BusinessMagazin

Tag: ANRE

  • USR, despre propunerea fratelui lui Stănescu la ANRE: O bătaie de joc

    Cristina Prună spune că foşti parlamentari care nu au mai prins loc pe listă sunt nimiţi acum în fruntea unor instituţii ale statului.

    „Propunerea PSD pentru Comitetul de Reglementare al ANRE este o ruşine şi o bătaie de joc la adresa românilor şi vedem cum parlamentari, foşti parlamentari care nu mai prind locuri pe liste sunt numiţi în fruntea unor instituţii ale statului, precum ANRE. Este, efectiv, o bătaie de joc. Dacă ne uităm la CV-ul domnului Stănescu (Alexandru Stănescu – n.r.), nu îl recomandă absolut nimic pentru această funcţie. Vorbim de ANRE, care, practic, gestionează o piaţă de miliarde de euro, piaţa de energie şi care ar trebui să vegheze la servicii de calitate pentru consumatorii români de energie”, spune Cristina Prună.

    Aceasta adaugă că în ultimul an, liberalizarea pieţelor de energie nu s-a făcut în interesul consumatorilor, aşa cum ar fi trebuit, pentru că ANRE a gestionat acest lucru extrem de prost.

    „Din câte am văzut nu vor fi nici măcar audieri ale celor care candidează pentru posturi în comitetul de reglementare, deşi noi, USR, am cerut lucrul acesta”, mai spune Prină.

    PSD îl susţine pe Alexandru Stănescu în comitetul de supraveghere al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energie (ANRE). „E fost parlamentar şi are o experienţă vastă”, spune liderul PSD, Marcel Ciolacu.

  • Care sunt noile tarife ale Transelectrica: Tariful de transport creşte la circa 24 lei/MWh, plus 16,6%. Scădere de 15% pentru preţurile privind serviciul de sistem

    Transelectrica (TEL), monopol natural pe piaţa locală de energie electrică, a informat marţi, 7 decembrie la Bursa de Valori Bucureşti privind aprobarea tarifului mediu pentru serviciul de transport, a componentelor tarifului de transport de introducere a energiei electrice în reţea (TG) şi de extragere a energiei electrice din reţea (TL), a tarifului pentru serviciul de sistem şi a preţului reglementat pentru energia electrică reactivă.

    În consecinţă, tariful mediu pentru serviciul de transport va creşte de la 20,55 lei/MWh aplicabil de la 1 ianuarie/1 martie 2021 la 23,96 lei/MWh de la 1 ianuarie 2022, reprezentând un plus de circa 16,6%.

    Noul preţ este compus din componenta de introducere a energiei electrice şi de cea a extragerii energiei, adică din 1,49 lei/MWh, respectiv 22,47 lei/MWh. De asemenea, tarifele pentru serviciul de sistem vor scădea de la 10,83 lei la 9,22 lei/MWh, minus 14,9%. Tarifele menţionate nu includ TVA.

    „Preţul reglementat pentru energia electrică reactivă, practicat de Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice “Transelectrica” S.A.cu respectarea prevederilor din reglementările specifice, aprobat de ANRE, este 0,0907 lei/kVArh (nu include acciza si TVA). Preţul are la bază preţul mediu estimat al energiei electrice active pentru acoperirea consumului propriu tehnologic în reţeaua de transport, de 302,33 lei/MWh, aprobat de ANRE pentru anul 2021, exprimat in termenii anului 2022”, reiese din documentul publicat la BVB.

    Acţiunile TEL s-au depreciat cu 14,5% în 2021, pe fondul unui rulaj de 85 de milioane de lei. Compania afişează o capitalizare de 1,6 miliarde de lei.

     

  • Românii ar putea primi două facturi la curent în decembrie. Care este cauza şi la ce trebuie să se aştepte consumatorii? Explicaţiile vicepreşedintelui ANRE

    În lipsa unei proceduri în vigoare privind compensarea şi plafornarea preţurilor la energie, unii furnizori au decis să amâne emiterea facturilor în luna noiembrie, prima dintre cele cinci luni pentru care se aplică pachetul gândit de autorităţi, astfel că românii trebuie să se aştepte să primească două facturi în decembrie.

