BusinessMagazin

Tag: APIA

  • Fostul director adjunct al APIA, condamnat definitiv la şapte ani şi şase luni de închisoare

    Curtea de Apel Bucureşti a respins ca nefondat apelul formulat de Aurel Pană împotriva sentinţei Tribunalului Bucureşti, din 30 decembrie 2014.

    Decizia dată, luni, de instanţă este definitivă.

    Fostul director general adjunct al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) Aurel Pană a fost condamnat, pe 30 decembrie 2014, de Tribunalul Bucureşti, la şapte ani şi şase luni de închisoare pentru luare de mită şi trafic de influenţă.

    Magistraţii Tribunalului Bucureşti au dedus din cei şapte ani şi şase luni perioada reţinerii, arestului preventiv şi arestului la domiciliu, de la 14 august 2013 la 17 mai 2014.

    Aurel Pană şi Mugur George Voinea, membru PC şi director al unei firme, acuzaţi de fapte de corupţie, au fost trimişi în judecată de procurorii anticorupţie, în 8 noiembrie 2013. Tribunalul Bucureşti a decis, însă, judecarea celor doi în dosare separate.

    Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au dispus trimiterea în judecată a lui Aurel Pană, pentru săvârşirea infracţiunilor luare de mită şi trafic de influenţă, şi a lui Mugur George Voinea, director la SC Evalserv Standard SRL, cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă şi complicitate la luare de mită.

    În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut că, în perioada mai – august 2013, Aurel Pană, în calitate de director general adjunct la APIA şi de preşedinte al comisiei de evaluare a ofertelor pentru achiziţia de ulei în cadrul programului PEAD 2013, împreună cu Mugur Voinea, în baza unei înţelegeri prealabile, a pretins de la denunţător un comision de 10 la sută din valoarea contractelor adjudecate de societatea administrată de denunţător, circa 5.200.000 lei (aprox. 1.200.000 de euro) şi externalizarea serviciilor de transport, în scopul de a-şi îndeplini sau de a nu întârzia îndeplinirea atribuţiilor sale de serviciu în legătura cu procedura de achiziţie pentru ulei organizată de APIA.

    În schimb, inculpaţii urmau să-şi exercite influenţa asupra celorlalţi membri ai comisiei de licitaţie astfel încât ofertele formulate de către societatea denunţătorului să fie declarate câştigătoare şi pentru a asigura societăţii susţinere în ceea ce priveşte derularea contractelor (plăţi în avans, modificarea favorabilă a graficului de livrări, confirmarea unor livrări neefectuate).

    Totodată, Pană a cerut, în 8 aprilie 2013, de la reprezentanţii unei societăţi comerciale suma de 1.000.000 euro şi subcontractarea serviciilor de transport către o firmă indicată de acesta, în scopul de a-şi îndeplini atribuţiile de serviciu în sensul favorizării câştigării licitaţiei şi pentru a-şi exercita influenţa asupra membrilor comisiei de licitaţie.

    În aceeaşi perioadă, Mugur Voinea a obţinut foloase necuvenite constând într-un contract de lucrări prin care firma denunţătorului se obliga să plătească către SC Evalserv Standard SRL suma de 516.871,00 lei la care se adaugă TVA de 124.049,04 lei şi i-a înlesnit lui Aurel Pană semnarea unui contract de transport încheiat de către o societatea comercială cu societatea denunţătorului, mai arată sursa citată.

     

  • Câte cereri pentru subvenţii a primit APIA de la fermieri

    “S-a încheiat campania de cereri la APIA în data de 10 iulie. E pentru prima dată când se depun cereri integrate, deci fermierul nu mai este nevoit să vină pentru fiecare formă de sprijin şi să depună mai multe cereri. Anul acesta s-au primit cereri de la 942.000 de fermieri, cu o suprafaţă solicitată de 9,53 milioane de hectare, faţă de 9,8 milioane anul trecut. Cauzele pentru scăderea numărului de hectare sunt diverse. Ele ţin de schimbarea legislaţiei şi a introducerii noţiunii de fermier activ. Acolo au fost anumite probleme. Sunt anumite zone care ţin de piscicultură, iar dacă până acum au primit sprijin, acum nu au mai primit”, a spus Constantin.

