BusinessMagazin

Tag: Artmark

  • Obiecte de colecţie ale familiei Ceauşescu, scoase la licitaţie (GALERIE FOTO)

    Lotul central al licitaţiei este pictura “Scânteia”, de Constantin Artachino, realizată în 1951, care reprezintă o muncitoare citind ziarul şi are un preţ de pornire de 3.800 de euro. Lucrarea este menţionată în literatura de specialitate datorită temei sale de compromis, care i-a asigurat artistului accesul la Anuala realist-bolşevică de la Sala Dalles.

    Un stilou “Pilot Elite”, primit cadou de Nicolae Ceauşescu, cu ocazia vizitei oficiale în Japonia din 1975, este un alt obiect valoros scos la licitaţie. Confecţionat din bachelită, cu peniţă de aur, stiloul făcea parte dintr-o colecţie de instrumente de scris a dictatorului. Preţul de pornire este de 2.000 de euro. Stiloul se păstrează în cutia sa originală şi poartă inscripţia “Romania – Japan 1975”.

    Un preţ de pornire de 400 de euro are o casetă de bijuterii decorată cu sidef, care a reprezentat odată un cadou pentru Elena Ceauşescu. Atât stiloul, cât şi caseta de bijuterii, împreună cu alte obiecte inedite oferite spre vânzare – fotografii, cărţi, medalii şi decoraţii cu valoare istorică – au certificate eliberate de APPS, care atestă faptul că au aparţinut cuplului Ceauşescu. Licitaţia are loc la 26 ianuarie, la Athénée Palace Hilton.

    Artmark este o casă de licitaţii de artă înfiinţată în 2008. Până acum a organizat 45 de licitaţii de artă, care au pus în vânzare circa 4.000 de opere de artă şi obiecte de colecţie. Vânzările publice (prin licitaţii de artă) ale Artmark au crescut de la 5,5 milioane de euro în 2010 la 11 milioane de euro în 2011 – într-o piaţă a vânzărilor publice care a crescut de la aproximativ 8,3 milioane euro în 2010 la circa 14 milioane euro în 2011.

  • Va place Tuculescu? Premiera: un fond de investitii special pentru iubitorii de arta

    Obiectele de arta nu par sa aiba foarte mare valoare pentru
    romani. Cel mai scump tablou vandut in Romania, “Carciuma la Rucar”
    semnat de Nicolae Grigorescu, a fost dat la licitatie cu numai
    230.000 de euro, pe cand in alte tari pasionatii de arta ajung sa
    plateasca chiar si zeci de milioane de euro pentru o singura opera.
    Dincolo de obiect de colectie cu valoare sentimentala, o astfel de
    achizitie ajunge sa fie pentru multi o investitie cu randamente
    mari, asemenea altora precum imobiliarele sau bursa in vremurile
    bune. La noi insa, colectionarii sunt putini, investitori in arta
    sunt doar cateva sute, iar cei dispusi sa scoata din buzunar peste
    50.000 de euro pentru un tablou pot fi numarati pe degetele de la
    maini.

    “Arta este considerabil subestimata in Romania”, spune Eugen
    Voicu, presedintele companiei de administrare a investitiilor
    Certinvest, despre o piata care de-abia anul acesta va depasi 10
    milioane de euro, fiind estimata la cel mult 15 milioane de euro,
    valoare infima fata de nivelul de 43 de miliarde de euro la nivel
    mondial, potrivit calculelor European Fine Art Foundation. Pentru
    cei mai multi, obiectele de arta au mai degraba potential estetic
    si mai putin de castig, dar privita ca o investitie, arta ar avea
    toate sansele sa inceapa sa ia amploare in urmatorii ani si sa
    ajunga chiar la 30 de milioane de euro in Romania in 2013, dupa cum
    apreciaza Manuela Plapcianu, directorul executiv al casei de
    licitatii Artmark.

