Americanul Daniel Seifert a început acum câţiva ani să ascundă prin diverse locuri publice din oraşe din SUA unde călătorea mici picturi ale unor ciuperci, invitând publicul să le caute. Amuzaţi de ideea lui, prieteni de-ai săi şi artişti din alte ţări au început să ascundă şi ei imagini cu ciuperci prin diverse părţi ale globului, cum ar fi Hong Kong sau Rusia, spre deliciul iubitorilor de artă care le căutau. Goana după ciuperci pictate s-a transformat astfel într-un eveniment anual, intitulat „Game of Shrooms”, o condiţie pentru artiştii participanţi fiind ca, dacă lucrările lor, pentru care au oferit indicii pe Google Maps, nu sunt găsite în timp util, să le recupereze ca să păstreze curăţenia în locurile în care le-au amplasat.
Tag: ascundere
-
Cati bani riscã sã piardã un fost sef al McDonald’s dupã ce a fost prins cã a avut relaţii nepotrivite cu mai mulţi angajaţi
Reprezentanţii McDonald’s au declarat, potrivit presei internaţionale, că îl dau în judecată pe Stephen Easterbrook, CEO-ul care anul trecut a avut o relaţie nepotrivită cu o angajată. McDonald’s afirmă că el şi-ar fi ascuns de fapt relaţiile cu alţi angajaţi şi a distrus dovezi.
McDonald’s vrea astfel să câştige zeci de milioane de dolari pe care fostul angajat le-a primit, afirmând că acesta a minţit în legătură cu relaţiile pe care le-a avut cu alţi angajaţi înainte să îşi încheie munca în cadrul companiei în luna noiembrie, scrie The Wall Street Journal.
McDonald’s l-a concediat atunci pe Easterbrook după ce el a recunoscut că a schimbat materiale video şi mesaje text cu un angajat. El a spus companiei că nu au existat alte situaţii similare în trecut. La vremea respectivă, compania a decis că fostul CEO a dat dovadă de o slabă judecată şi că interzice managerilor să aibă relaţii cu subordonaţi direcţi sau indirecţi.
În baza a ceea ce compania ştia la vremea respectivă, boardul McDonald’s a aprobat o concediere fără cauză în care i-au permis lui Easterbook să păstreze în jur de 40 de milioane de dolari în beneficii de acţiuni, la care să se adauge 26 de zile de salariu, precum şi o compensaţie de 670.000 de dolari.
De atunci însă, reprezentanţii companiei au aflat de alte relaţii nepotrivite între Easterbrook şi alţi trei angajaţi. Compania spune că el ar fi înlăturat dovezile referitoare la acele relaţii din telefonul său.
Acum, compania încearcă să îl blocheze pe Easterbrook să îşi exercite drepturile în materie de acţiuni şi va încerca să obţină compensaţii ale daunelor cauzate de el.
-
Ţările care ascund morţii de coronavirus. Raportează cifre false privind numărul de infectări sau decese
Mai multe state oferă informaţii eronate privind numărul de infectări sau decese provocate de COVID-19
În Iran, numărul deceselor ar fi triplu faţă de ce a transmis Guvernul. Şi în Coreea de Nord situaţia reală pare mult diferită faţă de cea expusă de autorităţi.
În Iran, o scurgere de informaţii arată că autorităţile au raportat mai puţine decese cauzate de coronavirus decât în realitate, notează BBC. Astfel, numărul total de morţi ar fi de trei ori mai mare decât numerele pe care le raportează autorităţile.
Până la 20 iulie, Iranul ar fi avut aproape 42.000 de morţi din cauza coronavirusului. Totuşi, raportările ministrului Sănătăţii menţionează doar 14.405 decese. Primul deces COVID-19 din Iran a fost anunţat pe data de 22 ianuarie, conform unor documente medicale, după aproximativ o lună de la raportarea primului caz de îmbolnăvire.
În Coreea de Nord, autorităţile au negat prezenţa vreunui caz de infectare cu COVID-19 pentru o bună perioadă, iar rapoartele cu 0 îmbolnăviri date de Guvernul de la Phenian au fost văzute cu suspiciune de organizaţiile internaţionale.