    Pe de altă parte, el a afirmat că 47% din culturile de grâu au fost deja recoltate, însă nu a menţionat suprafaţa afectată de secetă, invocând influenţa asupra preţului.

    “Suntem în plină campanie de recoltat. Fără să dau foarte multe detalii vă spun, că în ceea ce priveşte campania de recoltare a grâului suntem la 47%, pentru rapiţă suntem la 87%, orzoaica de primăvară 9,2%, orzoaica de toamnă 81%, iar orzul la 94,5%. Pot să vă dau date suplimentare, dar nu intenţionez să o fac. Nu voi vorbi până nu se va încheia campania de recoltat. Imediat ce se va încheia campania de recoltat la un anumit produs, vă vom aduce la cunoştinţă. Am speranţa ca şi anul 2015 să fie un an bun. Pe zona de secetă, anul trecut nu am avut pierderi, dar noi ne uităm la ce se întâmplă în teritoriu. Avem o estimare, datele nu sunt îngrijorătoare în momentul de faţă, dar trebuie să fim precauţi, să fim alături de fermieri”, a mai spus Constantin.

  • Vânzările de autoturisme au crescut în primele patru luni cu 15,7%

    “În continuare, vânzările pe piaţa din România sunt susţinute de achiziţiile realizate de către persoanele juridice, ponderea acestora din total fiind în primele 4 luni din 2015 de 88%, efectul de aşteptare pe care l-a indus până acum în piaţă întârzierea Programului Rabla fiind evident. Acest lucru se va vedea în următoarele 2-3 luni, când este de aşteptat ca raportul dintre cele două categorii să se echilibreze într-o oarecare măsură”, se arată într-un comunicat al asociaţiei.

    Pe de altă parte, APIA remarcă, începând cu ultimul trimestru al anului trecut, o tendinţă de creştere a importurilor de autovehicule rulate, care înregistrează în primele patru luni din 2015 un avans de 14,9%, peste 76% (circa 56.150 unităţi) dintre acestea având o vechime de cel puţin opt ani. Raportul între importurile de autoturisme rulate şi vânzarile celor noi a urcat astfel la 3,7 la 1.

    În aprilie s-au produs în România 37.323 de autovehicule, cu 8,03% mai multe unităţi decât în luna similară a lui 2014.

    “Cu acest volum înregistrăm pentru primele patru luni ale anului 2015 o producţie totală de 143.490, în crestere cu 1% comparativ cu perioada similară a anului trecut. Dintre acestea, 124.675 sunt produse de către Dacia şi 18.815 de către Ford. Volumele cele mai mari le-au înregistrat modelele Dacia Duster, din care au fost fabricate 57.228 unităţi (cu 12,7% mai mult decât în 2014), urmat de Dacia Logan (31.342 unităţi, cu 19,4% mai puţin decât în 2014), Dacia Sandero (21.361 unitati, cu 27,6% mai mult decat in 2014), Ford B-MAX (18.815 unităţi, cu 15,4 mai puţin decât în 2014), şi Dacia Logan MCV (14.744 unităţi, cu 9,3% mai mult decât în 2014)”, arată APIA.

    Exporturile au scăzut cu 2,1%, la 127.832 unităţi în ianuarie-aprilie. Cel mai exportat model a fost Dacia Duster (54.811 unităţi), urmat de Dacia Logan (22.390 unităţi) şi de Ford B-MAX (18.680 unităţi).

    Aproape 89% din producţia naţională a fost exportată, faţă de 91,8% în acelaşi interval din 2014.

    Volumul total al vânzărilor pe piaţa auto a fost în primele patru luni de 31.467 unităţi.

    La autoturisme, topul pe mărcieste condus de Dacia, cu 9.343 de unităţi (36,5% din total), urmată de Skoda, cu 2.522 unităţi (9,9%), Volkswagen – 2.312 unităţi (9%), Ford – 1.867 unităţi (7,3%), Renault – 1.519 unităţi (5,9%) şi Opel – 847 unităţi (3,3%).

    Pe modele, cu cele 4.224 unităţi, Dacia Logan este cel mai bine vândut model în aceste prime patru luni din 2015, urmat de Dacia Duster, cu 2.228 unităţi, Dacia Sandero, cu 1.575 unităţi, Skoda Octavia, 1.112 unitaţi şi Skoda Rapid, cu 882 unităţi.

