BusinessMagazin

Tag: Antreprenoriat

  • Povestea româncei care, după ce a lucrat 15 ani pentru alţii, a decis să îşi deschidă propria afacere. Acum are două businessuri cu care face milioane

    Alice Udrea lucrează de peste 15 ani în domeniul ospitalităţii, iar după zece ani în care a fost implicată în mai multe proiecte, a decis să meargă pe cont propriu şi şi-a deschis propria agenţie de turism, Qualis Travel, care mizează pe călătorii-experienţă. De-a lungul călătoriilor sale, însă Alice Udrea a descoperit o nouă pasiune şi anume uleiul de măsline, astfel că a deschis şi un magazin online care comercializează produse din Creta. Cum se completează cele două businessuri şi ce planuri mai are antreprenoarea?

    Activez în domeniul turismului de peste 15 ani, iar pe parcursul acestor ani am lucrat pe poziţii de management atât în hotelărie, cât si în agenţii de turism, precum şi în cadrul unei companii de consultanţă în management hotelier, care a asigurat servicii de sales şi marketing externalizat pentru hoteluri din România şi Austria”, povesteşte despre experienţele sale Alice Udrea, managing partener Qualis Travel şi fondatoare a magazinului online Alishop.

    Primii paşi spre antreprenoriat şi decizia de a-şi deschide propria afacere au venit cumva de la sine, după aproximativ zece ani în care a lucrat şi a fost implicată în mai multe proiecte în domeniul turismului. Iar faptul că este o fire sociabilă şi interacţiunea cu turiştii de-a lungul timpului i-a confirmat că există o anumită categorie de oameni care are nevoie de mai mult decât rezervarea unor bilete de avion, camere de hotel, rent-a-car şi bilete la anumite obiective turistice sau un simplu tur ghidat în destinaţii deja consacrate.

    „Există o anumită categorie de turişti care îşi doresc să experimenteze noi destinaţii şi experienţe de vacanţă unice, care caută pachete personalizate şi vacanţe tematice, având nevoie de consultanţă şi o atenţie deosebită în compunerea pachetelor de vacanţă. Vacanţele tematice s-au dovedit a fi de mare interes de-a lungul timpului: experienţe de food & wine, sport, auto, muzică etc”. De altfel, agenţia de turism mizează pe pachete de vacanţe-experienţă într-un sector extrem de concurenţial şi dinamic. Conform datelor de la Registrul Comerţului, în domeniul „activităţi ale agenţiilor turistice” activează peste 1.600 de firme, la care se adaugă alte 1.200 de companii cu CAEN „activităţi ale tur-operatorilor”. Iar pandemia a diminuat din businessurile din domeniu având în vedere restricţiile de călătorie, astfel că mai bine de 400 de firme au dispărut din statisticile Registrului Comerţului. Cifra de afaceri a tuturor companiilor din acest sector depăşeşte 3 miliarde de lei anual.

    „Într-adevăr, turismul este un sector foarte dinamic şi concurenţial, iar ultimii 2-3 ani şi pandemia au fost o adevărată provocare. Însă toţi aceşti ani de când lucrez în turism mi-au confirmat că atenţia sporită şi o analiză atentă asupra nevoilor şi aşteptărilor clienţilor, serviciile de calitate precum şi personalizarea acestora într-o cât mai mare măsură, întodeauna vor avea succes pentru o anumită nişă de clienţi”, apreciază Alice Udrea, care adaugă faptul că alături de echipa ei efectuează o documentare temeinică şi permanentă asupra serviciilor oferite la destinaţie. „În perioada de pandemie, atunci când existau foarte multe restricţii, a fost foarte importantă informarea cât mai corectă a turiştilor în ceea ce priveşte condiţiile şi regulile de călătorie în destinaţiile solicitate, susţinerea acordată pentru completarea formularelor necesare şi mai ales flexibilitatea şi claritatea în ceea ce priveşte procedurile de rezervare şi modificare a vacanţelor”. În topul celor mai vândute pachete de vacanţă ale Qualis Travel sunt „Food&Wine”, care include, de exemplu, o vizită în zona Champagne sau experienţe gourmet în regiunea Provence-Alpes-Côte d’Azur, experienţe auto, aşa cum este Discover Ferrari & Pavarotti Land – cu vizita la Muzeul Enzo Ferrari în Modena, Muzeul Ferrari din Maranello, Casa Memorială Luciano Pavarotti şi o cramă de vinuri locală sau vizită la Fabrica, Muzeul şi Expoziţiile BMW din München, Formula 1. În plus, pe lista celor mai vândute pachete se află city breakurile cu participare la diverse concerte, festivaluri si evenimente, dar şi în pieţe de Crăciun sau destinaţii de spa.

    „Turismul este un sector foarte dinamic şi concurenţial, iar ultimii 2-3 ani şi pandemia au fost o adevărată provocare. Însă toţi aceşti ani de când lucrez în turism mi-au confirmat că atenţia sporită şi o analiză atentă asupra nevoilor şi aşteptărilor clienţilor, serviciile de calitate precum şi personalizarea acestora într-o cât mai mare măsură, întodeauna vor avea succes pentru o anumită nişă de clienţi.”

    Alice Udrea, managing partener, Qualis Travel şi fondatoare a magazinului online Alishop

    Iar călătoriile, experienţa în domeniul ospitalităţii, au adus cu sine şi o nouă pasiune şi anume, gastronomia. Aşa a apărut un alt business – Alishop, un magazin online care comercializează ulei de măsline şi Creta. „Personal, îmi place foarte mult să gătesc şi mai ales să încerc să desluşesc ingredientele utilizate într-un preparat culinar pe care l-am gustat undeva şi care mi-a plăcut foarte mult. Studiez reţeta, încerc să o prepar şi să ajung la gustul acela care mi-a plăcut mult. În urmă cu ceva timp am avut şi nişte mici probleme de sănătate şi mi s-a recomandat pe cât posibil să utilizez doar ulei de măsline”. De altfel, Alice Udrea recunoaşte că micul business cu ulei de măsline este de fapt o pasiune şi îl consideră un pas înainte către un stil de viaţă mai sănătos.

    Alishop, magazinul online dezvoltat de Alice Udrea, are în prezent listate aproximativ 50 produse greceşti (ulei de măsline, măsline, condimente şi alte specialităţi plus pachete cadou cu aceste produse ) şi încă aproximativ 40 de produse (săpunuri, creme şi loţiuni) aparţinând unei game de cosmetice 100% naturale ale unui producător român. Iar cele două pasiuni – turismul şi magazinul online se unesc deseori astfel că vizita fabricii partenerilor Alishop din Creta- Physis of Crete şi o degustare de uleiuri este un bonus gratuit pentru toţi turiştii agenţiei care vizitează insula Creta. De asemenea, agenţia de turism poate organiza la cerere pentru cei pasionaţi tururi şi vizite şi la alţi producători de prestigiu din alte zone din Grecia, deoarece deja a început să dezvolte un portofoliu în acest sens. „Anul viitor vom avea disponibile la Alishop şi o gamă de produse cosmetice naturale greceşti, care de fapt aparţin aceleiaşi familii de producători ca şi uleiurile şi maăslinele. De asemenea intenţionăm în viitorul apropiat să mărim gama de uleiuri şi cu câteva sortimente de uleiuri de calitate superioară din Italia şi Spania. Sezonier, anul viitor de Paşte vom readuce în shop ciocolată şi turtă dulce artizanală”, a descris planurile de dezvoltare a afacerilor sale în continuare Alice Udrea.   

  • Cine este tânărul ce se autodescrie ca fiind „antreprenor dintotdeauna”. El şi-a deschis prima afacere când era în facultate, iar acum este asociat în şapte afaceri, în ţară şi peste hotare

    Mihai Filip se autodescrie ca fiind „antreprenor dintotdeauna”, după ce, încă din timpul facultăţii, a deschis primul său business, în domeniul fashion. După absolvire, şi-a continuat studiile, cu masterat şi doctorat în business, dar şi-a diversificat şi activităţile antreprenoriale. S-a axat pe domeniul software, în total însă, deţine sau este asociat în şapte companii, în diferite domenii, în România, dar şi în afara ţării.

    Clinica, IT-ul, fashionul şi construcţiile sunt businessurile principale – mai am însă afaceri unde sunt asociat şi în care deţin 10%, 20%, 30% din firmă. Concentrarea este acum pe IT şi pe clinică”, a povestit antreprenorul clujean Mihai Filip, descriind diversitatea activităţilor în care este implicat. Oves Enterprise, compania pe care se axează acum, este specializată în dezvoltare de software şi, potrivit celor mai recente informaţii, şi-a dublat încasările în primele şase luni ale acestui an, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2021. Înfiinţată în 2015, această companie a ajuns anul trecut la afaceri de 14 milioane de lei, iar pentru anul curent ţinta antreprenorului este dublarea. Clinica la care se referă este afacerea de chirurgie estetică a soţiei sale, Beauty Concept, dezvoltată în Cluj în urma unei investiţii de 1 milion de euro şi extinsă printr-o investiţie de 100.000 de euro în Bucureşti. Au însă şi o firmă de construcţii, Oves Empire, care face clădiri de birouri şi rezidenţiale, o firmă de publicitate, un dispecerat de taxi.

    Cum a ajuns Mihai Filip să se implice în toate aceste businessuri?

    A absolvit Facultatea de Ştiinţe Economice, dar şi-a consolidat pregătirea teoretică cu un program masteral şi cu un doctorat. Încă din perioada facultăţii însă, fiind inspirat de vizitele dese pe care le făcea unor prieteni din Italia, a fost atras de brandurile de fashion. A dezvoltat o platformă de import-export dedicată acestora, apoi, fiindcă nu era mulţumit de oferta de dezvoltare site-uri disponibilă în acel moment, a migrat şi el cu businessul spre IT. 

    „De la început, noi nu am vrut să adresăm o nişă – facem de toate, deşi am fost sfătuiţi în mod contrar – acum cred că cei mai mari clienţi ai noştri sunt din zona fintech – înainte eram pe zona de automotive, am văzut că a scăzut automotive-ul, a crescut fintechul, nu se mai făceau maşini în contextul pandemic, dar lumea lucra de acasă şi avea nevoia siguranţei tranzacţiilor online”, descrie el felul în care a evoluat activitatea firmei de software recent. În prezent lucrează cu aproximativ şase bănci; dar au clienţi şi din zona de sănătate – spre exemplu, au lucrat cu guvernul german pentru a-i ajuta să înregistreze numărul de cazuri COVID.