Acum nouă zile, Coreea de Nord anunţa un prim caz “suspectat” de COVID-19, al unui bărbat fugit în Coreea de Sud cu trei ani în urmă şi care acum ar fi revenit în ţară.
-
O vilă în mijlocul Oceanului
Diavolul se ascunde în detalii pare să fie filosofia echipei care lucrează de mai bine de 20 de ani la designul Escalade, un iaht ce ar revoluţiona industria, potrivit CNN. Acesta ar o lungime de 25 de metri şi pare a fi primul care va îmbina trei zone principale, dispuse pe trei niveluri.
O astfel de structură oferă iahtului cu 30% mai mult spaţiu decât un iaht care are o singură zonă principală, alături de o mai bună stabilitate pe apă. Proiectul este realizat de designerul Baran Akalin, alături de G. Belle Bilkert de la firma daneză Anwigema. Vasul este impresionant atât la exterior, cât şi în interior: descris ca „superstarul iahturilor”, printre altele, este prevăzut cu un salon imens, cu un tavan-oglindă, împărţit între o zonă de lounge şi o alta de dining.
-
Refugiu pentru următoarea criză
„Am realizat că lumea ascunde multe surprize neplăcute, care ar putea să găsească nepregătite chiar şi cele mai dezvoltate ţări din punctul de vedere al mediului, social şi tehnologic”, au declarat reprezentanţii studioului de arhitectură. În loc să creeze un buncăr auster, ei au proiectat o ascunzătoare confortabilă, bună de trăit „chiar şi atunci când nu este nicio apocalipsă”. În randările online, casa este proiectată undeva în pădurile ucrainene. Un helipad ar permite celor care vor locui în aceasta să aterizeze în situaţia unei urgenţe. Casa include şi o cameră dedicată grădinăritului pentru legume şi fructe proaspete.
-
Asul ascuns din mâneca fondatorului Zara
Proprietăţile miliardarului spaniol au crescut până la 15,2 miliarde de euro, a anunţat compania recent. Ortega, în vârstă de 84 de ani, fondatorul şi proprietarul casei de modă Zara, a investit anul trecut 2,1 miliarde de euro în proprietăţi imobiliare prin intermediul unor filiale ale companiei sale Pontegadea.
Pontegadea, care deţine 59,3% din compania Zara Inditex SA, a avut un venit net de 1,8 miliarde de euro în 2019, inclusiv 1,64 miliarde de euro în dividende Inditex şi 621 milioane de euro din active imobiliare.
Ortega, cel mai bogat om din Spania, şi-a diversificat averea pentru a-i menţine valoarea, investind peste 3 miliarde de dolari în imobiliare din SUA în ultimii ani. Achiziţiile includ proprietăţi de top, cum ar fi Haughwout Building din Manhattan şi cel mai înalt turn de birouri din Miami (Southeast Financial Center).
Pe lângă faptul că a închiriat spaţii unor giganţi din tehnologie, cum ar fi şi Facebook, Pontegadea îi găzduieşte şi pe rivalii Inditex Hennes & Mauritz (H&M) şi The Gap.
Fiul unui lucrător feroviar, Amancio Ortega a început să lucreze de la vârsta de 13 ani, fiind comis-voiajor pentru un magazin de tricouri numit Gala.
-
Aşa s-a ascuns alcoolul
Aşa s-a gândit şi casa de licitaţii Sotheby’s, care a organizat săptămâna trecută o vânzare de articole de pe vremea sau din preajma acestui moment al istoriei, menite servirii şi consumului de băuturi alcoolice, printre care şi unele gândite să ascundă faptul că utilizatorul lor s-ar fi atins de băutură. Printre obiectele scoase la licitaţie s-au aflat un shaker în formă de pinguin din 1936, un shaker în formă de far, un binoclu care e, de fapt, format din două sticluţe metalice pentru alcool ori nişte sticle speciale denumite „stingătoare de sete”, scrie CNN.
-
Defectul ascuns al WhatsApp care te poate face să renunţi la folosirea aplicaţiei
WhatsApp este una dintre cele mai populare aplicaţii folosite în prezent, cu peste 1,5 miliarde de utilizatori. În perioada recentă, au început să apară mai multe întrebări despre tehnologia de încriptare a aplicaţei.
