BusinessMagazin

Tag: arest

  • Mircea Băsescu a fost condamnat la patru ani de închisoare cu executare, pentru trafic de infuenţă

    Mircea Băsescu a fost condamnat, vineri, la patru ani de închisoare cu executare, pentru trafic de influenţă, în dosarul privind mita pe care ar fi primit-o de la familia lui Sandu Anghel, iar Marian Căpăţână a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare, pentru complicitate la trafic de influenţă.

    Magistraţii Tribunalului Constanţa i-au condamnat, vineri dimineaţă, pe Mircea Băsescu la patru ani de închisoare cu executare, pentru trafic de influenţă, iar pe Marian Căpăţână la trei ani de închisoare cu executare pentru complicitate la trafic de influenţă.

    Decizia instanţei nu este definitivă şi poate fi contestată în termen de zece zile de la comunicare la Curtea de Apel Constanţa.

    Din pedepsele celor doi urmează să se scadă perioada arestului preventiv şi cea a arestului la domiciliu. Mircea Băsescu şi Marian Căpăţână au fost arestaţi preventiv şi la domiciliu din 19 iulie 2014 până în 24 iunie 2015.

    Tribunalul Constanţa a amânat de mai multe ori pronunţarea în dosarul în care Mircea Băsescu a fost judecat pentru trafic de influenţă, iar Marian Căpăţână pentru complicitate la trafic de influenţă.

  • INCENDIUL din Colectiv: Patronii clubului rămân în arest pentru încă 30 de zile

    Instanţa a admis contestaţia procurorilor, a desfiinţat decizia din 27 noiembrie a Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti şi a dispus prelungirea măsurii de arest preventiv în cazul celor trei patroni ai Colectiv, Alin Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu, pentru încă 30 de zile.

    Decizia Tribunalului Bucureşti este definitivă.

    Judecătoria Sectorului 4 a respins, vineri, cererea procurorilor Parchetului instanţei supreme de prelungire a arestului preventiv pentru Alin Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu, patronii clubului Colectiv, acuzaţi de ucidere din culpă în urma incendiului din 30 octombrie care a cauzat moartea a 60 de persoane. Însă, procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) au contestat decizia instanţei.

    Cei trei patroni ai Colectiv, Alin Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu, sunt arestaţi preventiv din 3 noiembrie, fiind acuzaţi de ucidere din culpă în cazul incendiului din 30 octombrie din clubul din Capitală, într-un dosar instrumentat de PICCJ.

    Potrivit PICCJ, “incendiul s-a produs ca urmare a faptului că persoanele care aveau în administrare spaţiul respectiv au încurajat şi permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a clubului, în condiţiile în care spaţiul nu era prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgenţă, precum şi desfăşurarea unui spectacol cu efecte pirotehnice (foc de artificii) în incinta acoperită a clubului, în condiţiile amenajării interioare improprii unor astfel de activităţi, caracterizate prin existenţa unor materiale uşor inflamabile, montate cu încălcarea dispoziţiilor legale şi pentru evitarea costurilor suplimentare (obiecte de decor şi pentru izolare fonică pe stâlpii de susţinere, pereţi si tavan, respectiv perete antifonat), cu consecinţa morţii şi vătămării corporale a mai multor persoane aflate în club”.

    Procurorii au pus sechestru pe bunurile celor trei patroni.

    În acelaşi dosar, au mai fost arestaţi, în 8 noiembrie, şi plasaţi în arest la domiciliu nouă zile mai târziu patronii firmei care a furnizat artificiile folosite în Colectiv în seara de 30 octombrie, Daniela şi Cristian Niţă, şi pirotehnicianul Vlad Zaharia, care le-a montat.

    Pirotehnicianul Viorel Zaharia este acuzat de ucidere din culpă, iar soţii Niţă sunt cercetaţi pentru favorizarea făptuitorului şi sustragerea sau distrugerea de probe sau de înscrisuri.

    Potrivit procurorilor, Viorel Zaharia a instalat efectele pirotehnice (foc de artificii) în clubul Colectiv, în 30 octombrie, fără a respecta măsurile de siguranţă şi prevederile legale în acest sens.

    Ulterior producerii incendiului din clubul Colectiv, Daniela şi Cristian Niţă “au procedat la distrugerea şi sustragerea de documente ce constituie probe, pentru a împiedica sau îngreuna cercetările în cauză, precum şi cu scopul de a-l ajuta pe inculpatul Zaharia Viorel pentru a nu fi traşi la răspundere penală”, susţin procurorii.

    În urma incendiului din 30 octombrie din clubul Colectiv, au murit la faţa locului 26 de persoane, iar o altă victimă în drum spre spital. Dintre răniţii internaţi, au mai decedat 33 de persoane, numărul victimelor ajungând, în 22 noiembrie, la 60.

  • Sorin Oprescu, ELIBERAT din arest preventiv şi plasat în arest la domiciliu

    Curtea de Apel Bucureşti a admis astfel contestaţia formulată de Sorin Oprescu după ce, în 21 octombrie, Tribunalul Bucureşti i-a respins cererea de înlocuire a măsurii arestului preventiv, luată în 6 septembrie, cu arestul la domiciliu sau cu controlul judiciar, în dosarul în care este acuzat de luare de mită, după ce ar fi primit 25.000 de euro.

    Instanţa a decis ca, de la data eliberării din Arestul Central al Poliţiei Capitalei, Sorin Oprescu să stea 30 de zile în arest la domiciliu, timp în care trebuie să se supună restricţiilor stabilite.

    În perioada în care va sta în arest la domiciliu, Oprescu trebuie să se prezinte în faţa procurorilor şi judecătorilor ori de câte ori este chemat, să nu comunice cu infractorii şi martorii din dosar şi, conform deciziei instanţei, “să poarte permanent un sistem electronic de supraveghere”.

    Judecătorii au mai stabilit că instanţa îi poate permite lui Sorin Oprescu să părăsească imobilul în care va sta în arest, “pentru procurarea mijloacelor esenţiale de existenţă şi în alte situaţii temeinic justificate, pentru o perioadă determinată de timp, pentru realizarea unor drepturi ori interese legitime ale acestuia, în baza unei cereri scrise şi motivate”.

    Sorin Oprescu este obligat să anunţe poliţiştilor care se vor ocupa de supravegherea sa, procurorilor şi judecătorilor, situaţia de urgenţă şi motivele întemeiate când, fără permisiunea organului judiciar, părăseşte imobilul pe o durată de timp strict necesară.

    După ce decizia definitivă a instanţei va fi transmisă la Arestul Central al Poliţiei Capitalei, Sorin Oprescu va putea pleca la domiciliu.

    Primarul suspendat al Capitalei, Sorin Oprescu, a fost arestat preventiv în 6 septembrie, de Tribunalul Bucureşti, la cererea procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Curtea de Apel Bucureşti a menţinut, în 14 septembrie, decizia Tribunalului Bucureşti, Sorin Oprescu rămânând în arest preventiv şi fiind suspendat din funcţie, din 15 septembrie.

    Procurorii DNA îl acuză pe Sorin Oprescu de luare de mită, susţinând că în 5 septembrie, în baza unei înţelegeri prealabile cu şeful Administraţiei Cimitirelor şi Crematoriilor Umane (ACCU), Cornel Bogdan Popa, şi cu fostul său şofer Cristian Stanca, zis “Grenadă”, a primit de la Popa suma de 25.000 de euro din 60.000 de euro ceruţi de cei doi pentru edil, de la SC Green Line Construct SRL, prin Cristina Giorgiana Gogonea, Teodor Gogonea şi Octavian Alin Petroi, denunţători în dosar. Firma efectua lucrări la Palatul de la Mogoşoaia, iar Oprescu ar fi validat astfel activitatea infracţională a lui Popa şi l-ar fi menţinut în funcţie, susţin anchetatorii.

    În 26 octombrie, procurorii DNA au anunţat extinderea cercetărilor în cazul primarului suspendat al Capitalei Sorin Oprescu, acesta fiind urmărit penal şi pentru spălare de bani, abuz în serviciu şi constituire de grup infracţional organizat, fiind pus sechestru pe un imobil şi un teren ale edilului şi un alt imobil al partenerei de viaţă a acestuia, până la concurenţa sumei de peste 3,6 milioane lei.

  • Decizie definitivă: Alina Bica, eliberată din penitenciar şi plasată în arest la domiciliu

    Ca urmare a deciziei de luni a instanţei, va fi eliberat şi Şerban Pop, arestat în acelaşi dosar tot pe 2 septembrie.

    Instanţa supremă a dispus, pe 22 octombrie, înlocuirea arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu pentru fosta şefă a DIICOT Alina Bica şi fostul şef al ANAF Şerban Pop, în dosarul în care sunt judecaţi pentru fapte de corupţie legate de soluţionarea favorabilă a unui dosar al omului de afaceri Horia Simu.

    Procurorii DNA au constastat decizia, însă luni instanţa supremă le-a respins contestaţia, astfel că Bica şi Pop vor fi judecaţi în arest la domiciliu.

    Totodată, ICCJ a respins şi cererea Alinei Bica de înlocuire a măsurii arestării preventive cu controlul judiciar.

    Astfel, Alina Bica şi Şerban Pop sunt obligaţi ca, în perioada arestului la domiciliu, să nu părăsească imobilul în care locuiesc, fără încuviinţarea instanţei, să se prezinte în faţa anchetatorilor şi judecătorilor ori de câte ori sunt chemaţi şi să nu comunice, direct sau indirect, între ei, cu inculpatul Horia Simu şi cu martorii din dosar.

    În 25 septembrie, procurorii DNA i-au trimis în judecată, în stare de arest, pe fosta şefă a DIICOT Alina Bica şi pe fostul şef al ANAF Şerban Pop, pentru luare de mită şi, respectiv, complicitate la dare de mită pentru soluţionarea favorabilă a unui dosar al omului de afaceri Horia Simu, acesta fiind şi el acuzat în cauză, pentru dare de mită.

    Potrivit rechizitoriului, în 2014, Şerban Pop a primit de la Horia Simu aproximativ 230.000 de euro, cash şi sub forma a două contracte de consultanţă judiciară, pentru a interveni la conducerea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, în scopul soluţionării favorabile a unui dosar penal al omului de afaceri.

    “La data de 8 noiembrie 2014, inculpata Bica Alina Mihaela în calitate de procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, a primit, pentru sine, în mod indirect, printr-un intermediar (martor denunţător în cauză), suma de 17.500 euro din totalul sumei de 20.000 euro, pe care acesta din urmă, în calitate de interpus, a primit-o de la inculpatul Pop Şerban. Suma de 20.000 euro a reprezentat o parte din totalul sumei de aproximativ 230.000 euro ce a fost dată de omul de afaceri în tranşe, pe parcursul a 8 luni, în cursul anului 2014, inculpatului Pop Şerban, pentru ca acesta să o remită în scopul menţionat mai sus”, au precizat procurorii în rechizitoriu.

    Anchetatorii susţin că, în schimbul banilor, Alina Bica a înlocuit procurorul care instrumenta dosarul lui Horia Simu şi a făcut presiuni asupra magistratului care a preluat cauza pentru a da o soluţie de clasare în dosarul în care era urmărit penal Horia Simu. În final, în dosarul omului de afaceri, procurorul de caz a dispus o soluţie de clasare, DNA arătând că, potrivit probelor administrate în cauză, magistratul a acţionat fără vinovăţie.

    Procurorii anticorupţie au instituit sechestru asigurător asupra bunurilor imobile ale lui Şerban Pop şi ale Alinei Bica şi le-au pus poprire pe conturi.

    Fosta şefă a DIICOT Alina Bica şi fostul şef al ANAF Şerban Pop au fost arestaţi în acest caz, pe 2 septembrie, de instanţa supremă. La începutul lunii octombrie, Alina Bica a fost transferată din Arestul Poliţiei Capitalei în Penitenciarul de Femei Târgşor, din judeţul Prahova.

    Alina Bica a fost arestată preventiv şi în perioada 22 noiembrie 2014 – 21 aprilie 2015.

    Bica este judecată în prezent în alte două dosare de corupţie, în care a fost arestată timp de cinci luni.