    „Cei mai mulţi clienţi nu sunt din ţara noastră, ci din Regatul Unit, Germania, Austria, Statele Unite, dar am deschis  şi un birou în Dubai. În general ne concentrăm pe Europa – încercăm să lucrăm şi cu America, dar vrem să avem clienţi pe acelaşi fus orar – acum avem un client din Africa de Sud, dar există o diferenţă de 2 ore între noi şi ei – cu America e puţin mai greu”, explică Filip, menţionând totuşi că pentru a dezvolta relaţiile de pe piaţa americană, au dechis un birou şi acolo. În ceea ce priveşte businessul în Emirate, zonă de care tot mai mulţi români sunt atraşi, mai ales când vine vorba de investiţiile în real estate, Mihai Filip spune că este o zonă de interes, într-adevăr, însă atunci când vine vorba de imobiliare, trendul este nejustificat: „Un apartament frumos în Dubai în zona Marina costă cât un apartament în Cluj.

    De exemplu, apartamentele pe care le facem la OVES Empire costă undeva la 300.000 – 500.000 de euro – am vrut să cumpărăm în Dubai, costa 330.000 de euro un apartament. Toată lumea face această investiţie în ideea în care cred că vor închiria şi vor face 100.000 de euro pe an din închirierea apartamentului. Nu este chiar aşa, în plus, sunt foarte multe aspecte de luat în calcul – ca să faci achiziţia la un preţ decent, trebuie să mizezi pe o clădire în dezvoltare, sunt multe reguli etc. Mai bine îţi iei un apartament în Cluj şi îl închiriezi cu 500 de euro”.

    În prezent, echipa OVES numără 150 de persoane, mai mult decât dublu faţă de începutul acestui an, când erau în total 70 de angajaţi în companie, iar ţinta pentru finalul anului este de 200 de persoane. Cum reuşeşte antreprenorul clujean să atragă colegi într-una dintre cele mai competitive pieţe? Flexibilitatea este unul dintre criterii: „Noi suntem orientaţi pe livrabile, trebuie să livrăm, nu contează că oamenii noştri lucrează de acasă, din pădure sau din altă ţară. Avem un programator care spunea că nu poate intra să lucreze fiindcă i-a ros efectiv un şoarece cablul de internet”, glumeşte el, pentru a explica poziţionarea sa faţă de munca de oriunde.

    În plus, crede că a contat o abordare inspirată de americani: „Plătim bine, oferim flexibilitate, am învăţat de la cei din America – de 10 ori contează mai mult la ei oamenii companiei decât clientul. În România, pentru client faci orice, chiar dacă vorbim despre lucruri în detrimentul angajatului tău. Se aude în piaţă despre abordarea noastră şi, deşi piaţa IT pare una mare, oamenii au încredere în noi şi ajung să vină să lucreze cu noi, fără să îi căutăm noi neapărat în piaţă”. Cel mai important însă, este sentimentul de incluziune pe care îl caută oamenii şi pe care l-a identificat Mihai Filip: „Toţi oamenii au nevoie să simtă că aparţin unui grup, este nevoie de apartenenţă – din preistorie şi până acum. Noi, dincolo de scaune de masaj şi fructe la birou, am trecut de partea aceasta – suntem acolo pentru oameni, alături de oameni. Majoritatea oamenilor din management sunt angajaţi cu contracte de muncă, restul sunt angajaţi pe baza unor contracte de colaborare – ei pot să lucreze astfel de oriunde”.

    Războiul a influenţat evoluţia businessului, în sensul că li s-au dublat cererile de proiecte (ucrainenii nemaiputând oferi servicii similare), au ajuns chiar şi să contracteze ucraineni – „Singura problemă este că nu prea pot vorbi engleză – ce e mai interesant este că am avut o solicitare în care ucrainenii voiau să ne angajeze pe noi – aveau un client în Statele Unite, clientul de acolo le-a spus că au nevoie de un partener care să le asigure siguranţa – decât să piardă clientul, preferă să îşi angajeze un partener”. În continuare, Mihai Filip şi-a propus să dezvolte firma de software prin expansiune internaţională şi prin concentrarea pe parteneriate de lungă durată, cum ar fi cele cu instituţiile europene.

    „Vrem să dezvoltăm partea de produs fiindcă acesta este viitorul. Avem cerere, avem experţi, asta este zona în care vrem să ne dezvoltăm – ne-am propus să creştem cifra de afaceri, de la 3 milioane de euro, la 6, cel puţin.” Adaugă, de asemenea, că a primit oferte de a vinde firma – chiar mai multe, dar el nu ia în calcul asta acum: „Am dublat sau triplat în fiecare an firma – avem buget ca pentru acest an să investim în firma de produs undeva la 1,5 milioane de euro, deja am investit o parte din acest buget, nu văd de ce nu am dubla acest efort, vrem să investim în noi, să cumpărăm firme sau părţi din alte firme; legat de partea de investitori, nu avem nevoie de bani, noi suntem firmă de servicii, vindem cunoştinţe”.

    Singurul lucru care îi lipseşte? Timpul: „Singurul lucru de care am nevoie şi pe care nu îl am este timpul.  Care este de altfel şi cel mai mare asset. Muncesc frecvent 15 ore pe zi, dar încerc ca în weekend, să mă odihnesc, să-mi dau voie să mă relaxez, nu atât pentru a o lua de la capăt luni dimineaţa mai odihnit, dar şi pentru a-mi oferi luxul de a sedimenta deciziile luate în săptămâna încheiată şi a putea genera noi idei care să ne sprijine în demersul de a creşte susţinut în plan profesional”. Spune că în acest moment, implementează multe lanţuri ierarhice în companie, pentru a face pasul de la compania-om la o structură funcţională şi în lipsa sa: „Obiectivul este ca businessul să-şi continue creşterea fară să mai depindă de mine, iar asta, în viitor, îmi va oferi mai mult timp pentru mine în plan personal”.

    Sfatul său pentru un tânăr antreprenor? „Să nu se lase, orice s-ar întâmpla. Niciun business nu este uşor, chiar dacă vinzi covrigi sau dacă faci benzi desenate. Totuşi, nu trebuie să te laşi, fără regula asta nu are rost să te apuci de business. Dacă vrei să îţi realizezi visul, trebuie să dedici acestuia 15 ore pe zi, eu şi acum lucrez de dimineaţa de la 8 până seara la 8, la 10, cât e nevoie.”    ■

  • Povestea croissantului cu accent gălăţean şi – mai nou – grecesc. Cum a ajuns un producător românesc “să se bată” la raft cu branduri arhicunoscute

    Emil şi Valentin Ancuţa au intrat în business la începutul anilor ’90, dar abia în 2000 au realizat că producţia este viitorul, aşa că au pus bazele producătorului de croissante Derpan. Au ajuns pe acelaşi raft cu branduri precum 7Days, Măgura sau Boromir, dar anul acesta businessul de familie a trecut sub umbrela Golden Foods, grupul controlat de familia Mitzalis, producător de snacksuri sărate, seminţe, alune şi fructe deshidratate sub brandul Elmas. Cum a luat naştere Derpan, actor în una dintre principalele tranzacţii din industria alimentară, semnate anul acesta?

    În 1992 am început cu comerţul la măsuţa portabilă într-o staţie de autobuz, apoi cu un chioşc, două, trei, după care am avut un depozit angro, apoi o firmă de distribuţie. În anul 2000 ne-am dat seama că distribuţia şi comerţul nu vor avea un viitor şi am încercat să facem ceva în domeniul producţiei“, povestea Valentin Ancuţa în 2015, atunci când produsele ajunseseră deja în peste 15.000 de magazine din ţară. Derpan a fost înfiinţată în 2001, iar astăzi are în portofoliu produse precum croissante (Patisserie, Delly). Operează două fabrici situate în judeţul Galaţi, iar compania a crescut constant şi a ajuns în ultimii ani un jucător important pe piaţa croissantelor din Europa, devenind un furnizor pentru reţele precum Carrefour, Auchan, Metro, REWE (Penny), Delhaize (Mega Image). În comerţ, fraţii Ancuţa au început cu 100 de dolari, iar apoi au pus pe picioare Derpan cu 100.000 de dolari. Valentin Ancuţa, absolvent de inginerie economică, a ales produsele de patiserie pentru că în perioada în care aveau firma de distribuţie vindeau dulciuri.

    Afacerea Derpan a început cu o linie de producţie mică şi cu circa 30 de oameni. Ulterior, în 2007-2008, Derpan a investit circa 2,5 milioane de euro în dezvoltarea liniilor de producţie. „La început am avut o linie mică, mai mult manuală, iar după şase ani am investit într-o linie mare, automată. De ce am devenit în 1992 antreprenor? Pentru că nu se mai dădeau repartiţii după facultate şi pentru că nu mă pot imagina lucrând la stat sau într-o companie multinaţională“, a mai spus Valentin Ancuţa, care s-a retras din businessul Derpan înainte ca acesta să fie preluat de către Golden Foods. Valentin Ancuţa, care a fost mulţi ani „vocea” Derpan, participând inclusiv la conferinţe ale Ziarului Financiar, spunea şi că antreprenorii români trebuie să se uite la o nişă pe care să crească şi să ajungă astfel să devină concurenţă pentru companiile multinaţionale.

    Ancuţa a mai menţionat că multinaţionalele vin cu formule sigure, verificate pe pieţele din străinătate, însă antreprenorul român trebuie să gândească singur în momentul în care hotărăşte să investească în business. Astfel, Derpan a ajuns să concureze direct cu grupul grecesc Chipita, cunoscut pe plan local în special pentru brandul 7Days. Chipita România a avut, de exemplu, în 2020 (înainte să fie preluată de gigantul Mondelez şi să devină Mondelez România Snacks Production S.R.L.) o cifră de afaceri de 500 de milioane de lei (peste 100 mil. euro).

    Comparativ, Derpan a avut în 2021 o cifră de 39 de milioane de lei (circa 8 mil.euro). În ultimii ani, compania dădea semne că se resimte în urma pandemiei, a avalanşei de creşteri de preţuri la materii prime şi la utilităţi. „Anul 2021 a fost dificil, din cauza creşterilor de costuri, care nu s-au oprit nici acum. Gazul este de trei ori mai scump decât acum un an. Discutăm cu supermarketurile să creştem preţurile, pentru că acolo merg cei mai mulţi oameni, nu în magazinele tradiţionale. (…) Încercăm să ne păstrăm clienţii, dar credem că ar putea urma o criză“, spunea Victor Ancuţa, fiul lui Emil Ancuţa şi omul care a preluat frâiele companiei şi care a semnat tranzacţia prin care Golden Foods a preluat Derpan. „Avem nevoie să facem investiţii în 2022 pentru a eficientiza producţia, dar suntem atenţi la toate cheltuielile. Am discutat cu un consultant să accesăm fonduri europene, însă pentru că avem 250 de angajaţi suntem consideraţi companie mare şi este dificil să luăm bani“, mai spunea Victor Ancuţa pentru Ziarul Financiar.