    Consumatorii care nu au primit facturi la energie pentru luna aceasta este posibil să aibă două facturi de plată în luna decembrie, din cauză că ordinul comun care reglementează procedura este încă în stadiul de proiect, deşi, conform legii, ar fi trebuit să fie publicat deja.

    „La sfârşitul lui octombrie s-a aprobat în Parlament acea OUG 118 care s-a dat de către guvern pentru compensarea facturilor la energie electrica şi gaze. S-a completat în Parlament şi s-a dispus şi plafonarea. Deşi legea prevedea termen de 15 zile în care trebuia să se elaboreze normele de aplicare a acestei legi, acest lucru încă nu s-a întâmplat. N-avem încă norme, suntem în 24 noiembrie, şi în lipsa normelor furnizorii nu ştiu cum să factureze şi cum să aplice această lege şi unii au preferat în loc să factureze la valoarea normală prevăzută din contract încălcând legea au preferat să amâne emiterea facturilor” a exolicat Zoltan Nagy-Bege, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE), la Digi24.

    Cititi mai multe pe www.gnadul.ro

  • Unul dintre motivele pentru care România stă în frig: Bucureştiul a realizat doar 3% din investiţiile în energia termică planificate pentru 2020. La nivel naţional, ponderea este de 26%

    ♦ Pentru 2020, volumul de investiţii la nivelul tuturor companiilor din România care gestionează sisteme centralizate de energie termică a fost de numai 151 mil. lei (circa 31 mil. euro) ♦ În ciuda valorii clar subdimensionate în raport cu nevoile reale din domeniu, investiţiile au fost realizate în proporţie de numai 26%, cea mai slabă performanţă, de nici 3%, fiind înregistrată în regiunea Bucureşti-Ilfov.

    „La sfârşitul anului 2020 erau activi 47 de operatori ai siste­melor de alimentare centralizată cu ener­gie termică, care operează un număr de 50 de SACET-uri (Sistem de Alimentare Centralizată cu Energie Termică) din 51 de localităţi, aflate în 28 de judeţe şi Municipiul Bucureşti“, se arată în cel mai recent raport al Autorităţii Naţionale de Re­glementare în domeniul Energiei (ANRE) în care este analizată situaţia sistemului de energie termică din România.

    În total, la nivel naţional, sunt 1,13 milioane de consumatori de energie termică în sistem centralizat, din care 12.411 sunt operatori economici, 2.308 instituţii publice şi 1,1 mil. consumatori reprezintă locuinţele (apartamente şi case). „Raportat la regiuni, cel mai mare număr de consumatori de energie termică racordaţi la SACET este în regiunea Bucureşti – Ilfov (564.213)“, se mai arată în studiul ANRE. În Bucureşti, pe zona de încălzire centralizate sunt active Compania Municipală Termonener­getica Bucureşti, deţinută de Muni­cipiul Bucureşti prin Consiliul General, agentul termic fiind furnizat în mare parte de Electrocentrale Bucureşti, entitate deţinută de Ministerul Energiei.

    „În anul 2020, conform datelor raportate de către operatorii SACET, au fost realizate lucrări de revizii şi re­paraţii în valoare totală de 103,2 mil. lei, reprezentând aproximativ 69% din valoarea planificată“, se mai arată în raportul ANRE.

    Mai departe, la nivelul investiţiilor planificate pentru anul trecut, lucrurile stau şi mai rău. Astfel, la nivelul tuturor companiilor din domeniu, bugetul era de 151 de milioane de lei din care s-a realizat doar 39,6 milioane de lei, circa 26%.

    De departe, cea mai slabă performanţă o are Bucureştiul unde gradul de realizare a investiţiilor a fost de sub 3%. Sistemul de transport şi distribuţie din Bucureşti este compus din aproximativ 1.000 km de reţele termice primare şi alţi aproximativ 3.000 km de reţele termice secundare. Din cei aproximativ 1.000 km reţele termice primare, o proporţie de 11,1% are o vechime mai mică de zece ani, 9,7% are o vechime cuprinsă între 10 şi 20 de ani, 8,8% are o vechime cuprinsă între 20 şi 25 de ani, restul de 70,3% are o vechime de peste 25 de ani.