    In ultimii 15 ani, randamentul mediu anual al investitiilor in
    arta a fost de peste 27%, pondere care pare cu atat mai interesanta
    in contextul economic actual, cand putine sunt investitiile care
    pot asigura un astfel de castig. Pe asta mizeaza acum si Voicu,
    care in urmatoarele saptamani, imediat ce va primi autorizarea de
    la Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM), urmeaza sa
    porneasca un fond de investitii dedicat exclusiv investitorilor in
    arta, cu planuri ambitioase sa stranga cinci milioane de euro,
    adica aproximativ o treime din intreaga piata din acest an. “Arta
    este destul de ferita de criza, fiind considerata un activ
    refugiu”, justifica Voicu decizia lansarii Certinvest Arta
    Romaneasca.

    In linii mari, fondul va administra banii pasionatilor,
    investitorilor interesati de arta care nu detin cunostintele sau
    mijloacele financiare pentru a cumpara opere pe cont propriu sau
    investitorilor care cauta sa-si diversifice portofoliul
    investitional, tranzactionand tablouri la sfatul unor specialisti
    din Comisia Expertilor Independenti si Comitetul Independent al
    Evaluatorilor.

    Practic, atinge atat segmentul necunoscatorilor care ar fi vrut
    sa faca astfel de investitii, cat si pe cel al oamenilor mai putin
    dispusi sa plateasca zeci sau sute de mii de euro pentru un singur
    tablou, avand in vedere ca sumele investite pot fi chiar si de
    5.000 de euro. “Nu ma pricep la arta, dar caut de mai multa vreme
    oportunitati de investitii ca sa diversific portofoliul”, spune
    Dragos Novac, fondatorul Metropotam si al Krogos Software, afaceri
    pe care le si conduce. A facut de-a lungul timpului mai multe
    investitii, dar niciodata pe cont propriu, tocmai motivul pentru
    care se gandeste sa se orienteze si catre arta, acum ca banii pot
    fi administrati de oameni specializati si ca accesul la tablouri de
    valoare este mult mai facil.

    “Fondul este oarecum un proiect-pilot care poate dovedi
    potentialul pietei de arta si poate duce la dezvoltarea ei si la
    aparitia altor fonduri de investitii in arta”, considera Eugen
    Voicu. Un prim impact se va putea vedea in numarul licitatiilor
    desfasurate, in conditiile in care acum fiecare dintre cele sapte
    case de licitatii din Romania organizeaza cate o licitatie pe luna,
    numarul obiectelor vandute fiind estimat la 700, potrivit Artmark.
    Pe termen mai lung vor fi tranzactionate mai multe opere si
    randamentul va fi si el mai mare.

    Certinvest Arta Romaneasca se asteapta in prima faza la un
    randament mediu anual de 15% inca din primul an de investitie.
    Castigurile pot fi insa cu mult mai mari, opere ale unor pictori
    precum Ion Tuculescu, Octav Bancila sau Gheorghe Petrascu avand
    randamente de aproximativ 40%. Sau pot ajunge chiar sa se dubleze.
    S-a intamplat cu tablourile pictorului de avangarda Max Herman
    Maxy, care s-au apreciat in ultimii zece ani cu 138%.

  • GALERIE FOTO: Cele mai importante evenimente de joi

  • Caderea unui mit. De ce nu mai poate domina Nicolae Grigorescu piata de arta

    In anul 2005, topul celor mai scumpe 10 picturi vandute la
    licitatiile de arta era clar dominat de Nicolae Grigorescu. De la
    33.000 la 60.000 de euro, Grigorescu era pe opt pozitii ale
    topului. Pe locul trei se strecurase un Tonitza, “Nud vazut din
    spate”, iar pe cinci, un Andreescu de referinta, “Cap de tarancuta
    cu tulpan galben”.

    Topul din 2007 mai pastra doar patru picturi ale artistului, de
    la locul trei in jos, iar pana in 2010 s-a croit o alta ordine a
    celor mai scumpe zece picturi, care incepe cu Camil Ressu. Tonitza,
    Ressu, Tuculescu, Stefan Luchian, Marcel Iancu, Petrascu, chiar
    Mützner s-au licitat pana la sume greu de imaginat cu doar 2-3 ani
    in urma.

    Detalii pe
    Ziarul de Duminica    .

  • Cele mai importante evenimente de joi

  • Ce aveti de stiut cand vizitati o casa de licitatii

    O vizita preliminara in expozitia care prezinta loturile oferite
    spre licitare va poate furniza insa nu doar elemente suplimentare
    de ordin subiectiv, ci si date concrete despre starea reala a
    operei, pe care reproducerile o pot oculta.

    Obiceiul expozitiilor s-a incetatenit si la noi si se desfasoara
    in conditii de expunere si de confort dintre cele mai stimabile.
    Mai mult, Artmark si Goldart au initiat si conferinte de presa
    preliminare, care (in afara de reclama, desigur) fac cat se poate
    de transparent procesul de licitare si regulile casei.

    La Monavissa, expozitiile au loc la Muzeul de Istorie si Arta al
    Municipiului Bucuresti, in timp ce Alis isi va muta toata
    activitatea, de la 1 septembrie, in noul sediu de pe Bd. Iancu de
    Hunedoara.

    Cititi mai multe pe Ziarul de Duminica.

  • Cine a vandut cel mai scump tablou din Romania

    In seara zilei de 25 iunie era agitatie mare la hotelul
    Marriott. Peste 400 de oameni venisera la Licitatia de Vara a casei
    Artmark, unde urma sa fie licitat cel mai scump tablou care fusese
    vreodata pus la vanzare in Romania. “Taietorul de lemne” al lui
    Camil Pissaro a intrat in licitatie la suma de 2,5 mil. euro, fiind
    evaluat intre 4 si 6 milioane de euro.

    Nu s-a vandut. Dar a reprezentat un record pentru o piata in
    care cele mai scumpe tablouri vandute pana acum se invart in jurul
    sumei de 100.000 de euro. {i au fost vandute in mare parte tot la
    licitatiile Artmark, nume nou intrat – de aproape un an – pe piata
    galeriilor de arta si a caselor de licitatii din Bucuresti, piata
    dominata de doar cateva nume, printre care Alis, Gold Art,
    Monavissa si Pogany. Saptamana aceasta, pe 15 octombrie, la
    Licitatia de Toamna a Artmark, cea mai scumpa lucrare este estimata
    la 100 de mii de euro (Armand Guillaumin, “Paysage du Midi”).

    “Nu sunt colectionar, nu sunt expert in arta, nu am avut fler
    pentru afaceri”, se caracterizeaza pe scurt Radu Boroianu. Devenit
    om de afaceri de mai putin de un an, de cand a infiintat casa de
    licitatii si galeriile Artmark, Radu Boroianu a fost regizor si,
    dupa 1990, a lucrat in politica – incepand cu o functie de secretar
    de stat in Ministerul Culturii si terminand tot cu o functie de
    secretar de stat, pentru francofonie. Penultima functie detinuta,
    cea de ambasador al Romaniei in Elvetia, l-a adus in atentia presei
    prin legaturile pe care le-ar fi avut cu infiintarea si ulterior
    vanzarea furnizorului de electricitate Buzzmann Industry.

    Radu Boroianu neaga legaturile de afaceri cu companiile din
    energie, fiind suparat ca numele sau a fost atras in “afaceri
    tenebroase” despre care spune ca stie oricum foarte putine lucruri:
    “Am fost asociat aiurea cu afacerile din energie, nu am nicio
    treaba cu acestea, deoarece tot ce am facut eu a fost sa aleg
    oameni de afaceri valorosi elvetieni, cum este seful Sulzer, pe
    care i-am pus in legatura cu oameni de afaceri romani, despre care
    doar s-au zvonit lucruri negative si nici macar nu au fost prinsi
    cu fofarlica”.