    Iar anul 2022 a venit cu vânzarea companiei către Golden Foods, într-una dintre cele mai importante tranzacţii semnate în acest an de antreprenori locali. Tranzacţia a fost aprobată recent de de Consiliul Concurenţei. Iar Golden Foods nu este la început pe această piaţă a croissantelor. De altfel, aceste produse au devenit populare în România încă din 1994, când familia Mitzalis, proprietarii Golden Food Snacks au introdus pe piaţă Fantastic Star. Brandul a fost apoi vândut lui Chipita în 1999. Prin această achiziţie Golden Foods revine în piaţa de profil şi are intenţii serioase pentru următorii ani cu focus pe dezvoltare în Europa Centrală şi de Est. De altfel, pe site-ul Derpan este menţionat faptul că produsele companiei au fost apreciate până acum de consumatori din peste 40 de ţări. „Suntem încântaţi  de Derpan, o companie cu o expertiză de două decenii în domeniul producătorilor de patiserie şi suntem siguri că împreună cu expertiza noastră în marketing şi distribuţie vom reuşi să ducem acest business la următorul nivel atât pe plan local cât şi în Europa Centrală şi de Est. Pe scurt – we are back (ne-am întors – n. red.)!”, a spus grecul Konstantinos Mitzalis, CEO al producătorului  Golden Foods Snacks.  Golden Foods Snacks, care are o fabrică în Filipeştii de Pădure (jud. Prahova) şi are ca principal brand Elmas, a intrat pe piaţa din România în octombrie 2009 prin preluarea dreptului de folosinţă al mărcii ELMAS şi este unul dintre principalii jucători activi pe piaţa snacksurilor sărate din România. Acum Golder Foods se luptă cot la cot din nou cu producătorul croissantelor Chipita.   

    „La început am avut o linie mică, mai mult manuală, iar după şase ani am investit într-o linie mare, automată. De ce am devenit în 1992 antreprenor? Pentru că nu se mai dădeau repartiţii după facultate şi pentru că nu mă pot imagina lucrând la stat sau într-o companie multinaţională.“

    Valentin Ancuţa, care s-a retras din businessul Derpan înainte ca acesta să fie preluat de către Golden Foods

  • Povestea românului care a creat peste 3.000 de site-uri şi câte milioane de euro face din asta

    De la un prim magazin online, pe care l-a creat împreună cu Aurelian Motica, partenerul său de afaceri, Cosmin Dărăban a dezvoltat până în prezent, prin platforma de e-commerce Gomag, aproape 3.000 de site-uri de comerţ pentru afacerile locale. Ce investiţii are în plan pentru perioada următoare?

    Am fost pasionat dintotdeauna de calculatoare. Deşi în vremea în care am terminat eu facultatea românii de-abia începeau să vadă potenţialul internetului pentru vânzări, am pariat pe online”, povesteşte Cosmin Dărăban, CEO şi cofondator, Gomag. A deschis prima firmă la 20-21 de ani – un business prin care construia site-uri pentru diferite companii. De la site-ul unei farmacii, ideea unei noi afaceri a început să prindă contur şi mai clar.

    Următorul pas a fost lansarea firmei SilkWeb, împreună cu partenerul său de afaceri, Aurelian Motica. „Ne-am investit propriile economii, fără credite şi fără investiţii din altă parte.” De-abia în 2006 au creat primul magazin online, de la zero. Acela a fost punctul de pornire pentru platforma Gomag. În primii ani de business, tot profitul realizat a fost reinvestit, integral, în dezvoltarea firmei. Apoi, anual, antreprenorii au direcţionat cea mai mare parte a acestuia pentru dezvoltări şi bugete de marketing. „Ceea ce pot să spun precis este că în 2021 am investit peste 250.000 de euro în creşterea Gomag şi realizarea unor proiecte unice.”

    Compania, „una dintre cele mai populare platforme e-commerce din România pentru construirea unui site de comerţ, pe care vând peste 2.850 de magazine online (Supermercato, Afisport, SportPartner, E-acumulatori, Photosetup etc.)”, are mai multe segmente de public către care încearcă să comunice în mod personalizat. „Oferim o soluţie simplă şi rapidă pentru viitorii antreprenori, cei care au o idee şi vor să îşi deschidă un business pentru prima dată. De asemenea, avem funcţionalităţile necesare pentru antreprenorii cu experienţă, atât cei care au deja un magazin online, cât şi cei care vor să îşi mute afacerile locale pe internet.”

    Astfel, businessul oferă peste 155 de aplicaţii, CRM nativ şi singurii roboţi creaţi într-o platformă românească. Pe langă „sutele de funcţionalităţi pregătite în platformă”, antreprenorul a decis să lanseze şi Academia de e-commerce, despre care spune că este singurul hub de educare dedicat pentru oamenii de afaceri din România care fac comerţ electronic. „În acelaşi scop, avem şi una dintre cele mai mari comunităţi specializate din România, în grupul Facebook e-commerce cu Gomag.”

    Carte de vizită

    Cosmin Dărăban, CEO şi cofondator, Gomag

    1. A absolvit Facultatea de Ştiinţe Economice, Informatică şi Inginerie din cadrul Universitatăţii de Vest Vasile Goldiş, promoţia 2006;

    2. A lansat SilkWeb în 2005, alături de partenerul său de afaceri, Aurelian Motica, iar în mai puţin de 2 ani a început să se concentreze pe realizarea de magazine online. Platforma Gomag, cu acest nume şi în forma SaaS, a fost lansată în 2016;

    3. Alte proiecte în care este implicat sunt Academia de e-commerce Gomag (hub de educare pentru antreprenori), podcastul Doza de e-commerce, board game-ul GoFunnel. Este şi autorul cărţii ECOMMERCE no Bull$#!T. Tot ce ai nevoie pentru a vinde online;

    4. Hobby-uri: îi place să citească, dar şi să înveţe zilnic, din cursuri şi programe online. Sportul este un alt hobby ce a devenit necesitate datorită mediului de lucru.

    În 2018 compania a lansat şi GoBots, primii roboţi nativi într-o platformă românească. „Sunt automatizări care îi ajută pe clienţii noştri să optimizeze o parte din munca repetitivă în magazin, fie pe gestiunea produselor, pe comenzi, pe comunicarea prin e-mail sau SMS.” La doi ani distanţă, în 2020, pe platforma Gomag s-au lansat peste 1.000 de magazine online, iar numărul acestora a continuat să crească în mod constant. „De aceea am acordat resurse şi atenţie creşterii echipei, atât prin dezvoltarea echipei interne, la birou, cât şi remote, în toată ţara. Anul acesta am deschis şi primul birou în Bucureşti.

    Preţul abonamentelor Gomag porneşte de la aproximativ 1 euro pe zi „şi poate creşte până la o propunere personalizată pentru abonamentele Enterprise”, iar cel mai popular abonament este de 97 de euro/lună. Portofoliul companiei a ajuns în prezent la peste 2.850 de afaceri online, din toate domeniile, printre care se numără sculeaz.ro, Sportselect, Asfalt uscat, Micostore, SportPartner, Magazin Tradiţional, MindBlower, Afisport, Casaidea şi mulţi alţii.

     

    Din ce în ce mai pasionaţi de shoppingul online

    Dacă prin 2000-2006 oamenii erau încă reticenţi în ceea ce priveşte comerţul online, în ultimii ani antreprenorul spune că am ajuns în punctul în care nimeni nu mai poate contesta viabilitatea vânzărilor pe internet. „Am început cu site-uri şi designuri elementare, inspirate de peste graniţe şi împinse înainte de primii retaileri prezenţi pe online-ul românesc. Treptat, dar la o viteză uimitoare, am ajuns să avem o piaţă ce valorează peste 6 miliarde de euro şi care include un adevărat ecosistem”, descrie el evoluţia industriei digitale. În acest timp spune că au apărut în România sute de mii de afaceri cu servicii dedicate comerţului electronic, şi asta abia în ultimii ani. „Ceea ce am mai observat e că oamenii de afaceri sunt mai dispuşi astăzi să respecte bunele practici pentru cum ar trebui să arate un site, fără să le respingă din pricina dorinţelor personale. Vedem o atenţie specială acordată clienţilor, precum şi o mai bună înţelegere a ceea ce înseamnă business.” Despre competiţie, antreprenorul spune că în România există câţiva furnizori de servicii similare cu cele oferite de Gomag. „Nu mai vorbim de piaţa internaţională, unde numărul lor este în creştere.” Preferă să se axeze însă nu pe competitori, direcţi sau indirecţi, ci pe clienţi. „Muncim constant pentru a oferi integrări şi dezvoltări în premieră, pe care nu le mai găsesc în altă parte sau nu în contextul pe care îl oferim noi. Obiectivele şi viziunea noastră sunt legate de clienţi, pe dezvoltarea afacerilor lor şi pe simplificarea efortului pe care trebuie să îl depună. Vrem să creştem împreună. În acest fel, competitorii nu mai contează. Ne motivează doar să oferim tot ce avem mai bun clienţilor noştri.”

     

    O alegere care implică sacrificii

    Cu aproape 20 de ani de activitate în antreprenoriat, Dărăban spune că de-a lungul drumului, provocările şi oboseala sunt inevitabile. „De exemplu, la început au fost momente în care abia îmi permiteam să asigur salariul colegilor mei. Au fost luni în care, împreună cu Aurelian, am decis să renunţăm la salariul nostru. Apoi, multe probleme s-au ivit pentru că mi-am pus încrederea în oamenii nepotriviţi, care m-au lăsat baltă exact când aveam mai multă nevoie de ei. Dar au fost lecţii care m-au învăţat cum să aleg şi să mă înconjor cu oameni care lucrează pentru aceeaşi misiune ca mine.” Alte provocări, la început, dar şi acum, spune că sunt legate de aşteptările clienţilor în raport cu ceea ce li se oferă. „Am învăţat pe parcurs să comunicăm mai clar şi păstrăm transparenţa pe locul întâi.” De-a lungul timpului spune că nu a avut un alt lider ca model. „Fiecare dintre noi este un amalgam de principii, credinţe şi idei inspirate de la oamenii din jurul nostru. Am observat că atunci când suntem mai deschişi la influenţele din jur, inspiraţia şi energia cresc. Am interacţionat cu mii şi mii de antreprenori de-a lungul anilor. Am citit despre parcursul multor oameni de afaceri celebri şi m-am inspirat din prezentările lor. Însă nu am modelat persoana care sunt astăzi de la cineva anume, cu atât mai puţin un antreprenor.”

    El le transmite altor tineri interesaţi să devină la rândul lor antreprenori că nu ai nevoie de prea multe cunoştinţe sau studii pentru a deschide o afacere, un magazin online. „Cu cât acţionezi mai repede, cu atât ai potenţial să atingi succesul mai rapid. Iar asta înseamnă că îţi vei îmbunătăţi businessul în timp, pe măsură ce creşti. Tot acest proces depinde de tine şi de cunoştinţele pe care le acumulezi, pentru a le aplica şi transforma în experienţă.”