    Mai departe, din cei aproximativ 3.000 km reţele termice secundare, o proporţie de 21,8% are o vechime mai mică de zece ani, 16,7% are o vechime cuprinsă între 10 şi 20 de ani, 13,5% are o vechime cuprinsă între 20 şi 25 de ani, restul de 47,9% are o vechime de peste 25 de ani. Anul acesta, până la începutul lunii august, Termoenergetica modernizase 30 de kilometri de reţea termică primară şi secundară.

  • Clienţii industriali din România au avut o creştere a facturilor de 5,9% în 2020

    România este singura dintre pieţele majore pe care sunt activi italienii de la Enel care anul trecut a trecut printr-o creştere a facturilor, arată datele din raportul integrat pe anul 2020 lansat de grupul de utilităţi italian, care citează Eurostat.

    Astfel, pe segmentul consumatorilor casnici din România facturile au crescut cu 4,1%, timp în care cei din Spania au beneficat de o reducere de 11% iar cei din Italia de o scădere de 3,4% în 2020 faţă de 2019. În ciuda creşterilor, preţurile au rămas mai mici totuşi în România faţă de cele două pieţe majore ale italienilor.

    Pa partea de consumatori industriali însă, lucrurile stau diferit. Astfel, companiile din România s-au confruntat cu o creştere a preţului de 5,9%, timp în care fimele din Italia au beneficiat de o reducere de 22,4%, iar cele din Spania de 20,3%. Practic, o firmă din România a ajuns să aibă costuri mai mari cu energia decât una din Italia sau Spania.

    Potrivit datelor din raportul Autorităţii Naţionale de Reglementare din domeniul Energiei (ANRE), consumul intern de energie s-a redus anul trecut cu circa 3%, dar cauza a fost industria, puternic lovită de criza sanitară. Consumul casnic a crescut cu 5%.

    Anul acesta, cererea de energie a intrat deja pe un trend ascendent lucru care s-a văzut imediat în preţuri.

    Mai mult, lucrurile vor continua în această direcţie pe fondul revenirii cererii şi a scumpirii fără precedent a certificatelor de emisii de CO2.

    Enel a înregistrat anul trecut venituri de 1,39 miliarde de euro din operaţiunile din România, în creştere faţă de nivelul de 1,37 de miliarde de euro din 2019. Cel mai mare salt a fost făcut de EBITDA-ul grupului (profitul operaţional), activităţile locale generând 309 milioane de euro, cu 50% mai mult faţă de 2019.

    Compania alimentează cu energie 3 milioane de clienţi, din care 0,9 mi­lioane de clienţi sunt deja monitorizaţi de la distanţă prin intermediul contoa­re­lor inteligente. Până în 2028 planul Enel este de a ajunge la 1,7 mi­lioa­ne de contoare inteligente în reţeaua sa.

    Mai departe, Enel este unul dintre cei mai puternici investitori în energia verde locală, cu un portofoliu de 534 MW, din care 498 MW sunt montaţi în proiecte eoliene. Recent, Enel Green Power, braţul verde al Enel, a semnat un acord cu grupul Monsson, cel mai mare dezvoltator local de proiecte regenerabile, pentru preluarea unui portofoliu de proiecte de 1.000 MW, împărţiţ în mod egal între eoliene şi solare.


     

     

  • ANRE a aplicat amenzi contravenţionale în valoare de 1.110.000 lei furnizorilor de energie electrică

    ANRE a verificat respectarea frecvenţei de emitere a facturii pentru energia electrică furnizată clienţilor finali alimentaţi în regim de serviciu universal, modalitatea de facturare în perioada cuprinsă între două citiri consecutive ale aparatului de măsură de către operatorul de reţea, precum şi informarea clienţilor casnici din portofoliu cu privire la oferta pentru serviciu universal, ofertele concurenţiale proprii aplicabile precum şi la dreptul clienţilor de a încheia un contract de furnizare a energiei electrice pe piaţa concurenţială cu orice furnizor licenţiat.

    În urma finalizării acţiunilor de control, s-au constatat nerespectări ale reglementărilor privind activitatea de furnizare a energiei electrice în contextul liberalizării pieţei de energie electrică.