    În dosarul “Bica 1”, fosta şefă a DIICOT a fost trimisă în judecată, în 15 decembrie 2014, pentru că, în calitate de reprezentant al Ministerului Justiţiei în comisia ANRP, împreună cu membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, i-ar fi aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian, în 2011, despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

    Alina Bica mai are un dosar pe rolul instanţei supreme, cunoscut sub numele de “Bica 2”. Această cauză a fost disjunsă din prima. În acest dosar, Alina Bica, Dorin Cocoş, Alin Cocoş, Ionuţ Mihăilescu şi fostul ministru al Economiei Adriean Videanu au fost trimişi în judecată în 25 februarie. Bica este acuzată că a luat mită un teren, în schimbul intervenţiilor pentru despăgubirile acordate lui Gheorghe Stelian, că l-ar fi favorizat pe Ovidiu Tender în dosarul Rafo-Carom şi pe Adriean Videanu în dosarul Romgaz-Interagro.

    În urma unei decizii a instanţei supreme, doar ultimele două acuzaţii la adresa şefei DIICOT vor face obiectul dosarului “Bica 2”.

    Alina Bica a fost procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism din mai 2013 până în noiembrie 2014, când a demisionat din funcţie.

  • Sorin Oprescu rămâne în arest: Instanţa i-a respins cererea de cercetare sub control judiciar

    Cererea primarului suspendat al Capitalei s-a judecat marţi, decizia fiind pronunţată miercuri de Tribunalul Bucureşti.

    Decizia nu este definitivă şi poate fi contestată de Sorin Oprescu la Curtea de Apel Bucureşti.

    Avocatul Viorel Mocanu a declarat că unul dintre motivele pentru care s-a solicitat, la Tribunalul Bucureşti, înlocuirea măsurii arestării preventive este de ordin medical, apărarea arătând că starea lui Sorin Oprescu s-a înrăutăţit vizibil de când este în Arestul Capitalei. El a precizat că această susţinere este dovedită de actele medicale obţinute de la încarcerare şi până în prezent.

    Întrebat dacă apărarea este de acord cu mutarea lui Sorin Oprescu din Arestul Capitalei la Spitalul Penitenciarului Rahova, Viorel Mocanu a spus că deocamdată sunt aşteptate rezultatele investigaţiilor făcute la Centrul Oncologic de Diagnostic şi Tratament Fundeni, reafirmând că datele medicale nu vor fi făcute publice.

    Întrebat dacă apărarea a primit răspunsurile în cazul sesizărilor făcute la Centrul Medical de Diagnostic şi Tratament Ambulatoriu “Dr. Nicolae Kretzulescu” şi la Ministerul Sănătăţii, care a fost trimisă la Colegiul Medicilor, Viorel Mocanu a spus că s-au demarat anchete, la finalul cărora vor fi oferite răspunsuri.

    Avocatul a declarat, pentru MEDIAFAX, că luni a fost depusă o nouă sesizare în care Sorin Oprescu îi cere şefului Arestului Capitalei, Mihai Dincă, să dispună să îi fie restituite stiloul injector pentru insulină, precum şi două fiole de insulină de tip “Novo Rapid”, ridicate la percheziţia făcută în celula acestuia. Mocanu a precizat că dacă acestea nu vor fi restituite, se poate considera că lui Sorin Oprescu i se pune viaţa în pericol.

    În 15 octombrie a fost făcută o percheziţie în celula lui Sorin Oprescu, Poliţia Capitalei spunând că au fost ridicate doar două flacoane de insulină injectabilă, în timp ce avocaţii edilului au susţinut că i-au fost luate atunci şi medicamentele pe care acesta le avea în cameră.

    Poliţia Capitalei a precizat că administrarea tuturor medicamentelor pentru Sorin Oprescu se face exclusiv la recomandarea şi sub supravegherea unui medic sau asistent de la Cabinetul Medical al Centrului de Reţinere şi Arestare Preventivă.

    Avocatul Viorel Mocanu spunea că a trimis, în 15 octombrie, o sesizare conducerii Ministerului Afacerilor Interne, în care a acuzat conducerea Arestului Central şi pe şefa cabinetului medical al unităţii că nu respectă măsurile stabilite de medici pentru Sorin Oprescu.

    Curtea de Apel Bucureşti a decis, în 9 octombrie, ca Sorin Oprescu să râmână încă 30 de zile în arest. Instanţa a respins contestaţia edilului şi a menţinut decizia Tribunalului Bucureşti de prelungire a mandatului emis în 6 septembrie, în dosarul în care edilul suspendat al Capitalei este acuzat de luare de mită, după ce ar fi primit 25.000 de euro. Curtea de Apel Bucureşti a respins, pe 6 octombrie, o altă cerere a edilului de înlocuire a arestului preventiv cu control judiciar sau cu arest la domiciliu.

    Primarul suspendat al Capitalei, Sorin Oprescu, a fost arestat preventiv în 6 septembrie, de Tribunalul Bucureşti, la cererea procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie, care îl acuză de luare de mită. Curtea de Apel Bucureşti a menţinut, în 14 septembrie, decizia Tribunalului Bucureşti, Sorin Oprescu rămânând în arest preventiv şi fiind suspendat din funcţie, din 15 septembrie.

    Procurorii DNA îl acuză pe Sorin Oprescu de luare de mită, susţinând că în 5 septembrie, în baza unei înţelegeri prealabile cu şeful Administraţiei Cimitirelor şi Crematoriilor Umane (ACCU), Cornel Bogdan Popa, şi cu fostul său şofer Cristian Stanca, zis “Grenadă”, a primit de la Popa suma de 25.000 de euro din 60.000 de euro ceruţi de cei doi pentru edil, de la SC Green Line Construct SRL, prin Cristina Giorgiana Gogonea, Teodor Gogonea şi Octavian Alin Petroi, denunţători în dosar. Firma efectua lucrări la Palatul de la Mogoşoaia, iar Oprescu ar fi validat astfel activitatea infracţională a lui Popa şi l-ar fi menţinut în funcţie, susţin anchetatorii.

     

  • Solomon Wigler, fost consilier al lui Oprescu, recunoaşte că a luat mită. El cere să fie eliberat din arest

    Curtea de Apel Bucureşti a judecat, marţi, contestaţia formulată de Solomon Wigler după ce, în 12 octombrie, Tribunalul Capitalei a menţinut măsura arestării preventive a fostului consilier personal al lui Sorin Oprescu la Primăria Capitalei, în dosarul în care este acuzat că a luat mită 204.000 de euro pentru intervenţii în aprobarea unor Planuri Urbanistice Zonale necesare construirii a trei supermarketuri.

    Solomon Wigler a cerut înlocuirea cu arestul la domiciliu sau cu controlul judiciar, avocaţii arătând că acesta este în arest de patru luni şi 17 zile şi ar putea fi judecat sub o altă măsură preventivă.

    Mai mult, avocaţii au arătat că Solomon Wigler a recunoscut faptele de care este acuzat de către procurori, precizând şi că acesta a făcut două denunţuri la DNA, unul fiind referitor la consilierii la care trebuiau să ajungă banii.

    Solomon Wigler a spus că recunoaşte şi regretă faptele, arătând că a greşit, dar a făcut şi lucruri bune şi ar dori măcar să fie înlocuit arestul preventiv cu măsura arestului la domiciliu. Acesta a adăugat că are o situaţie familială foarte grea şi că, de când este arestat, a slăbit foarte mult.

    Curtea de Apel Bucureşti urmează să decidă definitiv dacă Solomon Wigler va rămâne în arest preventiv, va fi plasat în arest la domiciliu sau va fi cercetat sub control judiciar.

    Solomon Wigler, arestat preventiv din 4 iunie, a fost trimis în judecată în 26 iunie, fiind acuzat de procurorii DNA de patru fapte de trafic de influenţă.

    Potrivit procurorilor, în perioada mai-iunie 2012 – mai 2015, Solomon Wigler, în calitate de consilier personal al primarului general al Capitalei, a pretins, în mai multe rânduri, 230.000 de euro şi a primit, în mai multe tranşe, 179.000 de euro de la un o persoană (martor denunţător în cauză), promiţând că va interveni la funcţionari din aparatul administrativ al edilului şi la consilieri din Consiliul General al Municipiului Bucureşti, pentru iniţierea şi votarea unor proiecte de hotărâre care vizau aprobarea unor planuri urbanistice zonale (PUZ) necesare edificării a trei supermarketuri în Bucureşti şi acceptarea unei donaţii de către Primăria Capitalei.

    După primirea celor 179.000 de euro, în patru tranşe, respectiv înainte şi după votarea hotărârilor respective, Solomon Wigler a fost prins în flagrant, în 3 iunie, în timp ce primea alţi 25.000 de euro, din diferenţa de 51.000 de euro de la suma pretinsă.

    Procurorii DNA au arătat, în referatul prin care au cerut arestarea preventivă a lui Solomon Wigler, că acesta a fost înregistrat audio-video în timp ce cerea sau primea mită în biroul său de la etajul 14 al Primăriei Capitalei, el spunându-i la un moment dat unui om de afaceri: “Tu le-ai adus ceva? Tu ai adus ceva bani sau ceva?”.

    În referatul procurorilor se face referire la mai multe sume de bani cerute de Wigler unui om de afaceri. Într-una dintre aceste situaţii, pentru a obţine autorizaţia de construire a unui sens giratoriu pentru un supermarket situat la intersecţia a două bulevarde, Solomon Wigler ar fi cerut să primească mita sub forma contravalorii unui contract de execuţie a lucrării pentru realizarea soluţiei de trafic.

    Într-un alt caz, consilierul suspendat al lui Sorin Oprescu ar fi cerut aceluiaşi om de afaceri 15.000 euro pentru a interveni pe lângă ceilalţi consilieri, în aşa fel încât să fie votată o hotărâre legată de donarea unui teren. Wigler ar fi cerut ca banii să îi fie viraţi în tranşe de 4.000 sau 5.000 de euro, prin virament din contul bancar al soţiei omului de afaceri în contul soţiei consilierului.

  • Omul de afaceri Mihai Matei, reţinut pentru fraude cu fonduri europene, a fost arestat

    Judecătorii de la Tribunalul Prahova au admis propunerea procurorilor DNA Ploieşti şi au emis mandat de arestare preventivă pe numele omului de afaceri Mihai Matei, care controlează mai multe firme, între care şi Matero Ama, societate de construcţii care în ultimii ani a avut contracte de deszăpezire cu Consiliul Judeţean Prahova.

    Decizia instanşei poate fi contestată la Curtea de Apel Ploieşti.

    Potrivit unui comunicat al DNA, Mihai Matei, administrator al S.C. Matero Ama SRL, a fost reţinut pentru instigare la prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată, instigare la fals în declaraţii, în formă continuată, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, constituire a unui grup infracţional organizat şi spălare de bani, în formă continuată.

    Conform sursei citate, soţia omului de afaceri, Aurelia Liliana Matei, manager de proiect la data faptelor, suspectă în acelaşi dosar, a fost pusă sub control judiciar, fiind acuzată de prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, având ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată, constituire a unui grup infracţional organizat şi spălare de bani, în formă continuată.

    În acelaşi dosar, procurorii DNA Ploieşti au adus, marţi, la audieri, doi angajaţi ai firmei controlate de către cei doi soţi, care în primă fază au fost audiaţi ca martori, ulterior schimbându-li-se încadrarea juridică, cei doi devenind suspecţi în acest caz.

    Potrivit DNA, procurorii anticorupţie au dispus efectuarea urmăririi penale faţă de Cătălin Vlădilă şi Anghel Avram, administratori ai S.C. Maktub S.R.L., respectiv SC Leasimat S.R.L., suspectaţi de complicitate la prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată, fals în declaraţii, în formă continuată, constituire a unui grup infracţional organizat, spălare de bani, în formă continuată, precum şi faţă de Ovidiu Secu, administrator al unei societăţi comerciale, pentru complicitate la prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată.

    De asemenea, procurorii anticorupţie au dispus începerea urmăririi penale faţă de S.C. Maktub S.R.L., S.C. Matero Ama S.R.L. şi SC Leasimat S.R.L., pentru complicitate la prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene şi spălare de bani, ambele în formă continuată.

    Potrivit anchetatorilor, în cursul anului 2010, la societatea comercială S.C. Matero Ama S.R.L. au fost elaborate două proiecte cofinanţate de Uniunea Europeană prin Fondul European de Dezvoltare Regională, respectiv: “Creşterea Eficienţei Energetice a Centrului pentru producerea mixturilor asfaltice” şi “Centru pentru producerea betoanelor şi mortarelor”. Aferent proiectelor depuse, S.C. Matero Ama S.R.L. prin reprezentantul său legal, administratorul Mihai Matei, a desemnat ca manager de proiect pe soţia sa Aurelia-Liliana Matei. La rândul său, Mihai Matei a îndeplinit în cadrul proiectelor calitatea de responsabil cu operaţiunile financiare.