     

    Jumătate de milion de euro, pusă la bătaie în 2022

    Pe viitor, antreprenorii au în plan să dezvolte platforma Gomag în direcţii noi, să creeze module unice, noi integrări şi optimizări, planurile incluzând, de asemenea, şi organizarea de evenimente online şi offline pentru comunitatea companiei. Concret, până la sfârşitul anului, estimează că vor face investiţii de peste 500.000 de euro în această direcţie. „Avem în vizor şi pieţe internaţionale pentru care se dezvoltă integări dedicate, pe lângă cele generale existente în platformă. În plus, avem în plan să facem un număr de achiziţii strategice în piaţă care ne vor permite să creştem numărul de clienţi şi să le punem la dispoziţie noi servicii care să îi ajute în business.”

    Despre un posibil scenariu în care, cândva, se va trece la shopping exclusiv online, Dărăban crede că vom ajunge într-un punct în care achiziţia propriu-zis se va face doar în acest fel. „Însă nu cred că vom avea prea curând doar procese de căutare, achiziţie şi livrare online. Ideea e următoarea: suntem oameni, indiferent ce vindem, şi clienţii noştri sunt oameni, indiferent ce caută să cumpere. Prin urmare, avem nevoie să interacţionăm social. Ori cumpărăturile pot fi percepute şi ca o metodă de relaxare. Prin urmare, cred că vom avea de-a face cu un hibrid.” Astfel, în viziunea lui oamenii vor căuta şi vor face tranzacţia online, însă vor merge într-o locaţie fizică pentru a încerca produsul sau pentru a-l ridica. „Nu toţi, desigur, dar cred că întotdeauna vor exista clienţi care au nevoie de interacţiune umană pentru a fi 100% convinşi că au luat decizia potrivită. Iar dacă e să ne uităm către un viitor cu oraşe holografice şi maşini zburătoare… ei bine, cred că vom avea alte aspecte legate de e-commerce de discutat, decât shopping exclusiv online sau nu.”  

     

    Aurelian Motica, CTO şi cofondator, Gomag

    Este persoana care a dezvoltat de la zero platforma pe care astăzi vând peste 2.850 de magazine online din ţară şi străinătate;

    Are un background amplu în programare şi managemen;

    Este pasionat de programare, box, literatură science-fiction şi filme.

  • Aleph Business. Antreprenorul român care mărturiseşte sincer că, dacă ar da timpul înapoi, nu ar mai lua-o de la capăt: „Am o gândire nu foarte optimistă legată de antreprenoriat. Eu n-aş mai lua-o de la capăt niciodată”. Care sunt motivele lui?

    Omul de afaceri Dinu Cismărescu a pus bazele afacerii French Bakery, prima cafenea de inspiraţie franţuzească din România, în urmă cu aproximativ 20 de ani. Reţeaua de cafenele-patiserii a trecut prin toate crizele ce s-au scurS de atunci, ajungând în prezent să numere şase unităţi, toate în Capitală. După un parcurs profesional început ca medic la spitalul Colentina din Bucureşti şi continuat ca antreprenor în confecţii şi în HoReCa, Dinu Cismărescu este printre puţinii oameni de afaceri care spune fără ezitare că nu ar lua-o de la capăt pe calea antreprenoriatului. Totuşi, nu regretă o secundă că a decis să nu vândă businessul atunci când a avut ocazia.

    Interviu: Cristian Hostiuc                 Editare text: Ioana Matei

    Tu ai practicat medicina, cum ai ajuns să treci la patiserie?

    Am păstrat halatul, iar acesta a fost deja un lucru bun. Au fost oportunităţi interesante şi foarte atractive în anii ’90, antreprenoriatul în vremea aceea era foarte atractiv.

    De unde a venit ideea French Bakery?

    Mi s-a părut că e o potrivire bună între Bucureşti şi patiseria de tip franţuzesc. Până în 2003 cred, chiar 2004, când am hotărât noi să facem acest brand, în Bucureşti nu exista nicio patiserie de tip franţuzesc.

    Ai mai cochetat cu antreprenoriatul înainte?

    Am lucrat împreună cu soţia, Venera Arapu, în domeniul confecţiilor. Ea făcea modă, eu partea de producţie şi de organizare. E o oarecare potrivire între modă, design, gastronomie – în Franţa, toate acestea intră în lumea artistică – chiar şi partea de gastronomie. A fost o trecere destul de lejeră de la una la alta.

    Între 2004 şi 2008, când a venit criza, aţi avut o creştere spectaculoasă – apoi a venit prăbuşirea, cafenelele au dat faliment – voi aţi rezistat, dar v-aţi redus dimensiunea businessului.

    Ne-am adaptat,  am fost ca un fel de acordeon; altminteri, dacă nu te adaptezi condiţiilor existente, închizi. Ne-am micşorat, ne-am restrâns, am păstrat nivelul, imaginea, produsele şi am început apoi, treptat, să reluăm extinderea.

    De ce nu ţi-ai făcut o clinică medicală?

    Aşa ar fi trebuit poate. Am ales un drum şi am mers în continuare pe el.

    Care a fost cea mai proastă decizie pe care ai luat-o?

    Să lucrăm cu produse proaspete. Este un job sisific faţă de cel cu produsele  congelate, care acum a dobândit o conotaţie mai bună decât pe vremuri – în sensul că produsul congelat nu e atât de rău faţă de alte rele care există acum. Aproape toate produsele din consumul actual sunt congelate. Acestea asigură din perspectiva siguranţei alimentelor şi din perspectiva medicală o bună continuitate – sunt sigure – proaspătul este mai delicat – în plus, implică o manoperă complicată şi nu aduce la fel de mulţi bani. Noi am considerat că era o decizie bună la vremea respectivă.

    Dar cea mai bună decizie?

    Să rămânem la nivelul de afacere de familie. Am avut mai multe propuneri, de la diverse structuri, ca să ne cumpere şi care ar fi putut fi un exit bun. Era înainte de 2008, apoi n-au mai apărut la fel de multe oportunităţi. Se dorea „fast-foodizarea conceptului” – un astfel de concept devine interesant când se replică şi se extinde foarte mult. Cred că a fost o decizie corectă.

    Ce ai aflat tu despre consumatorul român de patiserie şi de cafenea?

    Este divers şi foarte informat. Orice consumator, la orice nivel de vârstă sau de pregătire, este un consumator informat.

    La ce te uiţi când angajezi pe cineva?

    În primul rând, la textura umană – la seriozitatea, rigoarea, aplicarea şi motivarea pe care ar avea-o persoana respectivă pentru jobul pe care trebuie să îl facă.

    Tu te-ai angaja pe tine cel de la 20 de ani?

    Imediat. Eram foarte dornic să fac lucruri şi le făceam bine, cu mult entuziasm.

    Care a fost primul salariu pe care l-ai luat?

    Cred că 1.800 de lei la spital, la Spitalul Colentina.

    La ce oră te trezeşti dimineaţă?

    La 5:30. Croissantul se vinde de dimineaţă. Asta ne-a spus odată un domn care a ajuns la patiseria la ora 8, ne-a telefonat şi ne-a spus „Croissantul se mănâncă la 8 dimineaţa, nu la 5 după amiaza.”

    Ce calităţi şi ce defecte ar trebui să aibă un antreprenor ca să aibă succes?

    Cred că succesul în ziua de azi înseamnă că el trebuie să fie nemilos şi să îşi urmărească ţinta de antreprenor. Dar eu nu recomand aşa ceva – probabil că asta trebuie să se întâmple ca să ai succesul maxim. Din punctul meu de vedere, un antreprenor corect este cel care ştie să facă un raport bun între hotărârile lui din rolul de conducător al firmei, angajaţii lui, ca oameni de care el trebuie să aibă grijă, dar şi din grija faţă de clienţi. De cele mai multe ori, deciziile morale vin în contradicţie cu deciziile financiare. Acolo unde se fac bani, de multe ori lucrurile nu se fac aşa cum ar trebui să se facă din punct de vedere moral.

    A fost o greşeală că te-ai întors în România?

    Nu cred că a fost o greşeală – nu vă ascund faptul că antreprenoriatul în Franţa este mult mai simpatic decât cel din România. Aici există o luptă între micul antreprenor şi celalalte structuri, de tipul David şi Goliat. Nu este relaţia corectă – între micul antreprenor şi relaţia cu autoritatea, cu factorii de decizie – e o relaţie foarte inegală, e o luptă care îţi consumă foarte multe resurse, care s-ar putea folosi pozitiv în alte direcţii. În Franţa ar fi mers mai fluid lucrurile din perspectiva sprijinului pe care l-ai aştepta. 

    Cum de aţi reuşit să rămâneţi în familie?

    A fost o relaţie bună, am lăsat loc unii celorlalţi, toată lumea a avut ceva de spus, am plecat urechea unul către celălalt când a fost o hotărâre de luat.

    Tu ai brandul — dar toate magazinele sunt în franciză acum.

    E un model pentru România, singurul într-un final bun pentru că îţi dă posibilitatea să te concentrezi pe partea de producţie. Să obţii nişte lucuri de bună calitate şi bine urmărite şi să laşi partea de prezentare celor care fac numai aşa ceva. Am observat că este mult mai bine.

    Livraţi produse de patiserie şi în reţele de supermarketuri/hipermarketuri — este un business rentabil?

    Este un business mai mult decât rentabil. Marile structuri îţi oferă stabilitate, deschidere mare, la marje mult mai modeste, dar e un business de bună calitate.

    Care sunt calităţile şi defectele tale?

    Nu sunt destul de riguros şi de aplicat în a duce no matter what la capăt lucrurile care ar face bine structurii respective. Întotdeauna am încercat să găsesc variantele care au fost  nu neapărat cele mai bune pentru brand, cât şi pentru clienţi şi angajaţi. Una dintre calităţile legate de business este că am făcut întâi ce am făcut pentru brand şi apoi pentru mine. Cred că o mare problemă în România ţine de capitalizarea şi recapitalizarea firmelor în care antreprenorii lucrează – în sensul că nu îşi dau seama dacă la un moment dat se bucură de rezultatele lor. Eu mi-am băgat şi banii mei personali în firmă. Este o decizie corectă ca antreprenor – ca simplu cetăţean sau ca persoană privată, nu e o decizie bună – în momentul în care te-ai angrenat într-o asemenea chestiune – eşti obligat să faci aşa ceva.

    În anii ’90, când ai terminat Facultatea, unde te vedeai?

    Mă gândeam că voi ajunge în America, că voi face chirurgie, acesta era visul din primii ani de facultate. Sunt în România şi fac patiserie.

    De ce ai dat la medicină?

    Mi-a plăcut medicina din liceu – şi îmi place în continuare.

    O lecţie importantă de business?

    Una dintre chestiunile la care am plecat urechea este: să nu pierzi bani.

    Ce ai spune cuiva care vrea acum un business similar – mai este loc?

    Loc este întotdeauna pentru orice, după 30 de ani de antreprenoriat pot să spun că nu aş da o astfel de recomandare. E o oarecare gândire nu foarte optimistă vizavi de antreprenoriat. Eu n-aş mai lua-o de la capăt niciodată. Tinerii sunt optimişti, ei văd lucrurile altfel decât cineva care le vede aşa cum le văd eu după 30 de ani de activitate.

    Ce ai învăţat tu în aceşti ani de antreprenoriat?

    Pentru un antreprenor, organizator, chestiunea cea mai dificilă este luarea unei decizii. Pentru o inteligenţă artificială, e cel mai simplu. În alimentaţie există o luptă între decizia morală şi decizia comercială: chiar dacă faci o patiserie bună, din punct de vedere business, dacă nu produce bani, nu e interesantă. Atunci, trebuie să găseşti un echilibru între o decizie morală bună – de exemplu, dacă pui mult zahăr într-un ecler, acel ecler va plăcea. Zahărul stimulează plăcerile – dacă pui mai puţin zahăr, el nu va plăcea la fel de mult. Trebuie să găseşti echilibrul între decizia morală şi decizia comercială.

    Care este salariul unui patiser bun – în Franţa şi în România?

    Trebuie să precizăm de la început că un patiser în Franţa este considerat a nu fi departe de un artist – este un personaj, un om cunoscut, un patiser bun în România este un muncitor, o persoană care munceşte. Patiserii francezi sunt mult mai aproape de zona creativă – în România e un alt statut al meseriei înseşi.

  • Ce a reuşit o studentă româncă să facă având doar 2000 de dolari: într-o perioadă în care alţi tineri nu ştiau ce vor de la viaţă, ea a ales drumul antreprenoriatului

    „Pasiune pentru modă, pentru frumos, perseverenţă, multă muncă, curaj şi nebunia vârstei”, câteva maşini de cusut şi 2.000 de euro au fost ingredientele din care Dorina Dumitrache a creat, împreună cu Bogdan Dumitrache, la începutul anilor 2000, brandul Poema. Astăzi, antreprenoarea îmbracă românce din toată ţara şi, după o amânare adusă de pandemie, are în plan să iasă şi peste hotare.

    Dorina Dumitrache, cofondator şi CEO al brandului românesc de modă Poema, a pornit businessul în urmă cu 19 ani, alături de partenerul său, Bogdan Dumitrache, „susţinuţi de nebunia vârstei, mult entuziasm şi bineînţeles, de familiile noastre, care au crezut în noi şi ne-au fost alături mereu”. Au pornit la drum atât ca parteneri de afaceri cât şi în viaţă, „formând un cuplu până în urmă cu patru ani. În prezent suntem doar parteneri de afaceri”.

    Spune că a fost un parcurs cu multe sacrificii şi provocări, pe care nu le-a simţit la momentul acela şi care au pălit în faţa satisfacţiilor şi a împlinirilor pe care le-a trăit. „A fost un vis care s-a împlinit cu eforturi, cu implicare, cu ajutor, cu o echipă frumoasă care s-a conturat în jurul nostru.” Ideea businessului a început să se contureze în momentul în care a primit un telefon de la mătuşa sa, sora mamei, „o femeie cu un spirit antreprenorial înnăscut, pe care mereu am apreciat-o şi m-a inspirat”.

    Aceasta achiziţionase câteva maşini de cusut de la o fabrică de confecţii care se închisese în oraşul ei şi i le-a oferit cadou, ştiind-o pasionată de modă şi haine. „Aveam 23 de ani, eram încă pe băncile facultăţii, şi eu, şi partenerul meu. Amândoi eram nerăbdători să ne găsim direcţia în viaţă. Acesta a fost startul; ne-am pus pe treabă şi ne-am ţinut de ea.” Ca investiţie iniţială s-au folosit şi de suma de 2.000 de euro, „nu prea mare, dar nici mică pentru noi la vremea aceea”, pe care Bogdan Dumitrache o economisise în timpul facultăţii.  „Obţinuse o bursă în Anglia, a profitat de conjunctură şi a ales să muncească o perioadă.

    Au fost bani esenţiali la momentul respectiv.” Au început „cu un mic atelier improvizat în garajul casei părinţilor lui Bogdan şi cu două confecţionere, prietene ale mamei mele”. De la o echipă de câţiva oameni, Poema a ajuns să opereze acum cu aproximativ 200 de angajaţi. „Este o mare plăcere şi bucurie, pot spune chiar mândrie, că oamenii care ne-au fost alături la început încă fac parte din echipa Poema. În spatele brandului nostru se află o echipă bine închegată, în care creativitatea celor tineri se îmbină perfect cu experienţa celor care au pus bazele acestui proiect.”

     

    Criza sanitară, un hop major

    De-a lungul celor 19 ani a avut parte de multe provocări, „dar cu siguranţă toate au fost lecţii valoroase care ne-au maturizat, ne-au făcut mai puternici, şi au crescut businessul şi imaginea Poema, determinând loialitatea şi aprecierea clientului”. Principala provocare spune că a fost şi rămâne cea legată de lipsa de resursă umană. „Dacă în trecut era foarte greu să găsim forţă de muncă calificată în domenii precum design vestimentar, graphic design, styling sau marketing, în prezent întâmpinăm probleme mari şi în rândul angajaţilor care lucrează direct în magazine, segment care înregistrează mari fluctuaţii pe piaţa de retail, în general”.

    CITITI MATERIALUL INTEGRAL AICI 

  • Povestea bugetarului care a renunţat la munca la stat pentru a lucra pentru o multinaţională, iar apoi şi-a deschis propria afacere. Cum merge businessul propriu acum

    După ce a schimbat rolul de funcţionar public în mediul politic cu cel de angajat al unei multinaţionale, la care a renunţat pentru a deveni antreprenor, Cristian-George Bădescu a găsit, odată cu apariţia crizei din 2008, nişa potrivită. A ales industria ambalajelor de protecţie, iar compania sa este astăzi unul dintre cei mai mari furnizori de profil, cu trei divizii de activitate. Acum, are un nou obiectiv: să iasă peste graniţe.

    Anul 2008 a reprezentat finalul carierei mele de funcţionar public şi reorientarea către mediul privat. Venitul relativ mic şi faptul că nu evoluam profesional m-au făcut să mă îndrept către mediul privat. În paralel, începând cu anul 2008, am dezvoltat, cu 200 de euro, un business propriu în domeniul construcţiilor. Comercializam şi montam sisteme de învelitoare, de acoperişuri pentru domeniul rezidenţial.

    Ulterior, a venit criza din 2008, businessul nu a mai fost profitabil şi m-am reorientat către domeniul ambalajelor pentru protecţie. Iar în anul 2010 am înfiinţat firma Inatech Packaging”, îşi descrie Cristian-George Bădescu drumul de la politician la antreprenor. Începutul nu a fost însă întocmai cum şi-l imaginase, şi asta pentru că s-a lovit, rapid, de o primă problemă: „Am vândut un camion de marfă (folie stretch pentru paletizat) către o firmă care ne-a dat o filă CEC fără acoperire, aceasta fiind parte într-un grup infracţional organizat care se ocupa cu fraude economice.” Lovitura spune că a fost puternică, paguba fiind de aproximativ 50.000 de lei, sumă destul de mare pentru anul 2010 şi pentru o companie aflată la început de drum. „Am fost puţin demoralizat, dar atât de mult credeam în afacere încât mi-am adunat toate economiile, m-am şi împrumutat, mi-am plătit datoria la furnizor şi am mers mai departe cu paşi mici dar siguri şi cu o creştere constantă de la an la an.”

    Clienţi din toate domeniile

    În prezent, businessul este împărţit în trei divizii, sub umbrela Inatech operând trei companii: Inatech Packaging, Isoteckline şi iFoam AG. Prima divizie cuprinde ambalajele pentru protecţie, care care se adresează producătorilor de componente auto, electronice, mobilier, aeronautică, e-commerce şi logistică, în special clienţi din zona de industrie. A doua divizie este orientată către domeniul construcţiilor, „unde prin proiectul Isoteckline aducem în piaţă construcţiilor din România materiale izolatoare profesionale (izolaţii pentru pardoseli, izolaţii reflective, fonice şi acustice, pentru ţevi şi conducte, benzi perimetrale, plăci cu nuturi şi alte accesorii folosite la încălzirea prin pardoseală)”. A treia divizie produce ambalaje pentru protecţie personalizate, cu experienţă în prelucrarea spumelor tehnice şi a altor materiale plastice sau din carton.

    La nivel de grup, Inatech, care funcţionează cu o echipă de 48 de angajaţi, a înregistrat în 2021 o cifră de afaceri de 5,87 milioane de euro şi un profit net de 504.063 de euro, iar pentru anul 2022, compania estimează o cifră de afaceri de aproximativ 6,8 milioane de euro la nivel de grup. Businessul are două puncte de lucru, în Domneşti (Ilfov), unde operează birouri, spaţii de depozitare şi de producţie, şi Oradea (Bihor), unde funcţionează doar spaţii de birouri şi depozitare. Deţine, de asemenea, puncte de distribuţie în parteneriat în Craiova (Dolj) şi Sofia (Bulgaria). Suprafaţa totală de depozitare/stocare marfă a companiei se întinde pe circa 7.000 de metri pătraţi, iar portofoliul companiei include peste 1.500 de produse listate. Printre clienţii businessului se regăsesc mari companii din industria automotive, producători mari de mobilier, DYI-uri, producători de componente electronice, electrocasnice, companii din industria aeronautică şi aerospaţială, e-commerce, farma şi logistică.

    Dintre cele mai recente investiţii, antreprenorul menţionează una făcută trimestrul II al acestui an, când divizia iFoam AG a achiziţionat echipamente pentru prelucrarea deşeurilor şi transformarea acestora în materii prime de tip granulă reciclată din material plastic, cum ar fi: moară/tocător pentru material plastic şi extruder pentru producerea granulelor din plastic reciclat. „Investiţia pune accent pe reciclare şi sustenabilitate, generând efecte de îmbunătăţire a practicilor economiei circulare, reciclarea responsabilă şi reducererea emisiilor de carbon.” Porivit lui, valoarea investiţiei făcute în acest an a depăşit suma de 200.000 de euro.

    Ca în orice business, spune că au şi competitori, dar că aceştia sunt, în principal, axaţi pe un număr limitat de produse. „Există producători de cutii din carton, producători de folie cu bule de aer, producători de benzi adezive, producători de pungi pentru curierat, etc. Avantajul Inatech Packaging şi al conceptului de business este că oferim clientului un portofoliu complet de produse la preţuri foarte competitive. Lucrăm cu stocuri, achiziţionăm cantităţi foarte mari, negociem preţuri foarte bune şi oferim clienţilor noştri o livrare rapidă (48 de ore) a produselor.”