De exemplu, un specialist al publicaţiei internaţionale Forbes a scris despre faptul că chaturile de pe WhatsApp pot fi găsite cu uşurinţă datorită faptului că motorul de căutare Google indexa inkuri către conversaţii ce se presupunea că sunt private.Specialişti în intimitatea online s-au revoltat după ce s-a descoperit că numere de telefon ale 48 de participanţi dintr-un grup de chat între organizaţii non-guvernamentale acreditate de Naţiunile Unite au fost dezvăluite.
Din senin însă, linkurile către conversaţii nu au mai fost disponibile pe Google. O sursă a Forbes a declarat că acesta este un efect al unei schimbări tacite făcute de proprietara WhatsApp, Facebook, în ideea de a împiedica indexarea conversaţiilor de către Google.A fost o mişcare binevenită, chiar dacă a fost una făcută fără transparenţă. Totuşi, linkurile către chaturile WhatsApp sunt în continuare disponibile pe alte motoare de căutare. Mai rău, Facebook a declarat cercetătorului din securitate care a descoperit această problemă, demumit in online HackrzVijay, că problema este „decizie intenţionată referitoare la produs şi administratorii de grupuri „pot să invalideze linkul dacă îşi doresc asta”.
Problema nu va dispărea prea curând – jurnalistul axat pe multimedia al publicaţiei germane Deutsche Welle, Jordan Wildon, unul dintre cei care au descoperit această problemă, a aratat săptămâna aceasta că peste 60.000 de grupuri sunt în continuare accesibile online. Articolul detaliază modul în care un cercetătpr în securitate, Lav Kumar, a descoperit că informaţia era în continuare disponibilă publicului larg în arhivele publice ale internetului. Wildon a testat la întâmplare peste 1.000 de linkuri şi a descoperit că jumătate dintre acestea erau chat-uri active.
„Chiar şi fără să te alături activ unui grup, numele acestuia, imaginea şi numărul de telefon al creatorului acestuia sunt disponibile pentru toată lumea”, reiese din articol. Mai rău decât atât, „este posibil să vezi numerele de telefon a până la 256 de participanţi, precum şi alte informaţii şi adăugarea numerelor contactelor unei persoane poat esă dezvăluie numele lor în aplicaţie.”
WhatsApp a declarat pentru DW: „Arătăm toate numerele în grupuri pentru siguranţa oamenilor, astfel încât să ştie cine va primi mesajele.” Marile organizaţii au început deja să nu mai folosească atât de mult WhatsApp – dacă foloseşti funcţia de grup pentru chaturi la locul de muncă, devii vulnerabil – unele companii din UE ii instruiesc deja pe angajaţi să folosească Signarl, o altă aplicaţie, destinată conversaţiilor în siguranţă; la fel este şi Wickr.
-
Raed Arafat: Ştim că unii şi-au ascuns măştile ca apoi să le vândă la suprapreţ
Secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne (MAI) Raed Arafat a anunţat, miercuri, că România nu este singura ţară care se confruntă cu lipsa măştilor, iar unele persoane au ascuns măştile chirurgicale pentru a le vinde la suprapreţ ulterior.
„Într-o oră nu poate să devină epidemie. Nici astăzi, dacă apare un caz, până o să fie transmis la zeci, sute de oameni, nu este într-o oră. Chiar dacă se anunţă un caz, nu înseamnă că România are epidemie. Are un caz pozitiv. Aţi văzut că a fost un cetăţean bolnav cu coronavirus, iar persoanele care au intrat în contact direct cu el, testele sunt negative. Eu vreau să spun că avem stocurile medicale şi mai sunt stocuri proprii ale spitalelor. Dar pentru asta se fac achiziţii de urgenţă. Nu suntem singura ţară care se confruntă cu lipsa măştilor. Ştim că unii şi-au ascuns măştile ca apoi să le vândă la suprapreţ”, a spus Raed Arafat.
În farmacii nu se mai găsesc măşti chirurgicale, iar unele site-uri deja le vând la preţuri uriaşe – 500 de lei pentru cutia de 50 de măşti. Iniţial, farmaciile vindeau măştile la preţul de 25 de bani bucata.