    “Analizând segmentarea pe clase, observăm că după primele patru luni ale acestui an, cu excepţia claselor B, şi Sport, care inregistreaza variatii negative fata de aceeasi perioada a anului trecut, toate celelalte cosemnează creşteri, unele chiar semnificative (Clasa C, 18%; Clasa D, 18%, SUV, 26%; Clasa E 33%; MPV, 63%). În funcţie de tipul de combustibil, autoturismele diesel continuă să domine piaţa cu o pondere care ajunge la 60,2%, uşor mai mare decât cea care se înregistra în primele patru luni ale anului precedent (59,3%), 8 mărci şi respectiv 8 modele având o pondere a vânzărilor cu motorizări diesel peste această medie (60,2%). In ceea ce priveşte autoturismele hibride sau electrice, în primul trimestru au fost vândute 92 de unitaţi (din care 27 hibride plug-in şi cinci full-electric), comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, când au fost vândute 74 de unităţi”, precizează APIA.

    În funcţie de ţara de provenienţă a autoturismelor, 34,9% sunt de proveninenţă autohtonă, 16,9% sunt import Germania, 10,4% din Cehia, 8,3% din Spania şi 6,9% din Franţa.

    În acest context, vânzările de autoturisme din producţia autohtonă au crescut cu 39,6% faţă de aceeaşi periodă din 2014, în timp ce vânzările de autoturisme din import au înregistrat o creştere mult mai mică, respectiv de 6,1%.

  • Vânzările de camioane din 2014 anunţă redresarea economiei naţionale

    Vânzările de camioane de peste 3,5 tone au urcat anul trecut cu aproape 30%, în timp ce piaţa auto totală a avansat cu 21%, conform datelor Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA), vestea fiind una foarte bună pentru piaţa de profil, deoarece concretizează creşterea economică realizată anul trecut.

    Dintre cei şapte principali jucători pe piaţa camioanelor de peste 6 tone, Mercedes-Benz a fost singurul brand care a depăşit pragul de 1.000 de unităţi anul trecut, în timp ce pe locul secund s-a clasat MAN, cu 955 de camioane, în creştere de la 748 în 2013, conform datelor Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV). Dintre acestea, în cazul MAN, circa 15% reprezintă vehicule achiziţionate de companii din alte ţări, nu de la reprezentanţa locală.

    „Targetul nostru este să avem 20% din piaţa de camioane, dar am ajuns la numai 19% în 2014. În 2012 am avut 25%. Creşterea pare mare deoarece piaţa a crescut de la 4.000 spre 5.000 de unităţi, dar pe noi ne interesează cifrele absolute, nu procentele deoarece noi nu trăim din procente, ci din vânzări“, a spus Jorge Leuschner, CEO la MHS Truck & Bus. Leuschner (65 de ani) a mai lucrat în trecut inclusiv pentru Mercedes-Benz, dar şi în cadrul Ţiriac Holdings în România. MHS Truck & Bus este importatorul camioanelor MAN şi autocarelor Neoplan pe piaţa locală, parte a grupului Automobile Bavaria, controlat de omul de afaceri Michael Schmidt. MHS Truck & Bus a rulat anul trecut afaceri de 86 mil. euro, în creştere cu 34% faţă de 64,2 mil. euro în 2013.

    „Piaţa a fost până anul trecut mult sub nivelul la care ar trebui să fie. O piaţă normală ar fi de cel puţin 7-8.000 de camioane de peste 6 tone. Ce este sub acest nivel este unul critic. Piaţa locală ar putea depăşi pragul de 7.000 de unităţi chiar anul acesta, sau poate anul viitor. Dacă nu se întâmplă ceva neaşteptat, anul acesta vom avea o piaţă de peste 5.000 de camioane, iar noi vom livra 20% dintre acestea, adică cel puţin 1.000. Având în vedere începutul acestui an, pot fi mai multe. Aici discutăm despre înmatriculări, inclusiv camioane mai noi de trei luni“, a subliniat şeful MHS Truck & Bus.