    Ţările vecine, pe lista scurtă

    Despre criza COVID, deşi recunoaşte că iniţial pandemia şi apoi criza materiilor prime l-a speriat puţin, spune că a reuşit să se mobilizeze destul de bine şi, datorită echipei, a luat cele mai bune măsuri pentru business. Iar anii 2020 şi 2021 susţine că au fost, cumva, cei mai buni ani ai businessului, raportat la creşterea cifrei de afaceri şi a profitabilităţii. „Cred că cea mai grea perioadă o trăim acum datorită confictului politico-militar, deşi cifrele arată foarte bine. În trimestrul I din 2022 înregistram o creştere de 37% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2021. Totuşi, înregistrăm o scădere a puterii de cumpărare datorată inflaţiei. Zona de comerţ online este uşor în declin datorită scăderii consumului. Piaţa construcţiilor suferă la rândul său şi, odată cu ea, şi alte industrii.” Deşi „pare ciudat”, în această perioadă a luat decizia să dezvolte şi mai mult portofoliul de produse. „Practic, dacă nu putem să rămânem la acelaşi nivel datorită scăderii consumului, vrem să reuşim totuşi să păstram nivelul sau de ce nu să îl creştem prin mărirea portofoliul de produse pentru a atrage noi clienţi şi noi pieţe.”

    Potrivit lui Bădescu, în prezent, piaţa locală a ambalajelor pentru protecţie este o piaţă încă în curs de dezvoltare. „Observăm o tendinţă venită din partea marilor corporaţii, în special din zona automotive, de a utiliza ambalaje sustenabile, produse din materii prime reciclate. Marii producători de materiale destinate ambalării au început să se conformeze cerinţelor Comisiei Europene cu privire la economia circulară în materie de plastic şi hârtie şi să folosească în procesul de producţie, într-o proporţie destul de mare, materii prime reciclate”, descrie el tendinţele pieţei. La finalul acestui an sau cel tărziu în luna ianuarie a anului 2023, compania are în plan să inaugureze şi un nou punct de distribuţie cu o suprafaţă de aproximativ 3.000 de metri pătraţi, în Terminalul Cargo al Aeroportului din Oradea, „loc de unde vrem să ieşim cu produsele noastre şi pe piaţa din Ungaria. În 2023 businessul nostru online vă fi extins către ţările vecine, Bulgaria şi Ungaria”. Privind în urmă, Bădescu spune că, atunci când a intrat în antreprenoriat, nu ştia nimic. Dar e de părere că atunci când alegi acest drum e important, în primul rând, să nu renunţi la primul hop mai serios. „E adevărat că în antreprenoriat întâlneşti provocări la tot pasul. Este un domeniu dinamic. Ca sfat pentru un tânăr antreprenor, aş zice să pună foarte mare accent pe seriozitate. Este foarte important ca în business să prezinţi încredere şi să nu gândeşti niciodată pe termen scurt. Planurile tale să fie pe termen mediu şi lung. Când gândeşti pe termen scurt şi îţi doreşti beneficii imediate, ai foarte mari şanse să te pierzi pe drum.”

     

    Carte de vizită

    Cristian-George Bădescu, 41 de ani

    ► Este licenţiat al Facultăţii de Relaţii Economice Internaţionale din cadrul Academiei de Studii Economice, promoţia 2004;

    ► După terminarea facultăţii, în perioada 2005-2006, a început primul job în Parlamentul României (Camera Deputaţilor), ca şef de cabinet parlamentar;

    ► A continuat apoi până în anul 2008 în administraţia locală, ca expert în cadrul Direcţiei de Investiţii şi Achiziţii a Primăriei sector 3;

    ► În 2008 a renunţat la cariera de funcţionar public şi s-a reorientat către mediul privat şi, o bună perioadă de timp, a condus şi dezvoltat filiala unei companii din zona de sud a ţării;

    ► În paralel, începând cu anul 2008, a dezvoltat un business propriu în domeniul construcţiilor;

    ► În anul 2010 a înfiinţat firma Inatech Packaging;

    ► Este căsătorit şi are doi copii, un băiat de 6 ani şi o fată de 3 ani.

  • Un nou lanţ de magazine vine în Romania. Fondatorul spune că vrea să deschidă 14 magazine şi să devină lider de piaţă

    La 24 de ani, în urma unei călătorii în State, impresionat de un magazin pentru animale de companie pe care îl vizitase peste ocean, Torsten Toeller şi-a propus să lanseze şi în ţara natală, Germania, un model similar de business. Şi, cu toate că nimeni nu a crezut în el, afacerea pornită cu un singur magazin a ajuns, în trei decenii, cel mai mare jucător de pe piaţa europeană de hrană şi accesorii pentru animale de companie. Acum, antreprenorul a decis să mizeze şi pe România. Ce l-a adus aici?

    Anul acesta vom crea 100 de joburi noi. Vom deschide 14 magazine. Avem un target clar: să fim numărul unu, lider de piaţă”, a spus Torsten Toeller, fondator şi CEO al Fressnapf, în cadrul unei conferinţe de presă organizate recent, la care a venit relaxat, în jeanşi rupţi şi cu o atitudine plină de umor.

    A ales România pentru noua extindere deoarece consideră că e una dintre economiile cu cele mai dinamice creşteri, având totodată şi exemplul de succes al altor retaileri germani, precum Kaufland, Lidl, dm drogerie markt şi nu numai. „E o chestiune de dimensiune şi scalare.” În prezent, compania a deschis deja trei magazine şi are în plan să ajungă la număr total de 14 unităţi până la finele anului, vizând în continuare o creştere organică, cu un număr anual de 10-15 noi deschideri, pentru ca în final să atingă un număr de circa 100 de magazine în România. Şase din cele 14 unităţi vor funcţiona în cadrul centrelor comerciale administrate de Nhood, şi anume: Drumul Taberei, Centrul Comercial Auchan Berceni şi Pallady, în Bucureşti, Craioviţa (Craiova), Şagului (Timişoara) şi Ploieşti. Următoarele două magazine îşi vor deschide porţile la Oradea şi Piteşti.

    Antreprenorul spune că, de obicei, investiţia într-un magazin se ridică la 400.000-500.000 de euro. Jucătorul a anunţat totodată, fără a dezvălui valoarea tranzacţiei, şi preluarea a 11 locaţi SuperZoo (companie cu venituri de aprox. 2,8 mil. lei în 2021, potrivit Mfinanţe.ro), incluzând echipele, până la 1 octombrie, şase locaţii urmând să fie renovate, rebranduite şi redeschise ca Fressnapf până la această dată, iar celelalte, ulterior. Antreprenorul spune că nu ţinteşte o categorie de clienţi anume, ci se adresează tuturor.

    Ce observă însă e că în ceea ce-i priveşte pe clienţii de vârstă medie şi înaintată, aceştia au tendinţa să îşi facă cumpărăturile cu preponderenţă în magazinele fizice, iar cei mai tineri, online. Dacă în celelalte ţări în care Fressnapf e prezent, marja de vânzări offline vs. online e de circa 85-90% versus 10-15%, în România spune că online-ul nu e încă atât de dezvoltat, dar se fac investiţii constante în centrele de distribuţie, astfel încât se aşteaptă la o cotă similară, dar mai târziu – în aproximativ 5 ani.

    „Lucrăm din greu să combinăm canalele offline şi online, iar în final să construim un ecosistem în care să includem nu doar produse, ci şi servicii, de la îngrijire de zi la dogsitter, frizerie şi aşa mai departe.” Compania a adus în România un portofoliu de 130 de branduri, din care 16 sunt branduri proprii, procentajul de vânzări fiind de 50-50. În ceea ce priveşte zona de producţie, momentan nu ia în calcul să înceapă producţia proprie, ci preferă să ajute producătorii să investească în capacitatea de producţie, „pentru că avem nevoie de o capacitate mai mare”.

    Business german de inspiraţie americană

    „Am fondat compania în urmă cu 32 de ani, după o vizită în SUA, unde am vizitat un magazin PetSmart  (cel mai mare jucător american de profil – n.red.). Am vrut să aduc conceptul în Germania, dar toţi mi-au spus că e o idee proastă, că nu e nevoie de asta în piaţă, că nu voi avea succes”, povesteşte antreprenorul. Asta nu l-a ţinut însă în loc. „Aşa sunt eu. Am încercat întotdeauna să fiu împotriva normalului, să provoc regulile.” După câteva luni însă, ajunsese aproape în pragul falimentului. Aşa că a decis să schimbe tactica şi preţurile, a început un marketing agresiv şi aşa a apărut ideea francizei (MaxiZoo). Până în prezent, compania s-a extins în 12 pieţe, funcţionând cu peste 1.700 de magazine. În casa antreprenorului şi-au găsit adăpost, printre alte animăluţe, şi trei căţei abandonaţi. „Soţia mea culege câini ai străzii. Că doar aşa m-a găsit şi pe mine”, glumeşte el. Toeller a mai povestit pentru Business MAGAZIN că, dacă cel mai mare vis al său este ca oamenii şi animalele să nu mai moară de foame, ca toată lumea să aibă apă şi mâncare bună şi suficientă, un vis antreprenorial nu a existat, „nu am avut un target general”. Şi asta pentru că, dacă şi-ar fi propus, de exemplu, să ajungă la 1.000 de magazine sau la venituri de 1 miliard de euro, când ar fi atins ţinta, visul ar fi luat sfârşit. Aşa că şi-a setat ca obiectiv dezvoltarea continuă, dintr-un magazin într-o companie omnichannel, dintr-o companie omnichannel într-un ecosistem. Îşi doreşte, în continuare, o creştere sustenabilă şi în următorii 10-15 ani. „Îmi doresc să creez această transformare, să creez un ecosistem şi un loc de muncă ideal pentru 16.000 de oameni. Nu o să mă opresc niciodată din muncă, nu o să mă opresc niciodată din a fi antreprenor. Nu iau în calcul vânzarea companiei. Am o echipă de management puternică, pot să le acord mai multă responsabilitate şi să creez un ecosistem de o complexiate maximă. Dacă vrei să manageriezi complexitate, trebuie să o transformi în simplitate, iar simplitatea e să le oferi oamenilor mai multă responsabilitate. Ajută-i să evolueze, oferă-le nişte responsabilitate.”