    Sancţiunile aplicate au fost: ENEL Energie fost sancţionată cu amendă contravenţională în valoare de 200.000 lei pentru nerespectarea prevederilor legale privind informarea clienţilor; ENEL Energie Muntenia a fost sancţionată cu amendă contravenţională în valoare de 200.000 lei pentru nerespectarea prevederilor legale privind informarea clienţilor; CEZ Vânzare a fost sancţionată cu amendă contravenţională în valoare de 200.000 lei pentru nerespectarea prevederilor legale privind frecvenţa de emitere a facturii şi facturarea în perioada cuprinsă între două citiri consecutive ale aparatului de măsurare; E.ON Energie România a fost sancţionată cu amendă contravenţională în valoare de 210.000 lei pentru nerespectarea prevederilor legale privind informarea clienţilor şi frecvenţa de emitere a facturii; Electrica Furnizare a fost sancţionată cu amendă contravenţională în valoare de 300.000 lei pentru nerespectarea prevederilor legale privind frecvenţa de emitere a facturii şi facturarea în perioada cuprinsă între două citiri consecutive ale aparatului de măsură.

    Sumele aferente sancţiunilor aplicate de ANRE se constituite integral ca venit la bugetul de stat.

     

     

  • Salariile redevin subiect „strict secret“. Transgaz, Transelectrica, Romgaz şi Electrica au obţinut secretizarea veniturilor salariale cu acordul ANI

    Marile monopoluri de stat din energie, companii lis­ta­te la Bursă, au cerut şi au obţinut din partea Agen­ţiei Naţionale de Inte­gritate (ANI), utilizând legile în vigoare, secretizarea veniturilor.

    În acelaşi regim de confidenţialitate to­ta­lă a câştigurilor au intrat şi Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Ener­giei (ANRE) şi Banca Naţională a României (BNR).

    Mişcarea vine după ce la nivelul com­pa­ni­ilor de stat din energie sunt vizibile mu­tările unor oameni cu background politic, nu pro­fesional, afiliaţi ai PNL, anonimizarea ve­ni­turilor fiind un pas spre opacizarea aces­tor entităţi. „Prin adresele înregistrate la Agen­ţia Naţională de Integritate cu nr. 15286/2019 şi nr. 4968/06.02.2020, Societatea Naţio­nală de Transport de Gaze Naturale Transgaz S.A a solicitat «anonimizarea veniturilor rea­li­zate de angajaţii societăţii» în temeiul dis­poziţiilor art. 129 alin. (1) din  Contractul Colectiv de Muncă, potrivit căruia «salariile au caracter confidenţial, responsabilitatea păs­trării caracterului confidenţial al acestora re­venind ambelor părţi»“, au răspuns re­pre­zetanţii ANI la solicitarea ZF ca urmare a fap­tului că în declaraţiile de avere ale anga­jaţilor Transgaz veniturile din 2020 nu mai sunt vizibile.

    Situaţia este valabilă şi pentru alte mo­no­po­luri ale statului din energie, secretiza­rea veniturilor venind ca urmare a cererii companiilor.

    Mişcarea vine în contextul în care deja la niv­elul multor companii de stat influenţa po­litică este tot mai vizibilă.

    Spre exemplu, luna trecută acţionarii Romgaz (simbol bursier SNG), cel mai mare producător de gaze naturale din România, au ales, în urma exercitării votului cumu­la­tiv, no­ua componenţă a consiliului de admi­nistraţie, pentru un mandat provizoriu de patru luni.

    Printre noile numiri la Romgaz s-a numărat George Sergiu Nicolescu, fost prefect al judeţului Constanţa, iar anterior inspector, compartimentul pentru situaţii de ur­genţă din cadrul Primăriei oraşului Eforie. În CA-ul Romgaz a intrat şi Gheorghe Silvian Şorici, 49 de ani, absolvent al Facultăţii de ştiinţe economice din Craiova, consilier judeţean PNL la Consiliul Judeţean Sibiu.

    Toate mişcările ridică semne de între­ba­re în ceea ce priveşte gestionarea marilor companii de stat, listate la Bursă, pe criterii transparente.

  • Scandalul facturilor mărite la energie continuă: Răzvan Nicolescu, fost ministru al energiei, spune că ANRE avantajează furnizorii de ultimă instanţă

    Răzvan Nicolescu, analist din energie şi fost ministru al energiei, scrie că ordinul ANRE prin care  se prelungeşte perioada în care consumatorii casnici pot încheia un contract cu furnizorii de energie electrică din piaţa concurenţială creează un avantaj concurenţial furnizorilor de ultimă instanţă.