    În ceea ce priveşte livrările de flote, cele de peste 10 camioane au reprezentat jumătate din vânzările pe anul trecut. „Am livrat câteva mari precum cele către Dumagas, DHL, Fartud, care a luat 20 de camioane. Unii au cumpărat de-a lungul anului, alţii toate odată. Anul acesta vor urma altele. Avem şi companii internaţionale care cumpără din România.“ MHS Truck & Bus este, alături de EVW Holding, care vinde camioanele DAF, singurul importator din piaţa vehiculelor comerciale grele care nu este controlat direct de către producător.

    Economia a făcut anul trecut un salt de 2,9%, ascensiunea PIB fiind susţinută atât de cererea externă, cât şi de revenirea cererii interne. Industria a turat şi anul trecut motoarele economiei susţinând alături de comerţ creşterea PIB, în timp ce construcţiile nu şi-au revenit pe deplin. Analiştii susţin că o creştere a PIB de 2-3% nu ar trebui să ne mulţumească având în vedere decalajul pe care România îl are de recuperat faţă de ţările dezvoltate.

    La nivelul UE, România a înregistrat a cincea creştere economică în T4. Creşterea economică a fost în T4 2014 de 0,5% faţă de T3. Comparativ cu acelaşi trimestru din 2013, PIB-ul a avansat cu 2,6% pe serie brută şi cu 2,5% pe serie ajustată sezonier. Pe partea de utilizare, ascensiunea PIB a fost susţinută de exporturi şi de revenirea consumului, potrivit analiştilor. Pentru 2015, estimările indică un avans al economiei de peste 2%, dar sub 3%, economiştii susţinând necesitatea stimulării investiţiilor, care au subperformat în 2014.

  • Piaţa auto românească a crescut în 2014, după 6 ani de declin. Producţia a scăzut cu 4,8%

    “În continuare vânzările sunt susţinute de achiziţiile realizate de către persoanele juridice, acestea reprezentând 73% din vânzări. În interiorul acestei valori medii anuale ar fi de remarcat faptul că ponderea achiziţiilor realizate de către persoanele fizice a scăzut de la 41% în luna mai la 15% în luna decembrie. Această fluctuaţie se datorează în mod evident programului Rabla, a cărei perioadă de maxim a fost mai-iulie. (…) Doar circa 25% din vânzările către persoane fizice nu au fost realizate prin Programul Rabla, respectiv circa 5.600 unităţi”, se arată într-un comunicat al Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilui Auto (APIA).

    Reprezentanţii asociaţiei remarcă, de asemenea, că anul trecut înmatriculările de autoturisme rulate au scăzut cu 1% (1.900 unităţi) comparativ cu anul 2013, dar rămân la cote ridicate faţă de nivelul autovehiculelor noi, fiind de circa trei ori mai mari.

    În anul 2014 au fost fabricate în România 391.434 de autovehicule, cu 4,8% mai puţin decât în 2013. Dintre acestea, 338.593 unităţi (86,5%) sunt produse de Dacia, 52.829 (13,5%) de Ford şi 12 unităţi de către Roman Braşov. În funcţie de model, cele mai mari volume în 2014 le-au înregistrat Dacia Duster (174.077 unităţi), Dacia Logan (77.427 unităţi), Ford B-MAX (52.829 unităţi), Dacia Sandero (47.475 unităţi) şi Dacia Logan MCV (42.614 unităţi).

    Anul trecut au fost exportate 364.251 unităţi, mai multe cu 0,4% faţă de anul 2013. Cel mai exportat model a fost Dacia Duster, cu 165.718 unităţi, urmat de Dacia Logan, cu 66.436 unităţi, şi Ford B-MAX, cu 52.824 unităţi.

    În privinţa vânzărilor, datele APIA arată un volum de 100.336 unităţi şi un avans de 21,5% faţă de 2013. Pe categorii, autoturismele înregistrează o creştere de 20,5%, iar vehiculele comerciale una de 26,1%.

    La autoturisme, topul pe mărci este condus de Dacia, cu 26.918 unităţi vândute (32,5% din total), urmată de Volkswagen (8.674 unităţi / 10,5%), Skoda (7.770 unităţi / 9,4%), Renault (5.750 unităţi / 6,9%), Ford (5.569 unităţi / 6,7%) şi Opel (3.605 unităţi / 4,4%).