    „Life is work”

    Implicarea antreprenorului în companie nu se limitează la zilele de lucru. „De obicei mă trezesc la 6:30, fac sport şi la 9-9:30 sunt la birou. Lunea şi marţea am şedinţele de management, miercurea şi joia merg în magazine sau la alte întâlniri. După pandemie călătoresc mai mult în ţările în care suntem prezenţi. Acum am o grămadă de conferinţe, expoziţii. Iar sâmbăta şi duminica mă ocup de e-mailuri”, îşi descrie Toeller rutina săptămânală. Lucrează şi în weekenduri pentru că nu crede în work-life-balance, şi asta pentru că, spune el, munca e mare parte din viaţa noastră. „Nu poţi să trăieşti o viaţă 30% şi o altă viaţă 70%. Viaţa e muncă şi ar trebui să îţi aducă satisfacţie, să fii pasionat de ce faci, cum e şi cazul meu.”

     

     Pandemia, cu bune şi cu rele

    Pandemia spune că a adus, în primul rând, multă incertitudine, „nu ştiam ce se întâmplă, nimeni nu ştia, era o situaţie nouă. Nu ştiam dacă vom putea deschide sau nu magazinele, aşa că am contactat miniştrii, preşedinţii (din ţările în care compania e prezentă – n. red.) pentru a discuta. Dacă am fi închis, lumea nu şi-ar fi putut hrăni animalele, aşa că am putut să ne continuăm activitatea. A fost greu să manageriezi în timpul pandemiei. Iar pentru centrele de distribuţie a fost şi mai greu.” În ciuda provocărilor întâmpinate, vânzările au mers bine, şi asta pentru că oamenii nu puteau călători, lucrau de acasă, nu mergeau la restaurante, aşa că aveau mai mulţi bani de cheltuit, plus că s-a înregistrat „un mic boom” şi în adopţii. Acum, luând în considerare sprintul preţurilor, e de părere că salariile ar trebui, la rândul lor, să crească. „Deşi nu e cazul tuturor, ne pare rău să vedem că unii proprietari de animale trec prin vremuri grele, nu mai au bani să îşi hrănească animalele, aşa că am schimbat strategia, am decis să intrăm mai agresiv pe linia de produse accesibile, de promoţii, pentru a-i sprijini. Avem şi o gamă de discount. E un lucru important în România, unde oamenii nu câştigă atât de mult.”

     

    Businessul din greşeli se-nvaţă

    Privind înapoi la întregul parcurs antreprenorial, Toeller spune că două dintre cele mai mari greşeli pe care le-a făcut sunt, ambele, legate de online. „Am ars câteva milioane intrând prea repede pe online, când online-ul nu era cunoscut suficient, încrederea oamenilor nu era încă la nivelul potrivit.” A luat apoi o pauză, timp în care s-a focusat pe extinderea magazinelor fizice. „Şi m-am întors după câţiva ani, dar prea târziu.” L-am întrebat dacă a avut şi un lider care i-a servit drept model. Fără ezitare, l-a menţionat pe Götz Werner, fondatorul lanţului german dm drogerie markt. „Îmi era prieten, a murit acum câteva luni, iar fiul său a preluat compania. E din altă categorie, dar e un model minunat. Ştiu să îşi trateze oamenii, ştiu care e viziunea lor, ce valori au. Asta înseamnă un model bun.”

    Sfatul său pentru alţi antreprenori? „Nu te lua prea în serios, angajează oameni potriviţi, ajută-i să-şi atingă întregul potenţial şi oferă-le responsabilitate.” O mulţime de start-up-uri, de antreprenori tineri nu cresc echipe, nu angajează oameni care să fie măcar la fel de buni ca ei, fac micromanagement, cred că trebuie să facă ei totul, să se implice în tot şi că ştiu totul mai bine, dar asta nu e adevărat, e de părere fondatorul. În final recomandă şi o carte: „The big five for life (John Strelecky).

     

     

    CV de miliardar

    Torsten Toeller, 56 de ani

    ► S-a născut în Köln şi, după ce a terminat liceul, a studiat administrarea afacerilor şi s-a format ca agent de vânzări;

    ► A intrat în antreprenoriat la 24 de ani, când a pornit Fressnapf;

    ►Are trei căţei adoptaţi;

    ► Împreună cu familia sa investeşte în capital de risc şi fonduri de capital privat.

    ► În 2014 a înfiinţat GENUI Partners, „un tip oarecum diferit de companie de private equity”, prin care antreprenori şi alţi oameni de succes din lumea capitalului privat ajută companiile din regiunea DACH (Germania, Austria, Elveţia) să crească profitabil;

    ► Potrivit Forbes World’s Billionaires List, are o avere de 2,1 miliarde de dolari.

  • Povestea românului care a învins orice i-a aruncat viaţa în cale. A ajuns de la face curăţenie la poştă, la a-şi deschide o afacere proprie după mai multe încercări

    Platforma marketplace creată de gigantul american Amazon, cel mai mare retailer online din lume, poate fi un triunghi al Bermudelor pentru planurile şi investiţiile antreprenorilor, dar şi o adevărată fabrică de bani pentru cei care sunt perseverenţi şi ştiu să îşi aleagă inspirat nişele de business pe care le atacă. Un exemplu ce pare a fi extras dintr-un roman: un antreprenor român care şi-a început cariera prestând servicii de curăţenie într-un oficiu poştal şi care acum a dat lovitura comercializând cărţi pe care i le tipăreşte Amazon.

    Cu toate că am «reuşit» să îmi închid businessul de două ori şi să îl reîncep de la zero deoarece am făcut două mari greşeli şi toate conturile de pe platformele unde îmi vindeam cărţile mi-au fost închise, asta nu m-a oprit niciodată să o iau de la zero şi să îmi doresc să duc acest model de afacere la un alt nivel. Sunt o persoană care testează mult şi îmi place să duc orice platformă la limitele maxime admise.

    Această experienţă m-a ajutat foarte mult şi mi-a permis să îmi fac un traseu nou fără greşeli şi cu strategii foarte bine puse la punct. Odată cu cele peste 100.000 de cărţi vândute am depăşit şi cifra de 700.000 de dolari în vânzări”, a povestit pentru Business MAGAZIN Claudiu Nistor, antreprenor şi fondator GoPublish. Ideea de a vinde cărţi i-a venit acum circa doi ani de zile, după ce testase, învăţase şi avusese deja succes cu un alt business de produse fizice pe Amazon.com.

    „Businessul era stabil şi majoritatea proceselor erau automatizate sau externalizate. Deja aveam cunoştinţele necesare pe această platformă şi am căutat să le valorific cât mai mult posibil. Astfel am descoperit că Amazon oferă serviciul de print on demand pentru cărţi. Şi nu vă gândiţi doar la cărţile complicate pe care le avem în bibliotecă. Sub termenul generic de cărţi, includ şi jurnale, agende, cărţi de colorat sau cu jocuri şi multe alte variante de acest fel ce pot fi realizate în minute de muncă pe baza unor template-uri.

    Practic tu trebuie să faci formatul digital al unei cărţi, de orice fel ar fi acesta, încarci acest conţinut în format digital la ei pe platformă, iar ei o vor printa, o vor lega şi o vor livra ori de câte ori un client Amazon.com plasează o comandă. Înţelegând acest demers, aşa mi-a venit ideea de a testa acest model de business online bazat pe sistemul de print on demand”, a precizat el, adăugând, ca să clarifice, că el a exploatat categoria de cărţi care sunt foarte căutate în online dar şi într-o librărie clasică – cărţi simple, caiete, jurnale, agende, cărţi de colorat, ş.a.m.d., şi nu cărţile clasice, scrise, pe care toată lumea le are în biblioteca de acasă.

    „Primele cărţi «realizate» de mine, dacă le pot numi aşa, pentru că nu a fost o muncă foarte mare la ele, au fost caiete de matematică, cărţi de colorat şi jurnale pentru copii. A început totul ca un test cu 25 de cărţi simple care se adresau pieţei din America. Implementasem tot ce ştiam din activitatea legată de vânzarea de produse fizice, de la crearea unei prezentări, la SEO, la o imagine ideală folosită pentru copertele cărţilor. După aproximativ 30 de zile de la începerea acestui model de business online am vândut aproximativ 1.000 de astfel de cărţi.

    A fost un start surprinzător şi asta mi-a dat încredere că sunt pe drumul cel bun şi pot să duc mai departe aceasta idee şi să o dezvolt.” Până acum, antreprenorul român a realizat peste 700 de exemplare traduse în două limbi (engleză şi spaniolă), doar în format fizic, iar ca şi vânzări, a depăşit cifra de 100.000 de cărţi încă din noiembrie anul trecut. În topul celor mai vândute cărţi realizate de Claudiu Nistor se regăsesc cărţi cu activităţi pentru adulţi (Sudoku), cărţi de colorat (Mandalas), cum să desenezi animale, word searches for kids şi word scramble puzzle book for adults. „Fiind cărţi low şi no content formatul lor digital nu ar aduce valoare utilizatorilor. Vânzarea de cărţi cu conţinut redus este un business de volum unde profitul unei cărţi începe de la 1 dolar şi poate ajunge până la 15-20 dolari în funcţie de valoarea pe care o aduce cartea ta, complexitate şi unicitate”, a menţionat el.

    O parte dintre cărţile comercializate de Claudiu Nistor până acum pe Amazon pe modelul print on demand au fost realizate de el, însă o parte sunt realizate cu ajutorul unei echipe pentru optimizarea şi eficientizarea businessului. „Fiind vorba de muncă repetitivă în unele etape, cum este publicarea efectivă a cărţilor, am dezvoltat proceduri de lucru şi o mică echipă care mă ajută cu aceste aspecte. Businessul poate fi automatizat şi optimizat 100%, dacă asta îţi doreşti. Acum lucrez şi cu alte persoane care se ocupă inclusiv de partea de grafică, acolo unde găsesc variante mai complexe de cărţi”, a precizat Claudiu Nistor, punctând faptul că acest business se poate face în mai multe moduri. “Dacă nu vrei să investesti niciun ban, dar ai timp disponibil, atunci poţi să începi pe cont propriu fără nicio problema şi fără costuri de investiţii, pe când automatizarea şi optimizarea serviciilor la care apelezi variază în funcţie de viteza cu care vrei să accelerezi creşterea afacerii şi din nou, depinde de abilităţile tale ca administrator şi coordonator şi de alegerea nişelor în care urmează să lansezi cărţi.”

    CITITI AICI MATERILAUL INTEGRAL 

  • Prieten cu incertitudinea

    După o serie de experienţe antreprenoriale, dar şi artistice, Andrei Sota a ales să se concentreze pe Signal Sigma, o platformă axată pe consilierea şi pe informarea celor atraşi de investiţiile pe piaţa de capital. Ce l-a atras aici? Atât corectitudinea, cât şi incertitudinea Bursei, spune el.

