjuncturală de scurtă durată în martie şi au recuperat integral scăderea, reuşind să genereze la final de septembrie o rată medie ponderată de rentabilitate de 4,1255%, peste rata medie a inflaţiei din ultimii 5 ani, participanţii beneficiind de randamente real pozitive.

    Rata medie de rentabilitate a fondurile de pensii facultative cu risc ridicat a consemnat o evoluţie similară de scurtă durată în luna martie, pentru ca ulterior, pe fondul evoluţiei pozitive a pieţelor financiare, să înregistreze o rată medie de rentabilitate situată la un nivel similar cu cel de la începutul anului. 

    Se observă că în ciuda volatilităţii ridicate şi a ajustărilor de preţuri ale activelor financiare, la sfârşitul trimestrului I şi la începutul trimestrului II, fondurile de pensii private au reuşit să minimizeze impactul negativ al pandemiei asupra valorii activelor aflate în gestiune şi să înregistreze, la final de septembrie, rentabilităţi real pozitive pentru participanţi.

    În concluzie, scăderile de rentabilitate înregistrate în perioada de lockdown au fost conjuncturale, bazate pe sentiment şi au fost cu mult mai reduse decât cele înregistrate de pieţele financiare, datorită optimizării structurii portofoliilor. Pe măsură ce pieţele şi-au revenit, fiind influenţate de deciziile guvernelor şi băncilor centrale, fondurile de pensii au recuperat integral scăderile respective şi mai mult, în septembrie, se situează peste valorile înregistrate la începutul anului. În funcţie de evoluţia crizei sanitare şi a posibilităţii de instituire a unui nou lockdown este posibil ca economia să înregistreze o nouă contracţie cu efecte asupra pieţelor financiare, inclusiv asupra fondurilor de pensii şi de investiţii. Astfel, putem asista în lunile următoare la perioade cu volatilităţi ridicate şi scăderi conjuncturale. Cu toate acestea, efectele asupra fondurilor de pensii vor fi limitate datorită diversificării şi gestionării prudente a portofoliilor. 


     

  • Vrei să câştigi cât preşedintele României şi să nu ştie nimeni unde lucrezi? Atunci caută un post aici

    Cei 26 de consilieri ai membrilor Consiliului ASF – Autoritatea de Supraveghere Financiară – vor primi salarii de „numai“ 13.500 lei net lunar în medie, după reîncadrarea în funcţia de „experţi în management şi de responsabili“, faţă de 16.300 de lei net lunar cât primeau anterior, a transmis ASF către Ziarul Financiar, care a întrebat cine sunt aceşti consilieri, cum au fost numiţi şi cu cât sunt plătiţi. Preşedintele României câştigă 15.000 de lei net lunar. Salariul mediu net în România este de 3.300 de lei.

    Cei 26 de consilieri actuali „experţi“ sunt numiţi pur şi simplu de membrii Consiliului ASF, fără concurs, fiind o adevărataă luptă de culise şi de influenţe politice pentru a ajunge la aceste poziţii.

    Membrii Consiliului ASF, adică cei pe care îi consiliază consilierii deveniţi acum „experţi“ sunt plătiţi cu sume între 5.000 de euro (20.000 de lei) şi 12.000 euro net (60.000 de lei) net lunar. Fiecare membru al Consiliului ASF are „dreptul“ la 2-4 con­silieri, în funcţie de po­ziţia executivă sau neexecutivă din board.

    „Procesul de reor­gani­zare a urmărit o simplificare şi totodată o eficientizare a apara­tului de lucru al cabinetelor membrilor Consiliului Autorităţii de Supraveghere Finan­ciară, în urma căruia au fost reduse şi cheltuielile asociate acestor struc­turi organizatorice în medie cu aproximativ 20%“, a transmis Auto­ritatea, care menţio­nează că la nivelul instituţiei salariul mediu net este de 10.660 de lei (2.200 de euro). ASF are un nou şef din această vară, Nicu Marcu, fost vicepreşedinte al Curţii de Conturi.