    Cel mai bine vândut model pe piaţa românească a fost Dacia Logan (11.285 unităţi), urmat de Dacia Duster (5.796 unităţi), Dacia Sandero (4.957 unităţi), Skoda Octavia (3.473 unităţi) şi Volkswagen Golf (2.739 unităţi).

    “Majoritatea segmentelor au înregistrat creşteri importante (20% – 25%), scăderi consemnându-se la clasa monovolum (-5,5%) şi pe segmentele care cuprind autoturisme aflate în gama de preţ superioară (Executive – 8,1% şi Sport – 36,4%). În funcţie de tipul de combustibil, consemnăm o pondere de 56,5% pentru motoarele diesel, în creştere faţă de 2013, când aceasta era de 53,7%. Sunt 8 mărci şi respectiv 7 modele din primele 10 care au o pondere a vânzărilor cu motorizări diesel, peste ponderea medie a vânzărilor totale (56,5%), unele modele având ponderi ale motorizarii diesel care depăşesc 75% din vânzările totale ale respectivului model”, arată APIA.

    Autoturismele echipate cu motoare Euro 6 au reprezentat anul trecut circa 6% din vânzări.

    APIA notează totodată că 30% din maşinile vândute în România sunt de provenienţă autohtonă, 18% sunt importate din Germania, 9,5% din Cehia, 9,4% din Spania şi 8% din Franţa.

    “Deşi creşterea din 2014 este una importantă şi întrerupe cei şase ani de scăderi consecutive, trebuie remarcat faptul că cele peste 100.000 de autovehicule vândute în 2014 sunt departe de maximul din 2007, când în România au fost comercializate peste 360.000 de autovehicule. În acest context, în care afacerile din sectorul auto au fost în scădere continuă în ultimii 6 ani, rezultatele din 2014 reprezintă un balon de oxigen pentru industria auto (chiar dacă, la nivelul operatorilor din piaţă, afacerile nu simt un reviriment la fel de puternic pe cât arată aceste cifre). În acest context, pentru recuperarea investiţiilor efectuate în anii premergători crizei, este necesar ca evoluţia din 2014 să continue pe aceleaşi coordonate şi în anii următori, obiectivul / dorinţa fiind ca în cca.3 ani să se ajungă la jumătatea volumului din 2007, respectiv 180.000 unităţi. Pentru aceasta, vor fi continuate demersurile necesare pentru finalizarea cu succes a unor instrumente precum: (timbrul de mediu, impozitul anual, stimulente pentru autovehicule cu tehnologii noi, limitarea circulaţiei autovehiculelor înmatriculate în alte state, fiscalizarea comerţului cu autovehicule rulate, etc.)”, mai arată APIA.

    Asociaţia cere de asemenea dezvoltarea infrastructurii pentru combustibilii alternativi şi stimularea achiziţiei de autovehicule care încorporează tehnologii avansate.

  • Plus 30% pentru vânzările de maşini noi

    Faţă de luna iulie, vânzările de autovehicule noi au înregistrat o scădere de 25,3%, iar livrările de autoturisme s-au redus cu 30,4%. În România, vânzările sunt susţinute în continuare de achiziţiile realizate de către companii, acestea reprezentând 71% din volumul total înregistrat în perioada ianuarie – august.

    Asociaţia semnalează faptul că în primele opt luni ale anului înmatriculările de autoturisme rulate au scăzut cu circa 5,5% (8.300 unităţi) comparativ cu aceeaşi perioadă din 2013. Cu toate acestea, volumul maşinilor rulate (peste 139.000 unităţi în 2014) rămâne ridicat comparativ cu cel al autoturismelor noi, de aproximativ trei ori mai mare. Comparativ, în 2013 raportul a fost de 4 unităţi rulate la una nouă.

    Pe modele, situaţia a rămas neschimbată, Dacia Logan fiind cel mai bine vândut model în luna august, dar şi după opt luni, urmat de Dacia Sandero, Dacia Duster, Skoda Octavia şi Volkswagen Golf. Producţia auto a scăzut cu 8,4% în intervalul analizat, la 252.119 de autovehicule, din care 85% au fost asamblate de Dacia, 14,8% de Ford şi 5 unităţi de către Roman Braşov.