    În acelaşi context, Mihai Matei, împreună cu soţia sa şi cu suspecţii Cătăin Vlădilă, administrator al S.C. Maktub S.R.L. Tecuci – ofertant (societate în care Liliana Aurelia Matei a deţinut anterior funcţia de asociat unic şi administrator) şi Anghel Avram, administrator al S.C. Leasimat S.R.L., au constituit un grup infracţional organizat având ca scop manipularea procedurii de achiziţie, în sensul depunerii de diligenţe pentru pregătirea ofertelor (prin iniţierea unor asocieri între societăţile acestora cu producătorii utilajelor sau al susţinerii ferme din partea acestora) şi implicit al stabilirii preţului de ofertare astfel încât societăţile controlate de aceştia să obţină punctajul necesar câştigării selecţiei de oferte, iar valoarea utilajelor să fie în mod artificial crescută, afirmau anchetatorii.

    Conform aceleiaşi surse, în perioada 2010 – 2012, cu intenţie, Mihai Matei a determinat-o pe soţia sa să accepte depunerea şi folosirea unor documente inexacte şi false întocmite de ofertanţi, în scopul creării unei aparente stări de legalitate a procedurii evaluării, selecţiei de oferte şi adjudecării, de către ofertanţi (societăţi controlate de inculpat) şi obţinerii de la autoritatea contractantă – Ministerul Economiei – Organismul Intermediar pentru Energie – pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, în sumă de 9.677.326 lei, echivalent a 2.271.672 euro (valoare eligibilă nerambursabilă).

    De asemenea, în acelaşi scop, suspecţii Vlădilă Cătălin şi Avram Anghel, cu ştiinţă, au depus pentru a fi folosite la autoritatea contractantă – Ministerul Economiei – Organismul Intermediar pentru Energie declaraţii pe proprie răspundere, neconforme cu realitatea, din care rezulta că nu sunt angajaţi în practici prohibite, că nu sunt membri ai niciunui grup sau reţele de operatori economici şi că nu se află în situaţia conflictului de interese, documente întocmite şi prezentate în cadrul procedurii organizate de SC Matero Ama SRL, se arăta în comunicatul citat.

    Potrivit sursei citate, în cadrul celui de-al doilea proiect, Mihai Matei şi ceilalţi membri ai grupului au beneficiat de sprijinul lui Ovidiu Secu care, în calitate de reprezentant al unei firme din Bulgaria, a întocmit şi semnat în numele administratorului, fără ştiinţa acestuia, documentele necesare participării în calitate de ofertant în cadrul procedurii pentru implementarea proiectului respectiv.

    În perioada 2011-2013, pentru însuşirea sumelor ilicite astfel obţinute, după achitarea contravalorii utilajelor ofertanţilor câştigători (S.C. Maktub S.R.L. Tecuci, respectiv S.C. Leasimat S.R.L.) care, la rândul lor, au procedat la achitarea lor producătorilor, diferenţa rămasă, în sumă de 4.210.499 lei, echivalentul a 984.936 euro, la care se adaugă TVA în valoare de 2.925.910 lei, a fost disimulată de către Mihai Matei şi ceilalţi membri ai grupului în vederea ascunderii adevăratei naturi a provenienţei, prin încheierea unor contracte comerciale cu aceleaşi societăţi controlate de aceleaşi persoane, mai arăta DNA.

    În final, în baza împuternicirilor pe conturile societăţilor, Mihai Matei, alături de soţia sa, au ridicat în mod repetat sume de bani în numerar cu justificări aparent legale.

    Procurorii DNA Ploieşti au făcut, marţi, cinci percheziţii la locuinţe şi sedii de firme din Prahova, între care şi societatea Matero Ama, controlată de omul de afaceri Matei Mihai.

    Societatea Matero Ama a fost înfiinţată în anul 2004 şi are sediul în municipiul Câmpina.

  • Sorin Oprescu rămâne în arest pentru încă 30 de zile, a decis definitiv Curtea de Apel Bucureşti

    Instanţa a judecat  vineri contestaţia formulată de Sorin Oprescu, după ce, în 30 septembrie, Tribunalul Bucureşti a admis cererea procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie de prelungire cu 30 de zile a arestului preventiv, măsură luată în 6 septembrie.

    Instanţa a dispus atunci şi prelungirea arestului preventiv pentru Cristian Stanca, fostul şofer al lui Sorin Oprescu, Mircea Octavian Constantinescu, director economic în Primăria Capitalei, Ruxandra Mihaela Petroi Avasiloae şi Florin Şupeală, directorul general şi respectiv directorul adjunct al Centrului Cultural al Palatelor Brâncoveneşti de la Mogoşoaia, şi pentru omul de afaceri Claudiu Bengalici. De asemenea, Tribunalul Bucureşti a decis ca Bogdan Cornel Popa, directorul Administraţiei Cimitirelor şi Romeo Albu să rămână în arest al domiciliu încă 30 de zile.

    Judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Bucureşti a arătat, în motivarea deciziei din 30 septembrie, că dacă ar fi înlocuit arestul preventiv cu controlul judiciar sau arestul la domiciliu, Sorin Oprescu ar putea influenţa ancheta, dând ca exemplu o discuţie pe care edilul a avut-o în 17 septembrie, în duba poliţiei, cu Cristian Stanca, fostul său şofer.

    În ce priveşte argumentele care ţin de starea de sănătate a lui Sorin Oprescu, instanţa a apreciat că, deşi edilul acuză afecţiuni medicale multiple, susţinute de înscrisurile medicale depuse la dosar, nu există probe că acesta nu ar suporta regimul de detenţie, edilul având şi posibilitatea tratamentului medical sub pază permanentă.

    Contestaţia lui Sorin Oprescu de la Curtea de Apel Bucureşti se judecă în absenţa edilului, întrucât acesta este supus, vineri, unor investigaţii medicale, la Centrul Oncologic de Diagnostic şi Tratament Fundeni, ca urmare a aprobării cererii formulate în 3 octombrie de avocaţii edilului, la Arestul Poliţiei Capitalei.