-
Cine sunt cei care ne ascultă discuţiile prin smartphone-uri. Sunt plătiţi cu 12 dolari pe oră şi notează fiecare cuvânt pe laptopurile lor
Alexa, Siri, Cortana sunt câteva dintre numele care ştiu poate mai multe despre noi decât cei mai apropiaţi prieteni ai noştri. Cum au ajuns giganţii din Silicon Valley să ne cunoască cele mai ascunse secrete?
Lui Ruthy Hope Slatis nu-i venea să creadă ceea ce auzea. Era angajată temporar printr-o agenţie de recrutare din afara Bostonului pentru un post cu o descriere vagă: transcrierea de fişiere audio pentru Amazon.com. Pentru 12 dolari pe oră, ea şi colegii săi aduşi prin contract sau „asociaţi de date” ascultau fragmente de conversaţii aleatorii şi notau fiecare cuvânt pe laptopurile lor. Amazon ar spune că munca a fost esenţială pentru un produs top secret de recunoaştere a vorbirii. Fişierele includeau înregistrări cu momentele cele mai intime din casele oamenilor, scrie Bloomberg.
Acestea se întâmplau în toamna anului 2014, când Amazon a dezvăluit boxa portabilă Echo animată de asistentul virtual activat prin voce Alexa. Amazon spune despre Alexa că este un miracol al inteligenţei artificiale în prima sa reclamă pentru Echo – în clip o familie solicita şi primea actualizări de ştiri, răspunsuri la întrebări banale şi ajutor la temele copiilor. Însă Slatis a început curând să înţeleagă măsura în care oamenii se aflau în spatele magiei robotice pe care o vedea în reclamă. „O, Dumnezeule, la asta lucrez”, îşi aminteşte ea ce gândea atunci. Amazon surprindea fiecare comandă vocală din cloud şi se baza pe analişti de date ca ea pentru a învăţa sistemul. Slatis credea la început că asculta testeri plătiţi care şi-au oferit modelele vocale în schimbul câtorva dolari. Şi-a dat seama că nu este deloc aşa.
Înregistrările pe care le asculta împreună cu colegii ei erau deseori intense, ciudate sau foarte ciudate. Oameni ce păreau singuri îşi mărturiseau secretele şi temerile intime: un băiat şi-a exprimat dorinţa de a viola; erau bărbaţi care o tratau pe Alexa ca Joaquin Phoenix în filmul SF „Her”. Şi cum programul de transcriere a crescut odată cu popularitatea Alexei, la fel creşteau şi informaţiile private dezvăluite în înregistrări. Alţi asociaţi de date îşi amintesc de copii care îşi împărtăşeau adresa de domiciliu şi numărul de telefon, de un bărbat care încerca să comande jucării sexuale, de un invitat la o petrecere care se întreba cu voce tare dacă nu cumva Amazon se uita la ei chiar în acel moment. „N-aveau cum să fi ştiut că sunt ascultaţi”, spune Slatis. „Aceşti oameni nu au fost de acord cu acest lucru.” Ea a renunţat în 2016. La cinci ani de când Slatis a simţit pentru prima că i se face pielea de găină, un sfert dintre americani au „boxe inteligente” precum Echo, Google Home şi Apple HomePod. (Sunt câţiva care au cumpărat chiar şi Portalul Facebook, un ecran video inteligent.) Amazon câştigă până acum bătălia vânzărilor, raportând că au fost achiziţionate peste 100 de milioane de dispozitive animate de Alexa.
Însă acum, între cele mai mari companii din lume se duce un război pentru a o aduce pe Alexa, pe Siri al Apple, pe asistentul Google, pe Cortana a Microsoft şi pe serviciul echivalent al Facebook mult mai adânc în vieţile oamenilor. Microfoanele sunt încorporate în telefoane, ceasuri inteligente, televizoare, frigidere, SUV-uri şi mai tot ce înseamnă dispozitiv inteligent. Firma de consultanţă Juniper Research estimează că până în 2023 piaţa mondială a boxelor inteligente va ajunge la 11 miliarde de dolari pe an şi că vor exista aproximativ
7,4 miliarde de dispozitive controlate prin voce. Este vorba despre un dispozitiv pentru fiecare persoană de pe Pământ.