  • Producţia auto scade, dar vânzările cresc

    La nivelul primelor cinci luni, creşterea vânzărilor de autoturisme a fost de 29,8%, cu un plus 53,2% pentru cele autohtone şi 21,7% pentru cele din import.

    În această perioadă, topul pe mărci este condus de către Dacia, cu 9.832 unităţi vândute (32,6% din total), urmată de Volkswagen (2.995 unităţi / 9,9%), Skoda (2.816 unităţi / 9,3%), Ford (2.066 unităţi / 6,8%), Renault (1.920 unităţi / 6,4%) şi Opel (1.221 unităţi / 4%). Pe modele, Dacia Logan este cel mai bine vândut model în luna mai, dar şi după cinci luni, urmat de Dacia Sandero, Dacia Duster, Skoda Octavia şi Volkswagen Golf.

    În ceea ce priveşte producţia, în mai s-au fabricat cu 1,6% mai puţine autoturisme decât în aprilie, iar în primele cinci luni ale anului reducerea a fost de 6,7%, la 176.124 de autovehicule, faţă de perioada corespunzătoare din 2013. Dintre acestea, 149.489 unităţi (85%) sunt produse de către Dacia, 26.631 (15%) de către Ford şi 4 unităţi de către Roman Braşov.

    Exporturile s-au redus în mai cu 5,6% comparativ cu aprilie, dar la cinci luni s-a înregistrat un avans cu 1,6%, la 161.255 unităţi.

  • Instanţa a amânat luarea unei decizii privind arestarea şefului APIA şi a adjunctului APIA Suceava

    Procurorii DNA Suceava au cerut instanţei să aprobe arestarea preventivă a directorului general al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură (APIA), Dorel Gheorghe Benu, a directorului adjunct al APIA Suceava, Delia Moldoveanu, a medicului veterinar Neculai Toma şi a consilierului judeţean liberal Ioan Piticari, în dosarul privind acordarea ilegală a unor subvenţii pentru exploataţii agricole şi asociaţii zootehnice.

    Preşedintele Tribunalului Suceava, Gheorghe Codrean, a declarat, joi seară, corespondentului MEDIAFAX că instanţa a dispus cercetarea sub control judiciar a consilierului judeţean Ioan Piticari şi a medicului veterinar Neculai Toma, însă a amânat pentru vineri luarea unei decizii în cazul şefului APIA şi al directorului adjunct al APIA Suceava.

    Toţi cei patru inculpaţi au fost eliberaţi în cursul serii de joi, după ce le-au expirat ordonanţele de reţinere.

    Procurorii DNA Suceava îl cercetează pe Benu pentru abuz în serviciu şi favorizarea făptuitorului în legătură cu gestionarea fondurilor europene şi protecţia acordată de el Deliei Moldoveanu, director adjunct al APIA Suceava, astfel încât să obţină pe toate exploataţiile subvenţii de la Uniunea Europeană.

    Conform anchetatorilor, atunci când DNA a făcut publică ancheta şi a solicitat documente în cadrul cercetărilor, au apărut probe că Benu îi transmitea directorului adjunct al APIA Suceava cum să răspundă la aceste solicitări astfel încât să denatureze adevărul şi să scape de răspundere penală.

    În acelaşi dosar, directorul ajunct al APIA Suceava, Delia Moldoveanu este acuzată pentru acordarea de subvenţii cu încălcarea legii sau neurmărirea, conform legii, a respectării destinaţiei subvenţiei, în formă continuată, abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, în formă continuată, dare de mită şi omisiunea sesizării.

    Neculai Toma, medic veterinar din Horodnic şi reprezentantul Asociaţiei Crescătorilor de Animale Horodnic, este cercetat pentru înşelăciune, în formă continuată, fals în înscrisuri sub semnătură privată, tentativă la comiterea infracţiuni de înşelăciune, în formă continuată şi instigare la comiterea infracţiunii de fals în declaraţii în formă continuată, în timp ce consilierul judeţean PNL Ioan Piticari, reprezentant al Asociaţiei Producătorilor şi Crescătorilor de Taurine Piatra Şoimului din Câmpulung Moldovenesc, este acuzat de folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false având ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată şi înşelăciune în formă continuată.