    Apărătorii lui Sorin Oprescu au arătat, în cererea de transfer într-un spital, că, în urma investigaţiilor medicale la care primarul suspendat al Capitalei a fost supus la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, s-ar fi stabilit că ar suferi de 12 afecţiuni, unele grave, fiindu-i depistat şi un nodul la un plămân, care ridică suspiciuni privind un posibil cancer. Potrivit raportului medicilor, lui Sorin Oprescu i-ar fi fost depistat “un nodul pulmonar segment 10 posterior, lob inferior drept”, fiind recomandată efectuarea unor investigaţii suplimentare.

    Surse medicale au declarat, pentru MEDIAFAX, că Sorin Oprescu va sta internat, sub pază, la Institutul Oncologic Bucureşti, iar la Centrul Oncologic de Diagnostic şi Tratament Fundeni îi va fi făcută o investigaţie computer tomograf.

    Avocatul Viorel Mocanu a declarat că Sorin Oprescu ar trebui să stea internat cel puţin două zile. “Există o perioadă de timp stabilită, 24 de ore preparatorii şi alte 24 de ore post-operatorii. Dat fiind faptul că dânsul este diabetic, intervenţia care se face necesită o supraveghere mai amănunţită şi mai atentă după”, a spus Mocanu.

    Avocatul a precizat că Sorin Oprescu nu se simte bine, are variaţii mari de tensiune, valori modificate ale hemoglobinei şi glicemia nu scade sub 240, dar medicul de la Arestul Central consideră că “acestea sunt lucruri normale”.

    Surse juridiciare au declarat, pentru MEDIAFAX că avocaţii lui Sorin Oprescu au depus la Centrul Medical de Diagnostic şi Tratament Ambulatoriu “Dr. Nicolae Kretzulescu” – Policlinica MAI din Bucureşti o sesizare la adresa doctoriţei de la cabinetul medical al Arestului Central, pe care o acuză de nerespectarea recomandărilor medicale făcute la externarea lui Sorin Oprescu şi că ar interzice noi controale în cazul acestuia.

    Primarul suspendat al Capitalei, Sorin Oprescu, a fost arestat preventiv în 6 septembrie, de Tribunalul Bucureşti, la cererea procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie, care îl acuză de luare de mită. Curtea de Apel Bucureşti a menţinut, în 14 septembrie, decizia Tribunalului Bucureşti, Sorin Oprescu rămânând în arest preventiv şi fiind suspendat din funcţie, din 15 septembrie.

     

  • Instanţa a încheiat judecarea cererii lui Oprescu şi urmează să decidă dacă va fi eliberat din arest

    Discuţiile în cazul cererii lui Sorin Oprescu au durat aproximativ două ore, timp în care instanţa a ascultat pledoariile apărării şi acuzării.

    Avocaţii lui Sorin Oprescu au cerut înlocuirea arestului preventiv cu controlul judiciar sau cu arestul la domiciliu, contestând decizia luată în 25 septembrie, la Tribunalul Bucureşti. Apărarea a solicitat instanţei să ţină cont şi de afecţiunile grave de care suferă Sorin Oprescu şi a făcut apel în susţinerea cererii la decizii ale ICCJ şi ale Curţii Europene.

    Procurorii au solicitat respingerea cererii de înlocuire a arestului preventiv, în condiţiile în care recent Tribunalul Bucureşti a admis prelungirea cu 30 de zile a mandatului de arestare preventivă emis în 6 septembrie pe numele lui Oprescu.

    Curtea de Apel Bucureşti urmează să decidă, definitiv, dacă admite contestaţia formulată de Sorin Oprescu, după ce, în 25 septembrie, Tribunalul Capitalei i-a respins cererea de înlocuire a arestului preventiv.

    Sorin Oprescu a fost adus la Curtea de Apel Bucureşti în jurul orei 12.00, fără a avea cătuşe la mâini şi la fel a fost dus înapoi în arest, la finalul judecării cererii sale.

    Măsura de a nu mai fi încătuşat a fost luată după ce avocaţii au reclamat că Sorin Oprescu a fost scos cu cătuşe la mâini din Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti (SUUB). Sorin Oprescu a cerut să fie dus de la SUUB în Arestul Central fără a i se pune cătuşe la mâini, întrucât a suferit o intervenţie chirurgicală la o mână, însă solicitarea i-a fost atunci respinsă.

    Alexandru Chiciu, unul dintre avocaţii lui Sorin Oprescu, a declarat că acesta poate fi cercetat şi trimis în judecată cu o măsură preventivă alternativă, ţinând cont şi de afecţiunile grave de care suferă, care au fost atestate şi în motivarea deciziei judecătorului de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Bucureşti.

    Judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Bucureşti a arătat, în motivarea deciziei din 25 septembrie, că Sorin Oprescu a depus la dosar o serie de înscrisuri din care rezultă că prezintă, la momentul încarcerării, diabet zaharat tip II cu necesar de insulină, arterită, retinopatie incipientă, stent în 2005. Sorin Oprescu a declarat că primeşte tratamentul medical de care are nevoie în arest, “dar nu vrea să moară în arest”, întrucât glicemia sa este foarte mare, neputând ţine sub control strict alimentaţia pe care o primeşte prin cântărire, lucru pe care îl făcea atunci când se afla în stare de libertate.

    “Judecătorul de drepturi şi libertăţi reţine că, indubitabil inculpatul prezintă boli grave, fiind posibil ca starea de arest preventiv în care se găseşte de 20 de zile să-i fi cauzat un stres emoţional puternic, care poate duce la agravarea stării de sănătate în viitor. Din modul în care inculpatul şi-a prezentat cauza, se constată că acesta arată că prin luarea măsurii arestării preventive, din cauza bolilor de care suferă, îi este pusă în pericol viaţa. Judecătorul de drepturi  şi libertăţi constată că la acest moment procesual, din datele dosarului rezultă că inculpatul primeşte tratamentul medical de care are nevoie, chiar inculpatul afirmând că îşi administrează singur insulina. Trebuie precizat că nu există o expertiză medicală din care să rezulte că viaţa inculpatului este în pericol din cauza condiţiilor de detenţie pe durata măsurii arestării preventive sau că afecţiunile de care suferă inculpatul l-ar supune unui pericol sau unei încercări de o intensitate care să depăşească nivelul de suferinţă inerent detenţiei”, a notat judecătorul în motivare.

    De asemenea, instanţa a constatat că nu există înscrisuri medicale din care să rezulte că bolile de care suferă Sorin Oprescu nu ar putea fi tratate în sistemul penitenciar al reţelei medicale a Administraţiei Penitenciarelor ori că nu ar avea posibilitatea efectuării unui tratament sub pază în reţeaua medicală de specialitate a Ministerului Sănătăţii.

    “Totodată, se observă că nu există înscrisuri ori alte informaţii din care să rezulte că inculpatului nu îi este asigurată alimentaţia corespunzătoare în arest, astfel că se constată că este neîntemeiată susţinerea inculpatului în sensul că îi este pusă în pericol viaţa”, a menţionat judecătorul.

    Instanţa a apreciat că urmărirea penală faţă de Sorin Oprescu nu este finalizată, iar pentru că este posibil ca acesta să influenţeze ancheta, nu este oportună, la acest moment procesual, măsura arestului la domiciliu sau controlul judiciar.

    Primarul suspendat al Capitalei, Sorin Oprescu, a fost arestat preventiv în 6 septembrie, de Tribunalul Bucureşti, la cererea procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie, care îl acuză de luare de mită. Curtea de Apel Bucureşti a menţinut, în 14 septembrie, decizia Tribunalului Bucureşti, Sorin Oprescu rămânând în arest preventiv şi fiind suspendat din funcţie, din 15 septembrie.

    Recent, procurorii au cerut instanţei prelungirea arestului preventiv în cazul lui Sorin Oprescvu, solicitare care a fost admisă în 30 seotembrie de Tribunalul Bucureşti. Decizia de prelungire cu încă 30 de zile a arestului a fost contestată şi se va judeca tot la Curtea de Apel Bucureşti.

    Procurorii DNA îl acuză pe Sorin Oprescu de luare de mită, susţinând că în 5 septembrie, în baza unei înţelegeri prealabile cu şeful Administraţiei Cimitirelor şi Crematoriilor Umane (ACCU), Cornel Bogdan Popa, şi cu fostul său şofer Cristian Stanca, zis “Grenadă”, a primit de la Popa suma de 25.000 de euro din 60.000 de euro ceruţi de cei doi pentru edil, de la SC Green Line Construct SRL, prin Cristina Giorgiana Gogonea, Teodor Gogonea şi Octavian Alin Petroi, denunţători în dosar. Firma efectua lucrări la Palatul de la Mogoşoaia, iar Oprescu ar fi validat astfel activitatea infracţională a lui Popa şi l-ar fi menţinut în funcţie, susţin anchetatorii.

    Avocatul Alexandru Chiciu a depus, în 3 octombrie, la Arestul Central al Poliţiei Capitalei, o nouă cere de internare a lui Sorin Oprescu, după ce, în urma investigaţiilor medicale la care a fost supus, s-ar fi stabilit că ar suferi de 12 afecţiuni, unele grave, fiindu-i depistat şi un nodul la un plămân, care ridică suspiciuni privind un posibil cancer.

    Potrivit avocaţilor, din raportul medicilor care au evaluat starea de sănătate a lui Sorin Oprescu rezultă că primarul suspendat al Capitalei ar avea 12 afecţiuni, fiind stabilite 12 diagnostice.

    În urma investigaţiilor medicale amănunţite, medicii ar fi constatat că Sorin Oprescu ar avea un nodul la un plămân, despre care susţin că ar ridica risc oncologic moderat şi recomandarea ar fi evaluarea funcţionalităţii pulmonare. Potrivit raportului medicilor, lui Sorin Oprescu i-ar fi fost depistat “un nodul pulmonar segment 10 posterior, lob inferior drept”, fiind recomandată efectuarea unei spirometrii. Avocaţii susşin că această evaluare ar trebui făcută la un spital specializat în tratarea afecţiunilor pulmonare.

    Sorin Oprescu, încarcerat din 6 septembrie în Arestul Central al Poliţiei Capitalei, a fost transferat, în 26 septembrie, la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, unde a stat internat într-o rezervă la Secţia de Cardiologie, sub pază, până în 29 septembrie. Medicii de la SUUB i-au făcut mai multe investigaţii, printre care şi o coronarografie.

    Oprescu a fost dus în 26 septembrie la spital, după ce avocaţii acestuia au solicitat să fie supus unor investigaţii întrucât suferă de diabet şi are probleme cardiace, care s-au accentuat în urma arestării acestuia.

  • Sorin Oprescu cere înlocuirea arestului preventiv cu control judiciar sau arest la domiciliu

    Alexandru Chiciu, unul dintre avocaţii primarului suspendat al Capitalei, a declarat, pentru MEDIAFAX, că cererea prin care se solicită înlocuirea măsurii arestului preventiv cu o măsură mai blândă, respectiv control judiciar sau arest la domiciliu, are la bază elemente din jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind măsurile preventive.

    Avocatul a precizat că, de la momentul reţinerii lui Sorin Oprescu şi până în prezent, în afară de suplimentul de declaraţie al denunţătorului Bogdan Cornel Popa, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) nu au adus nicio altă probă directă împotriva primarului, în dosarul în care este acuzat de luare de mită.

    Chiciu a afirmat că pentru genul de fapte de care este acuzat Oprescu, măsura arestului preventiv este una severă, care ar trebui aplicată doar în cauzele care vizează fapte de violenţă. Avocatul a adăugat că pentru fapte non-violente, “regula în orice societate civilizată este cercetarea în libertate sau cu o măsură alternativă, dar nu cea a arestului”.

    Despre starea de sănătate a clientului său şi investigaţiile la care ar urma să fie supus pentru probleme cardiace, avocatul a spus că inclusiv joi dimineaţă au fost contactaţi cei doi medici curanţi ai lui Sorin Opresc, iar aceştia se vor prezenta la Arestul Central al Poliţiei Capitalei după ce termină serviciul de gardă.

    Avocaţii primarului suspendat al Capitalei au solicitat, marţi, comisiei de la Arestul Central al Poliţiei Capitalei să îi permită lui Sorin Oprescu să fie consultat la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, de trei dintre medicii săi curanţi, printre care profesor dr. Dragoş Vinereanu şi profesor dr. Leonida Gherasim, pentru probleme cardiace care s-au amplificat în ultima perioadă.

    Miercuri dimineaţă, avocatul Viorel Mocanu a declarat că cererea a fost aprobată în regim de urgenţă, dar deşi Sorin Oprescu şi apărarea ar fi dorit să se aprobe un transfer la Spitalul Universitar de Urgenţă, sunt mulţumiţi de avizarea solicitării şi încrezători în serviciile medicale din Spitalul Militar.

    “Important este să fie stabilizat şi fixată problema medicală, pentru a nu se agrava mai mult decât este acum, pentru că trebuie să iasă din arest aşa cum a intrat”, a spus Viorel Mocanu.

    Ulterior, Poliţia Capitalei a anunţat că Sorin Oprescu va fi consultat în cabinetul medical din Arestul Central, de medicul specialist pe care primarul suspendat al Capitalei îl doreşte, iar acesta va decide asupra tratamentului.

    “Urmare la solicitarea formulată de către persoana arestată preventiv şi încarcerată în arestul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, în data de 23.09.2015, în respectarea prevederilor art. 71 pct. 6 din Legea nr. 254/2013, factorii decizionali (CMDTA Doctor Nicolae Kretzulescu) au stabilit că persoana în cauză poate fi examinată de către un medic nominalizat expres, la locul de deţinere, urmând ca personalul medical ce are în supraveghere persoanele reţinute/arestate preventiv să permită efectuarea acestui consult la nivelul cabinetului medical din interiorul Centrului de Reţinere şi Arestare Preventivă”, se arată într-un comunicat de presă al Poliţiei Capitalei transmis miercuri

    Viorel Mocanu a declarat, pentru MEDIAFAX, că cererea a fost formulată din cauză că durerile pe care le-a avut Sorin Oprescu luni, când a fost dus din arest la Spitalul “Sfântul Ioan”, persistă, iar familia acestuia şi apărarea doresc şi opinia altor medici cu privire la diagnostic. Potrivit avocatului, din investigaţiile care i-au fost făcute luni lui Sorin Oprescu, la spital, se pare că acesta ar fi făcut un “pseudo-infarct”, iar starea medicală ar indica un posibil infarct.

    Sorin Oprescu a fost dus la spital, luni seară, din Arestul Poliţiei Capitalei, după ce a acuzat “o stare de slăbiciune”, fiind transportat cu maşina unităţii de detenţie.

    Surse medicale au declarat pentru MEDIAFAX că primarul suspendat al Capitalei, care suferă de diabet, a fost dus la Spitalul “Sfântul Ioan”, pentru că acuza dureri în piept, suspectându-se un infarct. El a fost supus unor investigaţii medicale, eliminându-se suspiciunea, apoi a fost readus în Arestul Capitalei.

    Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, a fost arestat preventiv în 6 septembrie, de Tribunalul Bucureşti, la cererea procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie, care îl acuză de luare de mită.

    Decizia de arestare preventivă a fost contestată de Sorin Oprescu şi judecată în 14 septembrie la Curtea de Apel Bucureşti, de magistratul Camelia Bogdan, cea care l-a condamnat pe Dan Voiculescu în dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare (ICA). Magistratul a menţinut decizia din 6 septembrie a Tribunalului Bucureşti, Sorin Oprescu rămânând în arest preventiv.

    Sorin Oprescu a fost suspendat din funcţia de primar general al Capitalei în 15 septembrie, după decizia definitivă de arestare preventivă. Consiliul General al Municipiului Bucureşti l-a desemnat pe Ştefănel Marin (UNPR) în funcţia de primar interimar.

    Procurorii DNA îl acuză pe Sorin Oprescu de luare de mită, susţinând că în 5 septembrie, în baza unei înţelegeri prealabile cu şeful Administraţiei Cimitirelor şi Crematoriilor Umane (ACCU), Cornel Bogdan Popa, şi cu fostul său şofer Cristian Stanca, zis “Grenadă”, a primit de la Popa suma de 25.000 de euro din 60.000 de euro ceruţi de cei doi pentru edil, de la SC Green Line Construct SRL, prin Cristina Giorgiana Gogonea, Teodor Gogonea şi Octavian Alin Petroi, denunţători în dosar. Firma efectua lucrări la Palatul de la Mogoşoaia, iar Oprescu ar fi validat astfel activitatea infracţională a lui Popa şi l-ar fi menţinut în funcţie, susţin anchetatorii.

    În acest dosar au mai fost arestaţi, în 7 septembrie, de Tribunalul Bucureşti, Cristian Stanca, fostul şofer al lui Sorin Oprescu, Mircea Octavian Constantinescu, director economic în Primăria Capitalei, Ruxandra Mihaela Petroi Avasiloae şi Florin Şupeală, directorul general şi respectiv directorul adjunct al Centrului Cultural al Palatelor Brâncoveneşti de la Mogoşoaia, şi omul de afaceri Claudiu Bengalici.

    Instanţa a dispus şi luarea măsurii arestului la domiciliu pentru Bogdan Cornel Popa, directorul Administraţiei Cimitirelor, şi pentru Romeo Albu.

    Bogdan Cornel Popa, directorul Administraţiei Cimitirelor, ar fi cel care cerea şi intermedia mita între firmele care doreau contracte din partea instituţiilor publice conduse de el, iar banii ar fi fost împărţiţi între el, primarul Sorin Oprescu şi directorul economic din Primărie, conform anchetatorilor.

    “Executantul păstra pentru sine între 30 şi 33 la sută din profitul brut, diferenţa de profit reprezenta mită şi/sau preţ al influenţei, după caz, având trei destinaţii: 10 la sută din valoarea contractului pentru Oprescu Sorin Mircea, ca primar al municipiului Bucureşti (Primarul), 5 la sută din valoarea contractului pentru Constantinescu Mircea Octavian, director economic în cadrul aparatului primarului municipiului Bucureşti (Directorul economic), iar restul era mita pentru Popa Bogdan Cornel, director la Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului în perioada 2013-ianuarie 2014 şi la Administraţia Cimitirelor şi Crematoriilor Umane în perioada ianuarie 2014-prezent”, au arătat procurorii.