Aceste maşini nu creează fişiere audio din fiecare decibel al tău – companiile tehnologice spun că difuzoarele lor inteligente înregistrează audio doar atunci când utilizatorii le activează, dar introduc microfoane active în permanenţă în bucătării şi dormitoare care ar putea să surprindă sunete pe care utilizatorii nu intenţionează să le împartă cu nimeni. „Microfoanele care ascultă tot timpul sunt ceva îngrijorător. Am descoperit că utilizatorii acestor dispozitive închid ochii şi au încredere că companiile nu vor face nimic rău cu datele înregistrate ”, spune Florian Schaub, profesor de la Universitatea din Michigan, care studiază comportamentul uman în jurul software-ului de comandă vocală. „Există această eroziune înfiorătoare a vieţii private care continuă fără întrerupere. Oamenii nu ştiu să se protejeze.”
Cu toate acestea, aşa-numitele dispozitive inteligente depind de mii de oameni slab plătiţi care strâng fragmente de sunet cu ajutorul cărora companiile de tehnologice îşi îmbunătăţesc urechile electronice; şoaptele noastre cele mai uşoare au devenit unele dintre cele mai valoroase seturi de date ale giganţilor din Silicon Valley. La începutul acestui an, Bloomberg News a scris în premieră despre amploarea utilizării de către industria de tehnologie a oamenilor pentru a asculta sunetele colectate de la utilizatorii lor fără permisiune.Actuali şi foşti asociaţi de date ca Slatis arată clar că dezavantajele supravegherii audio generale erau evidente pentru cei cu mize financiare mai mici în joc. „Nu s-a simţit niciodată ca fiind ceva corect”, spune un transcriptor pentru un rival al Alexa, care, la fel ca majoritatea asociaţilor de date, a semnat un acord care-i interzice să vorbească despre munca sa. „Ce vând ei cu adevărat clienţilor?”
Pentru procesul de învăţare a maşinilor să identifice şi să răspundă la propoziţii vorbite a fost de cele mai multe ori nevoie de potrivirea fişierelor audio cu textul transcris. Este un proces lent şi scump. Primii pionieri au cumpărat sau au construit biblioteci masive de înregistrări – oameni care citesc ziare sau alte materiale pre-scrise la microfon. Apple a devenit prima companie majoră care a schimbat modelul când în 2011 a livrat iPhone 4S cu Siri, achiziţionat cu un an înainte de la un centru de cercetare finanţat de Pentagon. Nu mai era nevoie ca înregistrările să fie scrise şi potrivite în laboratoare. Apple a vândut peste 4 milioane de telefoane 4S în câteva zile şi în curând a început să acumuleze un munte de date vocale gratuite şi naturale. În primii ani, compania a avut încredere în specialiştii în software vocal pentru a utiliza datele cu scopul de a îmbunătăţi abilităţile lui Siri, însă Apple a revenit la control în jurul anului 2014. „Munca era foarte migăloasă: după ce ascultai 15 sau 30 de minute, căpătai dureri de cap”, spune Tao Ma, fost specialist de vorbire la Siri. Echipa de la Apple a cedat o mare parte a acestei munci firmelor de outsourcing din Europa, inclusiv GlobeTech, din Irlanda.
În ultimii ani, Apple a devenit mai agresivă în procesul de culegere şi analiză a vocilor oamenilor, fiind îngrijorată de faptul că puterea de a înţelege şi viteza lui Siri au rămas în urma celor ale Alexa şi Google Assistant. Apple a tratat dezvoltarea lui Siri ca pe un motor de căutare verbală pe care trebuia să-l pregătească pentru a răspunde întrebărilor interminabile ale utilizatorilor şi şi-a crescut dependenţa de analiza audio pentru a alimenta lexiconul asistentului.