    Spre comparaţie, salariul mediu net în BNR este de 8.160 de lei lunar (1.700 euro), potrivit calculelor realizate de ZF din raportul pe 2019 al Băncii Naţionale, adică cu 55% peste media sistemului bancar şi de 2,7 ori mai mult faţă de salariul mediu pe economie. Salariul mediu net lunar din ASF de 10.660 de lei este de 3,3 ori mare decât salariul mediu net pe economie şi dublu faţă de salariul mediu net de circa 5.500 lei din piaţa de asigurări, cea mai mare dintre cele trei pieţe supravegheate de această instituţie – asigurări, pensii private şi burse.

    Nici listele consilierilor mem­brilor Consiliului ASF şi nici cei ai membrilor boardului BNR nu sunt disponibile pe site-ul acestor instituţii publice, aşa cum ar fi normal.

    Având în vedere că circulă informaţii conform cărora politicienii îşi instalează oameni în funcţiile de consilieri ai membrilor Consiliului ASF ca o „răsplată“ pentru că sprijină o numire sau alta a membrilor de Consiliu, ZF a cerut lista consilierilor membrilor Consiliului ASF, ce facultăţi au absolvit şi care a fost locul lor de muncă anterior, însă nu a primit un răspuns transparent, ci agregat.

     

    Lipsa de transparenţă mascată de grija pentru GDPR (protecţia datelor personale)

    Ziarul Financiar a cerut lista consilierilor membrilor Consiliului ASF, ce facultăţi au absolvit, care a fost locul lor de muncă anterior, salariul mediu net lunar din 2020, când au fost numiţi în funcţie, care a fost procedura de numire şi a primit următorul răspuns:

    „La nivelul Autorităţii de Supraveghere Financiară a avut loc recent un proces de reorganizare, care a vizat toate cele 26 de posturi de consilier (dintre care unul vacant) din aparatul de lucru de la nivelul cabinetelor membrilor Consiliului Autorităţii. Angajaţii care au ocupat aceste poziţii, până la data de 31 iulie 2020, au fost reîncadraţi, cu reducerea corespunzătoare a nivelului veniturilor, în funcţia de expert în management şi de responsabil (funcţii de execuţie).

    Angajaţii, care au ocupat poziţia de consilier înainte de data reorganizării, aveau o vârstă medie de aproximativ 40 de ani, fiind absolvenţi de studii superioare din următoarele domenii: juridic (10), economic (9), administraţie (2), tehnic (2), jurnalism/comunicare (2) şi având o vechime medie în muncă, în cadrul Autorităţii de Supraveghere Financiară, de aproximativ 3 ani.

    Modul de angajare a tuturor salariaţilor ASF, implicit pentru personalul cabinetelor, este cel prevăzut în Politica de Recrutare şi Selecţie a Personalului în A.S.F., document publicat pe web-site-ul ASF la : https://asfromania.ro/despre-asf/cariere/politica-recrutare. Înainte de a fi angajaţi la Autoritatea de Supraveghere Financiară, salariaţii care au ocupat posturile de consilier au activat atât în cadrul unor instituţii publice (11) cât şi în domeniul privat (14).

    Facem precizarea că vă punem la dispoziţie aceste date în mod agregat având în vedere prevederile Regulamentului (UE) 2016/679 privind Protecţia Datelor cu Caracter Personal (GDPR), care nu permite transmiterea acestui tip de informaţii în mod individualizat.“

    ASF a revenit ulterior, la insistenţele ZF, cu nivelul salariului mediu net pentru consilieri şi pentru toată instituţia.

  • Finanţe personale. Guvernul trebuie să găsească o modalitate de a stimula românii să economisească. „Cât despre pensiile private, discutăm cu ASF pentru a implementa aderarea online.“

    Radu Crăciun, preşedintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) şi director general al BCR Pensii, consideră că este important ca guvernul să găsească o modalitate de a stimula economi­sirea, indiferent de instrument – fonduri private, fonduri de investiţii, printr-o deductibilitate fiscală care să îi stimuleze pe români să pună banii de o parte pe termen lung.