    Andrei Sota şi-a început cariera în lumea cinematografiei, terminând Academia de Film de la New York, apoi a simţit pe propria piele cum este să fii regizor când a pus în scenă documentarul „Toxic”. Din lumea filmului, a păşit pe cărările domeniului horticol şi s-a implicat în lansarea pe unei ferme de roşii cherry, iar ulterior, împreună cu soţia, a dezvoltat platforma de tip marketplace Edesia, care face legătura între businessurile de alimentaţie publică şi furnizorii de materie primă din industrie.

    „Am învăţat despre Bursă pornind din spaţiul familiar al mărfurilor şi logisticii, m-am familiarizat cu sistemele de tranzacţionare pas cu pas şi mi-am deschis propriul cont de investiţii. Iniţial, acesta a fost un hobby pentru mine, dar a devenit o pasiune din care s-a născut un nou business”, a povestit pentru Business MAGAZIN Andrei Sota, al cărui cel mai recent pariu este platforma Signal Sigma. În încercarea de a dezvolta un sistem de investiţii care să îi satisfacă propriile nevoi şi dorinţe a realizat că a dat „naştere” unui nou proiect de business.

    Produsul principal al platformei Signal Sigma, lansată în aprilie 2022, în urma unei investiţii personale în valoare de 80.000 de euro, porneşte de la trei strategii de investiţii automatizate, explică antreprenorul. Practic, platforma pune la dispoziţia utilizatorilor portofolii model, pe care un investitor le poate urmări sau din care se poate inspira, acestea fiind concepute pentru a oferi grade diferite de risc, în funcţie de apetitul fiecărui investitor, iar randamentul anual variază de la 9,5% la 20%. „Asta înseamnă că, urmărind strategiile noastre, un investitor îşi poate dubla capitalul în 5-10 ani, fără a suferi pierderi prea mari pe parcurs.” În plus faţă de acestea, a dezvoltat o serie întreagă de instrumente pentru a facilita analiza pieţei atât la nivel macro, cât şi la nivelul individual al fiecărei companii.

    În prezent, majoritatea utilizatorilor platformei Signal provin din Statele Unitele, iar doi dintre aceştia sunt din România – Fondul Emergent de Investiţii S.A. şi TradeVille S.A. „Fiind un produs digital, platforma este disponibilă oricui are acces la internet. Concentrarea o reprezintă piaţa americană, deoarece este cea mai importantă piaţă de capital, are cei mai educaţi investitori şi cea mai transparentă structură de raportare. Pun accent în special pe ultimul criteriu, deoarece raportarea rapidă, corectă şi standardizată a informaţiilor este esenţială pentru un procesator de date aşa cum suntem noi”, a explicat Andrei Sota, adăugând că cel mai mult se concentrează pe atragerea clienţilor educaţi financiar şi care cunosc limba engleză, având în vedere că articolele din cadrul platformei sunt redactate în această limbă, iar rapoartele firmelor către investitori sunt şi ele scrise tot în limba engleză. Obiectivul reprezentanţilor businessului pentru anul în curs este ca platforma să înregistreze 300 de utilizatori, iar pentru finalul anului 2023, previzionează un număr de 1.000 de utilizatori.

    „În general vizez orice piaţă unde există vorbitori de limba engleză. Ceea ce este, de asemenea, important pentru mine este să existe un grad minim de educare a publicului investitor, deoarece platforma nu este dedicată începătorilor, ci mai degrabă celor care au o oarecare experienţă în domeniu. Aşadar, pieţele majore pe care le vizez ulterior sunt Marea Britanie, Canada şi Australia.” În ceea ce priveşte publicul din România, Andrei Sota consideră că piaţa de profil se află încă la început, însă partea bună este reprezentată de faptul că interesul românilor pentru investiţii în piaţa de capital este din ce în ce mai mare. „Aici mai avem de lucru – în special la capitolul de raportare a informaţiilor financiare (a companiilor listate public – n. red.). Încă nu sunt standardizate corespunzător aceste aspecte, iar pentru a executa o analiză corectă este nevoie de un pas în plus. Mai mult decât atât, intervin complicaţii serioase când vine vorba de construirea unei simulări bazate pe date istorice corecte. Dar cred că piaţa locală capătă din ce în ce mai mult interes şi va parcurge un proces de maturizare. Sunt optimist cu privire la dezvoltarea noastră, am fost surprins plăcut de fiecare colaborator local în acest domeniu. Este încă foarte devreme să fii implicat în piaţa de capital din România, iar recompensele sunt pe măsură.”

    O principală diferenţă între publicul din România şi cel din Statele Unite este reprezentată de educaţia financiară pe care oamenii din cele două state o au. Astfel că, el observă că pentru ca publicul din România să se îndrepte spre investiţii în piaţa de capital într-un mod educat, are nevoie de consultanţi de investiţii, care au menirea de a educa şi ghida publicul în plasarea eficientă a capitalului. „Nu putem încă să realizăm o comparaţie serioasă cu piaţa de capital americană pe niciun plan. Elementul cheie îl reprezintă educaţia investitorului. Pentru cetăţenii americani, investiţia la Bursă este ceva familiar, normal, aş spune. În România, încă există percepţia de risc extrem în rândul investitorilor de retail. Românii preferă de departe să îşi investească banii în imobiliare sau afaceri proprii decât să ţină un portofoliu de investiţii bursiere. Un element cheie de legatură între investitor şi Bursă îl reprezintă consultanţii de investiţii. Se preconizează că pentru a satisface potenţialul de cerere a pieţei din România ar fi nevoie de circa 2.000 de astfel de profesionişti. În acest moment există doar 30-40 de consultanţi acreditaţi.”

    Pe de altă parte, adaugă el, piaţa de capital din România are nevoie de mai puţine „hârtii” şi de o reducere a birocraţiei. În prezent, piaţa locală este reglementată de aceeaşi legislaţie în domeniul financiar ca restul statelor europene (pachetul MiFid II), iar în ultimul timp industria de profil a devenit din ce în ce mai restrictivă din perspectiva accesului investitorului la piaţa de capital şi mai greoaie şi stufoasă din punct de vedere al reglementărilor, crede Sota. „Trebuie făcute din ce în ce mai multe raportări, avertizări de risc, şi comunicări periodice. Teoretic, toate acestea au menirea de a proteja investitorul persoană fizică. În cele mai multe cazuri însă, măsurile îngreunează fluxul investiţiei şi în practică nu se oboseşte nimeni să citească fiecare raport. Astfel, dacă aş putea schimba ceva la industria în care activez acum, aş «aerisi» puţin spaţiul legal. Aş da acces mai rapid şi mai eficient formării profesionale şi procesului de acreditare pentru consultanţi şi aş crea programe publice pentru o educaţie sănătoasă în domeniul financiar.”

    Planurile antreprenorului român în ceea ce priveşte dezvoltarea şi extinderea activităţii platformei Signal Sigma pe noi pieţe vizează şi atragerea unei runde de finanţare care să susţină obiectivele setate pe termen scurt, mediu şi lung. „Am în plan să atrag finanţare, în special din partea investitorilor străini, însă nu exclud nici un parteneriat cu un investitor local. Aş dori să atrag o finanţare de circa 100.000 – 150.000 de euro pentru a îmbunătăţi procesele din aplicaţie, pentru a realiza materiale media mai calitative şi pentru a acoperi şi alte pieţe financiare. Şi am planuri să măresc echipa până la 8-10 oameni. Este nevoie de dezvoltare continuă, atunci când avem de-a face cu produse software. Fiind vorba despre piaţa financiară, unde în fiecare zi se întâmplă ceva, există de asemenea nevoie de oameni care să ajute la crearea de conţinut.”

    El estimează că va închide anul 2022 cu vânzări de 180.000 de euro, adăugând că pe termen scurt vrea să îmbunătăţească procesele din spatele aplicaţiei în aşa fel încât să genereze o performanţă mai bună pentru utilizatori. „Totul trebuie să funcţioneze rapid, fluid, fără buguri (dificultăţi neprevăzute). Pe termen mediu, pe lângă faptul că îmi doresc să atrag finanţare şi să îmi măresc echipa, vreau să pun mai mult accent pe crearea unui conţinut financiar de calitate. Pe termen lung îmi doresc să creez varianta 2.0 a aplicaţiei, cu un afişaj complet nou, care să ne pună în aceeaşi ligă cu sistemele instituţionale de analiză.”

    Întrebat ce anume l-a atras la domeniul financiar – IT şi ce îi place cel mai mult la ceea ce face, antreprenorul român Andrei Sota a răspuns că la baza pasiunii pentru acest sector de activitate au stat de două aspecte „mari şi late”. „Îmi plac deosebit de mult două aspecte la această industrie – în primul rând este una dintre cele mai corecte profesii, în sensul că există o legătură directă între competenţă şi remuneraţie financiară. Dacă eşti bun – câştigi. Cu cât eşti mai bun, cu atât câştigi mai mult. În multe alte cariere am descoperit că aspectul competenţei nu este neapărat pe primul loc, ci primează marketingul şi «intrările» pe care le ai. Bursa este brutală, dar corectă, iar eu prefer lucrurile aşa. Al doilea aspect care mă atrage este incertitudinea cu care te confrunţi zilnic pe pieţele de capital. Dacă înveţi să te împrieteneşti cu această incertitudine, vei afla cum poţi să o faci să funcţioneze în favoarea ta. Iar atunci când funcţionează, satisfacţia este imbatabilă.”

    În paralel cu satisfacţiile pe care i le aduce activitatea pe care o desfăşoară, ca orice alt antreprenor, Andrei Sota s-a confruntat şi cu provocări. Potrivit lui, cea mai mare provocare a fost, de departe, construcţia bazei de date proprii, pentru că Signal Sigma rulează propria infrastructură de colectare şi analiză a datelor şi nu se bazează pe niciun furnizor terţ, neexistând astfel nici riscul întreruperii serviciului şi păstrându-se în acelaşi timp un nivel înalt de calitate a informaţiilor. „A colecta informaţii în 2022 este relativ uşor, însă pentru o analiză coerentă trebuie acumulate inclusiv informaţii istorice. Acest aspect este de departe cel mai complicat din punctul de vedere al ingineriei software din spate.”

    Însă, în opinia sa, cea mai mare provocare pentru antreprenorii de astăzi este lupta cu „establishment-ul”, cu mersul uzual al lucrurilor şi consolidarea poziţiei pe piaţă. „Întotdeauna provocarea este să te interpui cu succes (şi profitabil) în rutina zilnică a clienţilor tăi. Pentru a avea succes, este nevoie ca ei să îşi schimbe comportamentul astfel încât să înceapă să te aleagă pe tine în defavoarea competitorilor. Iar ca orice serviciu software, după o muncă titanică de dezvoltare începe încă o muncă, la fel de grea, de promovare. Astfel, în acest moment ceea ce îmi ocupă timpul cel mai mult este activitatea de marketing şi caut constant cele mai bune metode pentru a crea un content relevant şi curent.”