Foşti colaboratori descriu sistemul ca pe un Turn Babel sau ceva din distopia 1984 a lui George Orwell. Unii povestesc cum la un birou al GlobeTech de lângă aeroportul din Cork, Irlanda stăteau în tăcere la MacBookuri, purtând căşti, cu misiunea de a transcrie 1.300 de înregistrări pe zi, fiecare dintre ele putând fi o singură propoziţie sau o întreagă conversaţie. (Această cotă a fost redusă de la 2.500 de înregistrări, spun alţii, pentru a îmbunătăţi ratele de acurateţe.) Când un asociat de date făcea clic pe butonul de redare pentru a asculta o înregistrare vocală, computerul umplea o casetă de text cu cuvintele despre care credea că Siri „le-a auzit”, apoi solicita angajatului să aprobe sau să corecteze transcrierea şi să meargă mai departe.
Un program pe care colaboratorii l-au folosit, numit CrowdCollect, includea butoane care le permiteau să treacă peste înregistrări din mai multe motive – declanşarea accidentală, lipsa audio, limbajul indecent –, însă, spun ei, nu a existat un mecanism specific pentru a raporta sau a şterge un fişier audio jignitor inadecvat, cum ar fi cererile unor utilizatori care par beţi sau oameni care dictează mesaje deocheate. Colaboratorilor care şi-au întrebat managerii dacă pot sări peste înregistrări prea intime li s-a spus că nicio înregistrare nu este prea intimă.
Asociaţii de date rezistau adesea doar câteva luni, iar instruirea în problemele de confidenţialitate a fost minimă. Un fost colaborator care nu avea nicio calificare cu privire la munca sa spune că ascultarea utilizatorilor din lumea reală a fost ceva „absolut hilar”.
În 2015, acelaşi an în care directorul executiv al Apple, Tim Cook, a descris confidenţialitatea ca fiind un „drept fundamental al omului”, maşinăriile Apple prelucrau mai mult de un miliard de cereri pe săptămână. Până atunci se ajunsese ca utilizatorii să poată activa o aplicaţie a programului de operare astfel încât nu mai trebuiască să apese un buton pe iPhone pentru a activa asistentul vocal; acesta asculta mereu. În acordul de utilizare, spune Apple, se prevede că datele vocale pot fi înregistrate şi analizate pentru a îmbunătăţi Siri, dar nicăieri nu este menţionat că oamenii ar putea asculta. „M-am simţit jenat ascultând alţi oameni”, spune unul dintre foştii colaboratori, mai ales având în vedere cât de dese erau înregistrările copiilor.
Zece foşti directori ai Apple din divizia Siri spun că nu au văzut şi încă nu văd acest sistem ca fiind o încălcare a vieţii private. Aceşti foşti directori spun că înregistrările au fost dezasociate de ID-urile de utilizator Apple şi au presupus că utilizatorii au înţeles că compania le prelucrează înregistrările audio, deci ce mai conta dacă oamenii au ajutat la procesare?
Foşti şi actuali colaboratori spun că cele mai multe solicitări pentru Siri sunt banale – „cântă o melodie a lui Justin Bieber”, „unde este cel mai apropiat McDonald’s”, dar îşi amintesc că au dat şi peste mesaje extrem de grafice, cu conţinut rasist sau homofob. Un fost analist de date care a lucrat la transcrieri de la Siri spune că angajaţii din Cork făceau schimb de poveşti de groază în timpul pauzelor de ţigară. Un actual analist, rugat să povestească cea mai scandaloasă înregistrare care a venit prin CrowdCollect, spune că era ceva asemănător cu o scenă din Fifty Shades of Grey.
Apple susţine că mai puţin de 0,2% din solicitările pentru Siri sunt supuse analizei umane, iar foştii manageri resping mărturiile contractanţilor ca fiind exagerări. „Oh, am auzit pe cineva care face sex sau aşa altceva. Dar auzi şi oameni care emit gaze sau strănută. Există tot felul de zgomote acolo când porniţi un microfon“, spune Tom Gruber, cofondator al Siri. „Nu este ca şi cum dispozitivul ar avea ca scop înregistrarea oamenilor care scot anumite tipuri de sunete. Este ca o întâmplare.”
Până în 2019, după ce Apple a pus Siri pe produse precum căştile sale fără fir şi boxa HomePod, numărul de comenzi vocale procesate a ajuns la 15 miliarde; 0,2% din 15 miliarde reprezintă 30 milioane de „întâmplări” pe lună, sau 360 milioane pe an.