    Procurorii DNA Suceava au dispus începerea şi apoi extinderea urmăririi penale in rem, pentru infracţiunile de acordarea de subvenţii cu încălcarea legii sau neurmărirea, conform legii, a respectării destinaţiei subvenţiei, abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, înşelăciune, dare de mită, luare de mită, spălare de bani şi folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false având ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene.

    Cercetările în acest dosar vizează admiterea la plată a unor cereri de acordare a sprijinului financiar pe suprafaţă sau în domeniul zootehnic, unor persoane fizice, juridice, parohii şi mănăstiri, care nu îndeplineau condiţiile de eligibilitate, arată procurorii. Din documentele anchetatorilor rezultă că în anul 2012 au fost aprobate 193 de dosare, iar în 2013, alte 213 dosare de subvenţii pentru parohii şi mănăstiri din judeţul Suceava.

    Anchetatorii susţin că, pentru obţinerea ilegală de subvenţii în domeniul zootehnic, medici veterinari din cadrul Direcţiei Sanitare Veterinare şi Siguranţa Alimentelor Suceava, în complicitate cu doctori veterinari concesionari, au înfiinţat exploataţii fictive de creştere a animalelor pe numele unor fermieri, le-au înregistrat în Registru Naţional al Exploataţiilor şi în Baza Naţională de Date a ANSVSA, în vederea obţinerii pe nedrept de la APIA Suceava a primelor care se acordă producătorilor agricoli în cadrul plăţilor naţionale directe complementare în sectorul zootehnic.

    Astfel, pentru îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate, medicii veterinari suspectaţi în acest dosar ar fi modificat, în Baza Naţională de Date a ANSVSA – SNIIA, data înfiinţării exploataţiilor sau a mişcărilor de animale, în unele cazuri fiind utilizate exploataţii virtuale.

    Ancheta vizează subvenţii acordate în perioada 2012-2014, prejudiciul estimat fiind de peste cinci milioane de lei.

  • PERCHEZIŢII în Capitală şi în două judeţe: Directorul APIA Bucureşti, un preot, un avocat, medici veterinari, suspectaţi într-un dosar de corupţie. Parohii şi mănăstiri, subvenţionate ilegal

     UPDATE 10:24 – Directorul general al APIA, Gheorghe Benu, ridicat şi dus la audieri la DNA Suceava – surse

    Directorul general al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură, Dorel Gheorghe Benu, a fost ridicat în urma percheziţiilor care au loc miercuri, în dosarul privind acordarea ilegală de subvenţii agricole, acesta urmând să fie dus la audieri la DNA Suceava, potrivit unor surse judiciare.

    Sursele citate au declarat pentru MEDIAFAX că directorul general al APIA, Dorel Gheorghe Benu, este suspectat în dosarul în care se fac cercetări pentru fapte de corupţie în legătură cu acordarea ilegală a unor subvenţii pentru exploataţii agricole şi asociaţii zootehnice.

    UPDATE 9:39 – Gruparea care acorda ilegal subvenţii agricole, coordonată de directorul adjunct al APIA Suceava

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vânzările de autovehicule au crescut cu 23,3% în primele patru luni

     Livrările de autoturisme au avansat cu 21,7% şi au totalizat 22.088 unităţi după patru luni, potrivit datelor Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA).

    În continuare, vânzările sunt susţinute de achiziţiile realizate de către firme, acestea reprezentând 81% din volumulul total înregistrat în pimele patru luni.

    În intervalul ianuarie-aprilie au fost produse 142.123 de autovehicule, cu 3,4% mai puţine faţă de perioada similară din 2013. Dintre acestea, 119.879 unităţi (84%) au fost produse de către Dacia, 22.241 (15,6%) de către Ford şi 3 de către Roman Braşov.

    Pe modele, volumele cele mai mari le-au înregistrat Dacia Duster (50.783 unităţi), urmat de Dacia Logan (38.871 unităţi), Ford B-MAX (22.241 unităţi), Dacia Sandero (16.735 unităţi) şi Dacia Logan MCV (13.490 unităţi).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro