“Vrem ca ordonanta sa asigure un echilibru intre interesul
consumatorilor si stabilitatea sistemului financiar”, a spus
Franks, mentionand ca sistemul bancar face fata cu bine crizei,
bancile sunt bine capitalizate si lichide, insa “pierderile din
cauza imprumuturilor neperformante vor continua sa afecteze
activitatea lor” si de aceea “se impune o vigilenta permanenta” in
monitorizarea evolutiilor din sector.
In mod particular, Franks s-a referit la o prevedere a ordonantei
care permite Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor
sa decida suspendarea temporara a activitatii de creditare pentru
anumite produse, drept sanctiune pentru incalcari ale legii.
“Dreptul de a decide incetarea operatiunilor unei banci ar trebui
sa apartina exclusiv BNR, nu ANPC”, a spus reprezentantul
FMI.
El a dat de inteles astfel, fara a o spune direct, ca FMI
conditioneaza acordarea urmatoarei transe de credit de modificarea
OUG 50, ca si de celelalte masuri ce vor fi incluse in scrisoarea
de intentie.
“Dupa ce conducerea FMI va aproba cele convenite cu autoritatile
romane si dupa ce conditiile convenite vor fi aplicate, vom putea
solicita aprobarea urmatoarei transe, de circa 900 de milioane de
euro, la mijlocul lunii ianuarie”, a explicat Franks, adaugand ca
in ianuarie-februarie, la vizita urmatoare in Romania a delegatiei
FMI, vor incepe negocierile privind un nou acord.
La randul sau, Istvan Szekely, seful delegatiei Comisiei
Europene, a spus ca OUG 50 are nevoie de o aplicare transparenta si
care sa nu destabilizeze sistemul financiar, intrucat stabilitatea
sistemului este una dintre cheile iesirii din criza. “BNR trebuie
sa ramana singurul factor decisiv pentru a reglementa activitatea
bancilor”, a subliniat Szekely.
Seful misiunii FMI a precizat ca s-a ajuns deja la un acord la
nivel de experti privind politicile care se impun de acum inainte:
reducerea arieratelor, aprobarea legii pensiilor, privatizarea sau
lichidarea intreprinderilor de stat cu pierderi, aplicarea
strategiei fiscale pe termen mediu astfel incat sa se ajunga la un
deficit bugetar de pana la 3% din PIB, trecand prin deficitul de
4,4% de la anul, reforma administratiei fiscale, inclusiv prin
taxarea persoanelor cu venituri mari, cresterea absorbtiei
fondurilor europene, reforma sistemului de asigurari sociale.
FMI estimeaza ca economia va scadea anul acesta cu 2%, pentru a
creste la anul cu 1,5%. In privinta inflatiei, “dupa majorarea TVA,
presiunile generate de preturile la alimente se acumuleaza, ceea ce
ar putea impinge inflatia peste nivelul anticipat, dar va reveni in
interiorul intervalului tintit spre sfarsitul lui 2011”.
Jeffrey Franks s-a declarat impresionat de “eforturile
extraordinare” ale autoritatilor de a pune ordine in domeniul
fiscal, eforturi care incep sa-si arate roadele, astfel incat FMI a
acceptat alocarea unor resurse suplimentare pentru investitii in
prima jumatate a lui 2011. El a criticat insa “contestarea
arbitrara, politica si in justitie, a managementului economic
rational” promovat de Guvern, contestare de natura sa produca
“incertitudine si recalibrari frecvente si semnificative ale
politicilor fiscale”.