    „Măsura propusă ar putea fi declarată ilegală din perspectiva legislaţiei europene de concurenţă, putând fi considerată un ajutor de stat pentru patru furnizori sau chiar o acţiune a ANRE de constituire de cartel şi segmentare de piaţă. Încă un argument că ANRE trebuie integrată în Consiliul Concurenţei”, a scris Răzvan Nicolescu, marţi, pe Facebook.

    Practic, prin ordinul ANRE consumatorii casnici pot opta pentru oferta concurenţială a furnizorilor actuali până la 31 martie 2021, iar facturile vor fi recalculate începând cu 1 ianuarie 2021 cu preţul concurenţial. Cei patru furnizori de ultimă instanţă sunt ENEL, CEZ, Electrica şi E.ON.

    „Între furinzori trebuie să existe un mediu concurenţial corect iar cei care aleg Hidroelectrica, de exemplu, nu trebuie penalizaţi”, a scris Răzvan Nicolescu.

    Virgil Popescu, ministrul energiei, a spus că va aştepta până la jumătatea lui ianuarie şi apoi, dacă este cazul, va interveni legislativ pentru a ajuta consumatorii casnici să aleagă oferta cea mai bună pentru furnizarea de energie electrică.

    „Noi ca minister vom mai aştepta până în jurul datei de 15 ianuarie să vedem exact cum funcţionează, după care, dacă este cazul, chiar vom interveni legislativ, în aşa fel încât să ajutăm oamenii să găsească cele mai ieftine şi cele mai bune soluţii pentru preţul energiei electrice şi nu să fie trecuţi automat într-o piaţă scumpă a serviciului universal, lăsaţi acolo până vor alege, ci din contră, aş prefera ca oamenii să fie trecuţi direct în piaţa concurenţială, care este mai ieftină şi ulterior dacă nu se înţeleg cu furnizorii, dacă nu se întâmplă anumite lucruri, să fie în piaţa serviciului universal”, a spus Virgil Popescu, la RFI la finalul lunii decembrie, citat de Mediafax.

     

  • ANRE prelungeşte termenul pentru semnarea contractelor de energie pe piaţa concurenţială

    Conform ANRE, decizia a fost luată ca urmare a necesităţii asigurării unei mai bune informări şi pentru ca procesul „să se desfăşoare în beneficiul conusmatorului final”.

    Astfel, potrivit proiectului, clienţii casnici vor putea încheia contracte de furnizare până la 31 martie.

    „Având în vedere impactul procesului de liberalizare a pieţei de energie electrică, de la 1 ianuarie 2021 asupra clienţilor casnici, necesitatea asigurării unei bune informări de către furnizorii de ultimă instanţă, precum şi asigurarea condiţiilor necesare încheierii contractelor de furnizare a energiei electrice cu respectarea condiţiilor impuse în contextul pandemiei de COVID 19 şi pentru ca procesul să se desfăşoare în beneficiul consumatorului final, a fost prevăzută măsura de prelungire până la 31 martie 2021 a perioadei în care pot fi încheiate contracte de furnizare a energiei electrice astfel încât clienţii casnici să beneficieze de preţul din oferta concurenţială”, a anunţat ANRE.

    „ANRE supune consultării publice Proiectul de Ordin pentru modificarea Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 171/2020 pentru aprobarea condiţiilor de furnizare a energiei electrice de către furnizorii de ultimă instanţă. Prin prezentul Proiect de Ordin se oferă clienţilor casnici posibilitatea de a alege oferta de furnizare aplicabilă de la data de 1 ianuarie 2021 până la data de 31 martie 2021”, se arată pe site-ul ANRE.

    Ministrul Energiei anunţa la sfârşitul lunii decembrie că perioada în care populaţia poate alege un contract de energie electrică pe piaţa concurenţială ar putea fi prelungită.