    „Aştept legislaţia fiscală pentru pensiile ocupaţionale – Pilon IV – care pot fi un instrument pentru economisirea pe termen lung, dar din păcate nu ştim care va fi deductibili­tatea fiscală şi atunci cred că în loc să gândim pentru fiecare instrument în parte ar trebui totul integrat într-o strategie de stimulare a economisirii pe termen lung“, spune Radu Crăciun în cadrul emisiunii de business ZF Live.

    ZF a scris săptămâna aceasta că la T1/2020 doar un român din 100 a semnat actul de aderare la unul dintre cele şapte fonduri de pensii private Pilon II, restul fiind repartizaţi aleatoriu. Astfel a rezultat o rată de repartizare de 99%, maxim istoric.

  • Analiză: ASF anunţă măsuri mai stricte de cunoaştere a clientelei

    După BNR, şi ASF vine cu măsuri mai stricte de cunoaştere a clientelei, de formalizare a procedurilor interne şi de derulare a evaluării riscului de spălare a banilor şi finanţare a terorismului, arată o analiză.  

    Autoritatea de Supraveghere Financiară („ASF‟) a lansat în dezbatere publică un proiect de regulament pentru completarea Legii pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului şi este aplicabil entităţilor raportoare supravegheate şi controlate de ASF („Entităţile reglementate„).

    „Proiectul de Regulament aduce măsuri mai stricte de cunoaştere a clientelei, de formalizare a procedurilor interne şi de derulare a evaluării riscului de spălare a banilor şi finanţare a terorismului, ce trebuie luate de către societăţile de asigurare, administratorii de fonduri alternative de investiţii, societăţile de servicii de investiţii financiare, societăţile de administrare a investiţiilor, societăţile de investiţii, administratorii de fonduri de pensii private, organismele de plasament colectiv, depozitarii centrali, contrapărţile centrale şi entităţile care administrează un loc de tranzacţionare”, scrie Cristina Tudoraş, avocat la Schoenherr şi Asociaţii SCA.

    Entităţile reglementate vor trebui să se conformeze prevederilor Regulamentului ASF, astfel cum va fi acesta aprobat în formă finală, până în 17 ianuarie 2020.

    O primă obligaţie impusă de ASF adresează chiar structura de conducere a Entităţilor reglementate. Entităţile reglementate au obligaţia de a desemna un ofiţer de conformitate care să asigure coordonarea şi implementarea politicilor şi procedurilor interne pentru aplicarea dispoziţiilor legale referitoare la prevenirea spălării banilor şi finanţării terorismului. Ofiţerul de Conformitate trebuie desemnat în cazul în care entitatea este administrată în sistem unitar, dintre directorii entităţii, activitatea acestuia urmând astfel a fi supravegheată de consiliul de administraţie, sau în situaţia în care entitatea este administrată în sistem dualist, dintre membrii directoratului entităţii, situându-se astfel sub supravegherea consiliului de supraveghere al entităţii.

    Ofiţerul de conformitate, precum şi persoanele desemnate cu responsabilităţi în aplicarea prevederilor legale referitoare la prevenirea spălării banilor şi finanţării terorismului trebuie notificate la ASF prin transmiterea documentaţiei prevăzute de regulamentul privind evaluarea şi aprobarea membrilor structurii de conducere şi a persoanelor care deţin funcţii-cheie în cadrul entităţilor reglementate de ASF, cu cel puţin 15 zile lucrătoare înainte de începerea exercitării funcţiei.

    În plus, Entităţile reglementate semnificative au obligaţia de a asigura o funcţie de audit independent care să testeze periodic politicile, normele interne, mecanismele, sistemele informatice şi procedurile de administrare a riscului de spălare a banilor şi finanţării terorismului, inclusiv evaluările de risc şi metodologia de realizare şi actualizare a acestora.

    În ce priveşte obligaţia de cunoaştere a clientelei, ASF impune Entităţilor reglementate cerinţe mai elaborate. Astfel, vor trebui solicitate scopul şi natura relaţiei de afaceri derulată, sursa fondurilor ce urmează să fie utilizate în derularea relaţiei de afaceri, dar şi ocupaţia şi, după caz, numele angajatorului ori natura activităţii proprii în cazul clienţilor persoane fizice.