    „Noi ca minister vom mai aştepta până în jurul datei de 15 ianuarie să vedem exact cum funcţionează, după care, dacă este cazul, chiar vom interveni legislativ, în aşa fel încât să ajutăm oamenii să găsească cele mai ieftine şi cele mai bune soluţii pentru preţul energiei electrice şi nu să fie trecuţi automat într-o piaţă scumpă a serviciului universal, lăsaţi acolo până vor alege, ci din contră, aş prefera ca oamenii să fie trecuţi direct în piaţa concurenţială, care este mai ieftină şi ulterior dacă nu se înţeleg cu furnizorii, dacă nu se întâmplă anumite lucruri, să fie în piaţa serviciului universal”, spunea Virgil Popescu, la RFI.â

    Piaţa de energie electrică a fost liberalizată de la 1 ianuarie 2021.

  • (P) Ce trebuie să ştii despre liberalizarea pieţei de energie electrică?

    Începând cu data de 1 ianuarie 2021, piaţa de energie electrică se va liberaliza complet. Acest lucru va oferi posibilitatea tuturor categoriilor de clienţi să îşi aleagă un furnizor energie electrică în funcţie de nevoile specifice şi de ofertele concurenţiale puse la dispoziţie de către aceştia.  

    Pentru informarea tuturor persoanelor vizate, în ceea ce priveşte obligaţiile pe care furnizorul de energie electrică le are faţă de clienţi, dar şi responsabilităţile acestora, se va decurge la mijloace optime de înştiinţare. În funcţie de caz, conform ANRE, dintre acestea vor face parte: paginile de internet, afişarea aspectelor importante la punctele de informare sau transmiterea lor prin intermediul facturilor emise – de tipul înştiinţărilor.

    În acest fel, clienţii vor afla detaliile esenţiale despre liberalizarea pieţei de energie electrică. Datorită faptului că preţul de furnizare a energiei electrice nu va mai fi decis de către autorităţi, ci va fi stabilit pe piaţa liberă, în funcţie de cum evoluează cererea şi oferta; fiecare consumator va fi liber să negocieze preţul pe care furnizorul i-l oferă. Însă, un pilon important până atunci este informare şi educarea populaţiei.

     

    Ce va aduce după sine liberalizarea pieţei de energie electrică?

     

    La fel ca în cazul liberalizării pieţei de gaze naturale, în momentul în care cea de energie electrică va fi liberalizată, atât consumatorii cât şi furnizorii vor fi nevoiţi să se adapteze situaţiei. Astfel, avantajele vor veni din ambele părţi.

    Iată câteva dintre ele:

    • Avantajul alegerii unui furnizor de energie electrică ce oferă costuri scăzute şi servicii eficiente va fi simţit de către consumator. Acesta va alege, după câteva căutări, oferta pe care o consideră avantajoasă, iar acest lucru se va vedea în preţul afişat pe factură la final de lună.
    • Furnizorii, la rândul lor, vor fi nevoiţi să creeze oferte avantajoase pentru clienţi, astfel încât aceştia să semneze cât mai multe contracte cu un anumit furnizor.
    • Calitatea serviciilor nu se va schimba. Furnizorii îşi vor menţine serviciile la nivele înalte pentru a atrage clienţii sau pentru a găsi unii noi. Astfel, modificarea calităţii serviciilor va fi un pas făcut în dezavantajul lor.
    • Clientul îşi poate negocia preţul la energia electrică în funcţie de bugetul de care dispune. Dacă oferta făcută de un furnizor este prea mare, fiecare client va avea posibilitatea de a refuza oferta respectivă şi de a găsi alta care să se plieze pe nevoile sale.
    • Fiecare consumator casnic are dreptul de schimbare a furnizorului de energie electrică pe care îl are. Acest lucru nu va aduce după sine taxe sau penalizări.
    • În cazul furnizorilor, şansele de a oferi servicii sunt egale. Diferenţa va fi făcută de modul în care fiecare va oferi informaţiile despre servicii, costurile pe care le decid pentru energia electrică şi tot ce implică aceasta. Competiţia din industrie va fi între marile companii pentru a oferi un raport calitate-preţ adecvat.
    • Schimbarea poate fi iniţiată chiar de acum.

    În urma liberalizării pieţei de energie electrică ce va avea loc începând cu 1 ianuarie 2021, fiecare consumator ar trebui să analizeze atent ofertele furnizorilor, pentru a o alege pe cea mai avantajoasă.