    În fiecare caz entitatea reglementată trebuie să determine, acolo unde este cazul, beneficiarul real al clientului şi să obţină despre acesta informaţii precum numele şi prenumele, data naşterii, codul numeric personal sau echivalentul acestuia pentru persoanele străine, sau dacă este cazul, un alt element unic de identificare similar, seria şi numărul actului de identitate şi informaţii din care să rezulte factorii de risc specifici acestuia.

    Fata de procedura standard, Entităţile reglementate au obligaţia de a aproba, monitoriza şi revizui periodic, cel puţin anual sau ori de câte ori este necesar, la nivelul structurii de conducere, politicile, normele interne, mecanismele şi procedurile de administrare a riscurilor de spălare a banilor sau finanţare a terorismului, precum şi metodologia, pe baza evaluărilor proprii de risc.

    Entităţile reglementate trebuie să aibă implementate şi să furnizeze la cererea ASF următoarele proceduri şi politici:

    – metodologia de realizare şi actualizare a evaluării de risc de spălare a banilor şi finanţare a terorismului aferente activităţii desfăşurate;

    – evaluarea de risc de spălare a banilor şi finanţare a terorismului aferentă activităţii desfăşurate;

    – politica pentru administrarea şi diminuarea riscului de spălare a banilor şi finanţare a terorismului;

    – normele interne de cunoaştere a clientelei;

    – informaţii cu privire la clienţi şi operaţiunile efectuate pentru aceştia;

    – analizele interne realizate de entităţi pentru detectarea tranzacţiilor complexe şi care au valori neobişnuit de mari sau al tuturor tipurilor neobişnuite de tranzacţii care nu au un scop economic, comercial sau legal evident;

    – documentele şi corespondenţa cuprinzând fundamentarea deciziei de lansare a unor produse sau servicii noi, de furnizare a unor produse sau servicii sau acordarea unor exceptări anumitor clienţi, în pofida unei opinii contrare exprimate de persoanele sau structura cu responsabilităţi în aplicarea măsurilor în domeniul prevenirii spălării banilor şi finanţării terorismului;

    – rapoartele privind modul în care entitatea aplică politicile şi procedurile de prevenire a spălării banilor şi finanţării terorismului în state terţe, la nivelul sucursalelor şi al filialelor deţinute în proporţie majoritară;

    – rapoarte privind modul în care entitatea aplică politicile şi procedurile de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului în relaţie cu activităţile externalizate;

    – rezultatele testărilor realizate prin procesul independent de auditare;

    – fundamentarea standardelor de desemnare a ofiţerului de conformitate;

    – orice alte informaţii şi documente necesare ASF pentru realizarea supravegherii în domeniu, în forma şi termenele precizate în solicitare.

    Factori de risc de spălare a banilor şi finanţare a terorismului

    ASF a inclus sub formă de anexă la proiectul de regulament indicaţii cu privire la ce factori de risc pot fi relevanţi pentru o Entitate reglementată în general. Totodată, ASF a inclus orientări specifice cu privire la aspecte referitoare la factorii de risc şi exemple privind măsurile de precauţie privind clientela pentru (i) societăţile de asigurare de viaţă şi de către intermediarii care asigură distribuirea poliţelor de asigurare de viaţă, (ii) societăţi de investiţii financiare şi (iii) organisme de plasament colectiv.”

     

     

     

     

  • Leonardo Badea, ASF: Asigurătorii RCA au început să fie profitabili chiar dacă au scăzut tarifele

    „Preţurile practicate de asigurători au rămas sub nivelul tarifelor de referinţă, în timp ce indicatorii privind ratele combinate şi pierderile s-au îmbunătăţit, arătând că asigurătorii au început să fie profitabili pe acest segment”, a spus Leonardo Badea.

    Succesul ASF în stabilizarea pieţei de asigurări în 2017 a fost recunoscut la nivel naţional şi internaţional la cea de-a 18-a ediţie a Galei Premiilor Pieţei Asigurărilor, organizată de revista Primm, cu sprijinul oficial al Societăţii Internaţionale de Asigurări (IIS). ASF a primit trofeul Primm pentru consolidarea pieţei de asigurări şi a iniţiativelor privind interesele consumatorilor la acest eveniment.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro