BusinessMagazin

Tag: ani

  • ANI: Director din cadrul Ministerului Transporturilor, în conflict de interese

    “Agenţia Naţională de Integritate a constatat existenţa conflictului de interese de natură administrativă în cazul lui Lizeta Volcinschi, director în cadrul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, întrucât, în perioada exercitării funcţiei publice de conducere, a semnat / aprobat autorizaţii de funcţionare a unor puncte de lucru aparţinând SC Casadi SRL (societate comercială în cadrul căreia a deţinut calitatea de examinator şi de la care a obţinut venituri în cuantum net de 32.752,00 lei), fiind, totodată, implicată şi în procesul de autorizare a acestora, prin semnarea diverselor solicitări necesare definitivării dosarului de autorizare”, potrivit Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI).

    Astfel, spun inspectorii, Volcinschi a încălcat dispoziţiile articolului 79, alineatul 1, litera c) din Legea nr. 161/2003, potrivit cărora “Funcţionarul public este în conflict de interese dacă: […] interesele sale patrimoniale, ale soţului sau rudelor sale de gradul I pot influenţa deciziile pe care trebuie să le ia în exercitarea funcţiei publice […]”.

    Lizeta Volcinschi a fost informată despre declanşarea procedurii de evaluare, elementele identificate, precum şi drepturile de care beneficiază – de a fi asistată sau reprezentată de un avocat şi de a prezenta date sau informaţii pe care le consideră necesare, personal sau prin transmiterea unui punct de vedere scris. Ea a depus la dosarul de evaluare un punct de vedere, conform ANI.

    “Fapta persoanei cu privire la care s-a constatat […] încălcarea obligaţiilor legale privind conflictul de interese […] constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit reglementării aplicabile demnităţii, funcţiei sau activităţii respective […]”, conform legii.

    De asemenea, leaga stipulează că “Persoana […] faţă de care s-a constatat existenţa conflictului de interese […] este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică […] pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcţia ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcţie eligibilă, nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului”.

  • ANI cere Parchetului să îl cerceteze pe preşedintele PSD Rădăuţi pentru conflict de interese

    Potrivit Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), Nistor Tătar, în calitate de director general al Servicii Comuna SA Rădăuţi, firmă la care acţionar unic este Primăria Rădăuţi, a semnat contractul individual de muncă prin care soţia sa a fost angajată în funcţia de inspector în cadrul societăţii respective.

    Ulterior, acesta a semnat şi actele adiţionale la contractul individual de muncă al soţiei sale din 5 martie 2003, 14 februarie 2005, 1 august 2008, 1 septembrie 2009, precum şi fişa postului întocmită în 30 septembrie 2004 şi, respectiv, fişa postului întocmită în 30 august 2011.

    ANI susţine că astfel Nistor Tătar a încălcat articolul din Codul Penal conform căruia “fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial […] pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii cinci ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la cinci ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.

    În acest caz ANI a sesizat Parchetul Judecătoriei Rădăuţi, care va verifica dacă acesta a fost în conflict de interese.

    Conform sursei citate, Nistor Tătar a fost preşedinte al Consiliului de Administraţie al Servicii Comunale SA Rădăuţi din 17 octombrie 2001 şi director general al societăţii din 11 ianuarie 2008.

    “Persoana evaluată a fost informată despre declanşarea procedurii de evaluare”, mai arată ANI în comunicat.

    La rândul său, Nistor Tătar a declarat corespondentului MEDIAFAX că nu are cum să fie în conflict de interese pentru că el nu este funcţionar public şi a menţionat că a aflat de la ziarişti despre această procedură de evaluare a ANI.

  • Dan Suciu, purtător de cuvânt al BNR: Guvernatorul nu a fost notificat de ANI. Datele din declaraţiile de avere sunt clare

    “Lucrurile sunt clare şi explicate la nivelul informaţiilor incluse în declaraţiile de avere, documente oficiale, şi unde sunt toate creditele trecute, în desfăşurarea lor. Nu există o altă sesizare faţă de cea a Asociaţiei Parakletos, iar ANI trebuie să răspundă, potrivit legii”, a explicat Suciu.

    Purtătorul de cuvânt al BNR a precizat că Mugur Isărescu nu a primit nicio informare privind începerea verificării averii.

    Surse din Agenţia Naţională de Integritate (ANI) au declarat pentru MEDIAFAX că instituţia verifică averea guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, după ce a primit recent o sesizare în acest sens.

    Sursele citate au precizat că ANI a înregistrat în urmă cu aproximativ două săptămâni sesizarea în care se solicită verificarea averii guvernatorului BNR.

    Sesizarea a fost trimisă de Asociaţia Parakletos, care arăta că Mugur Isărescu ar avea un credit la Volksbank, pe care l-ar fi trecut în declaraţia de avere din 2007, însă în declaraţiile ulterioare ar fi notat doar creditul de aproape 700.000 de lei, fără a mai menţiona numele băncii, potrivit relatărilor din presă.

    Asociaţia Parakletos, condusă de avocatul Gheorghe Piperea, a solicitat ANI, printr-o sesizare trimisă în 18 februarie, să stabilească dacă situaţia “atrage vreo stare de incompatibilitate sau vreun conflict de interese între calitatea domnului Mugur Isărescu de debitor al băncii Volksbank şi aceea de guvernator al Băncii Naţionale a României”, potrivit documentului obţinut de MEDIAFAX.

    Guvematorul BNR a negat, într-o conferinţă de presă de la începutul lunii februarie, că a contractat vreodată un credit de la Volksbank. Ulterior, Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului, a revenit cu precizarea că Isărescu nu şi-a amintit de împrumutul în cauză întrucât între timp l-a refinanţat la UniCredit şi l-a rambursat integral ulterior.

    Potrivit declaraţiei de avere a lui Isărescu aferentă anului 2007, acesta avea în 2006 un credit de la Volksbank în în valoare de 698.617 lei, pe o perioadă de 10 ani, cu scadenţă în 2016. În declaraţiile de avere din 2008 şi 2009 nu se mai specifică numele băncii, ci doar “o instituţie de credit din România”, însă perioada de creditare era aceeaşi, iar soldul similar.

    În declaraţia de avere din 2010 nu se mai menţionează niciun credit, creditul fiind probabil rambursat în 2009.

    Vasilescu a precizat la acel moment că numele băncii creditoare nu a mai fost specificat în declaraţiile de avere ulterioare ale guvernatorului BNR, ca urmare a unei înţelegeri intervenite între Banca Naţională a României şi Agenţia Naţională pentru Integritate, înţelegere care a “căzut” în 2013.

    Ca urmare, Asociaţia Parakeltos a solicitat ANI să confirme dacă a existat un acord între instituţie şi BNR în baza căruia s-ar fi acordat derogări personalului Băncii Naţionale în privinţa completării declaraţiilor de avere şi, dacă au fost acordate derogări, să specifice temeiul legal care a stat la baza acestora.

    ANI a trasmis, printr-un răspuns datat 30 martie, că cererea “având ca obiect evaluarea averii şi respectării regimului juridic al conflictetor de interese de către Isărescu Mugur, se află în curs de sotuţionare”, rezultatul urmând să-l comunice după finalizare.

    Mugur Isărescu, doctor în ştiinţe economice, este guvernator al Băncii Naţionale a României din septembrie 1990 şi preşedinte al Consiliului de Administraţie. În 1990, numirea sa a fost făcută de către Guvern, iar din 1991 a primit mandat din partea Parlamentului, care a fost reînnoit de trei ori până în prezent, cu o durată de cinci ani, respectiv în decembrie 1998, noiembrie 2004 şi octombrie 2009.

    Isărescu a fost prim-ministru al României în perioada decembrie 1999 – decembrie 2000, iar până să fie numit guvernator a ocupat timp de şase luni poziţia de secretar cu probleme economice şi monetare al Ambasadei României la Washington, de unde a fost rechemat de preşedintele de atunci, Ion Iliescu.

    El este membru în Consiliul General al Sistemului European al Băncilor Centrale, membru cu drept de vot din partea României în Consiliul European de Risc Sistemic şi face parte din Consiliul Guvernatorilor al Fondului Monetar Internaţional.

  • Horia Georgescu demisionează de la conducerea ANI, după ce a fost reţinut de procurorii DNA

    Avocatul Cristian Ene a declarat, pentru MEDIAFAX, că urmează să depună marţi dimineaţă, la Senat, demisia lui Horia Georgescu din funcţia de preşedinte al Agenţiei Naţionale de Integritate.

    Ene a precizat că Horia Georgescu i-a dat demisia luni seară, pentru a o duce la Senat în numele său.

    Horia Georgescu a fost reţinut luni, de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, care îl acuză de trei fapte de abuz în serviciu, pe care le-ar fi săvârşit în perioada în care era membru al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP).

    Georgescu va fi dus marţi la instanţa supremă, care va judeca propunerea procurorilor de arestare preventivă a acestuia pentru 30 de zile.

    În acelaşi dosar a fost reţinută, luni, şi fosta consilieră a lui Gabriel Oprea, Ingrid Mocanu Popa, ea fiind suspectată că a participat, alături de alţi membri al Comisiei ANRP, la acordarea unor despăgubiri supraevaluate cu 75 de milioane de euro.

    De asemenea, fostul preşedinte al ANRP Ingrid Zaarour a fost pusă sub control judiciar, după ce a fost audiată la DNA.

    Şi deputatul PNL Theodor Cătălin Nicolescu, vicepreşedintele Comisiei juridice din Camera Deputaţilor, a fost audiat luni la DNA, unde a fost dus cu mandat, la fel ca şi Horia Georgescu.

    Georgescu, Mocanu Popa şi Zaarour, alături de alţi foşti membri ai Comisiei ANRP, ar fi aprobat despăgubiri pentru trei imobile pe baza unor rapoarte de evaluare care nu au respectat cerinţele legii, supraevalând aceste bunuri cu aproximativ 75 de milioane de euro.

    Potrivit ordonanţei de reţinere emise pe numele lui Georgescu, în luna ianuarie, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a sesizat DNA cu privire la faptul că, în perioada 2008 – 2009, rapoartele de evaluare a imobilelor pentru care s-au acordat despăgubiri conform Legii 247/2005 nu au respectat cerinţele Standardelor Internaţionale de Evaluare.

    În perioada respectivă, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, din care făcea parte şi Horia Georgescu, a aprobat rapoartele de evaluare, întocmite de experţii evaluatori, corespunzătoare unui număr de trei dosare, imobilele pentru care se solicitau despăgubiri fiind supraevaluate. Procurorii precizează că valoarea totală la care au fost evaluate imobilele supuse despăgubirii s-a ridicat, conform experţilor evaluatori, la suma de 129.709.168 de euro (467.448.907 lei ).

    “Din analiza rapoartelor de evaluare în cazul celor 3 dosare a rezultat că evaluatorii desemnaţi nu au purtat o corespondenţă cu băncile, notarii publici, birourile de carte funciară, agenţiile imobiliare etc. privind tranzacţiile deja efectuate/certe cu proprietăţi imobiliare similare”, au scris procurorii în ordonanţa de reţinere.

    Procurorii au precizat că, în două cazuri, evaluatorii desemnaţi au utilizat, în cadrul metodei comparaţiei directe, “comparabile” constând în anunţuri de vânzare publicate online sau în ziare, “fără a purta corespondenţă cu deţinătorii de informaţii privind tranzacţiile certe cu proprietăţi imobiliare care ar fi constituit un criteriu obiectiv de natură a determina preţul real al pieţei imobiliare”.

    “Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a emis în cazul celor 3 dosare titluri de despăgubire pe baza unor rapoarte de evaluare care nu au respectat cerinţele Standardelor Internaţionale de Evaluare cu privire la estimarea valorii de piaţă a imobilelor şi nici prevederile art. 10 alin. 6 şi 7 din Legea nr. 247/2005, privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, supraevaluând bunurile imobile respective cu suma totală de aproximativ 75.000.000 euro, cu această sumă fiind prejudiciat bugetul de stat concomitent cu obţinerea unor despăgubiri necuvenite de către titularii şi cesionarii drepturilor de despăgubire”, au mai arătat procurorii DNA.

    Dosarul a fost deschis după ce, în ianuarie 2015, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a sesizat Direcţia Naţională Anticorupţie, ca urmare a unor nereguli găsite la controale privind dosare de retrocedări, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.

    Astfel, Curtea de Conturi a făcut un control la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, pentru a verifica modul în care au fost utilizate fondurile alocate pentru plata despăgubirilor, constatându-se că rapoartele de evaluare a imobilelor pentru care s-au acordat despăgubiri conform Legii 247/2005 nu au respectat cerinţele Standardelor Internaţionale de Evaluare cu privire la estimarea valorii de piaţă a imobilelor. În unei decizii din octombrie 2013 a Curţii de Conturi s-a dispus ANRP reevaluarea dosarelor în care s-au acordat despăgubiri în perioada 2009-2011.

    Curtea de Conturi a obligat atunci preşedintele ANRP să verifice toate rapoartele de evaluare care au stat la baza dosarelor al căror cuantum de despăgubiri depăşea valoarea de 500.000 de lei, susţin sursele citate.

    În baza deciziei Curţii de Conturi şi în urma reevaluării a 452 de dosare s-a constatat că, în 94 de dosare, valoarea de despăgubire stabilită iniţial a fost cu peste 20 la sută mai mare.

    Sursele citate au precizat că Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a sesizat DNA după ce fosta şefă a DIICOT Alina Bica şi foşti membri ai Comisiei Centrale de Despăgubiri au fost trimişi în judecată în dosarul în care sunt acuzaţi de abuz în serviciu, după ce, în 2011, i-au aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

    Horia Georgescu, în vârstă de 38 de ani, este preşedinte al Agenţiei Naţionale de Integritate din aprilie 2012.

    În perioada 15 august 1993 – 1 mai 2004, Georgescu a fost consilier la SC Imperial SRL Braşov. Din mai 2004 până în martie 2007, Geogescu a lucrat ca specialist în investigaţii financiare în domeniul protecţiei intereselor financiare ale Uniunii Europene la Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie. Ulterior, Horia Georgescu a fost consilier asistent personal Cabinet secretar de stat – preşedinte la Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii.

    În perioada mai-iulie 2007, Georgescu a fost consilier personal al ministrului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale, apoi a devenit consilierul ministrului Justiţiei (iulie 2007 – noiembrie 2008). Totodată, din aprilie până în noiembrie 2008 a fost consilier al ministrului – detaşat cu atribuţii de secretar general la Agenţia Naţională de Integritate.

    Începând din noiembrie 2008 şi până în aprilie 2012, Horia Georgescu a fost secretar general al ANI.

    Horia Georgescu are o casă de 356 de metri pătraţi în Braşov, precum şi două apartamente în Braşov şi în Bucureşti, potrivit declaraţiei sale de avere, în care menţionează şi o datorie de 250.000 de euro către naşii săi.

    Potrivit ultimei sale declaraţii de avere din iunie 2014, şeful Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) are un teren agricol în suprafaţă de 2,5 hectare în Lehliu, judeţul Călăraşi, obţinut prin donaţie în anul 2007.

    De asemenea, el are un apartament de 140 de metri pătraţi în Braşov, cumpărat în anul 2007, precum şi o casă tot în Braşov, în suprafaţă de 356 metri pătraţi cumpărată, de asemenea, în anul 2007.

    În declaraţia de avere, şeful ANI mai menţionează un apartament în suprafaţă de 69,93 de metri pătraţi în Sectorul 1 al Capitalei, cumpărat în anul 2011, pe numele Alinei Calborean.

    Horia Georgescu are şi un autoturism Volkswagen, cumpărat în anul 2008.

    El are un cont curent de 3.310,77 de lei, deschis în 2007 şi declară, de asemenea, două conturi în lei pe numele Alinei Calborean, în valoare de peste 136.000 de lei, aceasta având în cont şi 5.108 de euro.

    Şeful ANI a trecut în declaraţia de avere, la capitolul ”datorii”, şi mai multe carduri de credit cu valori de 25.200 de lei, 26.000 de lei, 10.000 de lei şi 56.645 de euro. La aceeaşi rubrică, el menţionează şi mai multe carduri de credit pe numele Alinei Calborean.

    De asemenea, Horia Georgescu precizează în declaraţia de avere şi un împrumut de 250.000 de euro luat în anul 2007 de la Marian şi Carmen Petcu, scadent în anul 2027.

    În ceea ce priveşte veniturile realizate, Horia Georgescu precizează că a încasat în anul fiscal precedent suma de 105.431 de lei din salariul de la ANI, în timp ce Alina Calborean a încasat 119.634 de lei ca notar public. De asemenea, şeful ANI menţionează în declaraţia de avere că a încasat 25.317 de lei din închirierea terenului din Lehliu şi a apartamentului din Braşov.

    Potrivit unor informaţii prezentate de Antena 3 în 2012, Horia Georgescu spunea că a cumpărat vila din Braşov şi cele două apartamente, unul în Braşov şi celălalt în Bucureşti, pe Bulevardul Magheru, de la părinţii săi, cu bani împrumutaţi de la naşii săi, Marian şi Carmen Petcu. Georgescu spunea atunci că, petnru a returna împrumutul, îl mai ajută şi părinţii săi.

  • Şeful Agenţiei Naţionale de Integritate, Horia Georgescu, adus cu mandat la DNA

    Horia Georgescu a ajuns la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) în jurul orei 08.15, fiind însoţit de anchetatorii care au pus în executare mandatul de aducere emis pe numele şefului ANI.

    Întrebat, la intrarea în sediul DNA, în ce dosar va da declaraţii, Horia Geogescu a spus că nu ştie despre ce cauză este vorba.

    Din primele informaţii rezultă că Horia Georgescu ar urma să fie audiat într-un dosar disjuns din cel în care fosta şefă a DIICOT Alina Bica a fost trimisă în judecată pentru restituirea ilegală, de către Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), a unui teren supraevaluat.

    Horia Georgescu, în vârstă de 38 de ani, este preşedinte al Agenţiei Naţionale de Integritate din aprilie 2012.

    În perioada 15 august 1993 – 1 mai 2004, Georgescu a fost consilier la SC Imperial SRL Braşov. Din mai 2004 până în martie 2007, Geogescu a lucrat ca specialist în investigaţii financiare în domeniul protecţiei intereselor financiare ale Uniunii Europene la Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie. Ulterior, Horia Georgescu a fost consilier asistent personal Cabinet secretar de stat – preşedinte la Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii.

    În perioada mai-iulie 2007, Georgescu a fost consilier personal al ministrului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale, apoi a devenit consilierul ministrului Justiţiei (iulie 2007 – noiembrie 2008). Totodată, din aprilie până în noiembrie 2008 a fost consilier al ministrului – detaşat cu atribuţii de secretar general la Agenţia Naţională de Integritate.

    Începând din noiembrie 2008 şi până în aprilie 2012, Horia Georgescu a fost secretar general al ANI.

  • ANI nu a constatat avere nejustificată în cazul Monicăi Iacob Ridzi

    Avocatul lui Ridzi, Alexandru Chiciu, a declarat, duminică, înainte de a intra la Secţia exterioară Cluj-Napoca a Penitenciarului Gherla, pentru a o vizita pe clienta sa, că a primit, vineri, un răspuns de la Agenţia Naţională de Integritate, care a finalizat verificările în ceea ce priveşte averea Monicăi Iacob Ridzi în perioada 2008 – 2012 şi a constatat că nu există niciun fel de diferenţă între câştigurile de referinţă şi bunurile dobândite de aceasta.

    “Este un răspuns oficial, din păcate, însă, venit mult prea târziu faţă de situaţia în care domnia sa se află, dar este o dovadă a faptului că această femeie niciodată nu a minţit, niciodată nu a furat nicio sumă de bani, lucru pe care ANI îl dovedeşte”, a declarat avocatul.

    ANI s-a autosesizat odată cu începerea anchetei DNA privind-o pe Ridzi şi a verificat averea acesteia, constatând că nu are avere nejustificată. Verificările administrative ale ANI nu au avut însă vreo legătură cu ancheta penală şi procesul Monicăi Iacob Ridzi pentru fapte de corupţie.

    Monica Iacob Ridzi a fost condamnată definitiv, în 16 februarie, de instanţa supremă, la cinci ani de închisoare pentru abuz în serviciu privind manifestările organizate în 2009 de Ziua Tineretului. Fostul ministru este încarcerat la Secţia exterioară din Cluj-Napoca a Penitenciarului Gherla, unde stă în perioada de carantină, de 21 de zile, urmând ca după această etapă o comisie de specialitate să îi stabilească regimul de detenţie.

    Potrivit DNA, în perioada 17 martie – 22 mai 2009, Monica Iacob-Ridzi , în calitate de ordonator principal de credite, ar fi hotărât ca, sub pretextul realizării unor manifestări de amploare la nivel naţional dedicate Zilei Naţionale a Tineretului şi externalizării serviciilor de organizare aferente, să atribuie ilegal unor firme private contracte de prestări servicii având acest obiect.

    În acest scop a fost alocată firmelor Artisan Consulting SRL şi Compania de Publicitate Mark SRL suma de aproximativ 3.120.000 lei, o valoare mult mai mare decât cea solicitată şi aprobată prin buget pentru acest eveniment. Fostul ministru al Tineretului şi Sportului a hotărât, de asemenea, în mod unilateral, ca evenimentele să fie organizate în locuri din Bucureşti, Costineşti şi 39 reşedinţe de judeţ, în care cunoştea că structurile proprii ale ministerului ori alte entităţi publice sau private vor desfăşura manifestări de acest gen, potrivit procurorilor.

    De asemenea, procurorii au acuzat-o pe Ridzi că, ulterior declanşării cercetărilor, în 13 iulie 2009, cu ajutorul lui Marius Mihail Mărcuţă, ar fi intervenit să fie şterse din calculatoarele MTS aparţinând unora dintre coinculpaţi date informatice şi fişiere relevante cu privire la organizarea Zilei Tineretului, atât din agendele de poştă electronică, cât şi din memoria calculatoarelor, pentru a împiedica aflarea adevărului.

    La data trimiterii dosarului în judecată, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului s-a constituit parte civilă cu suma de 2.736.933,28 lei (640.000 de euro), precizând că îşi rezervă dreptul de a o modifica în funcţie de prejudiciul final stabilit pe baza întregului material probator.

    În acelaşi dosar, fosta consilieră a Monicăi Iacob Ridzi, Ioana Vârsta, a primit o pedeapsă de cinci ani de închisoare, tot pentru abuz în serviciu, iar George Răzvan Nica Udangiu, asociat şi administrator la SC Artisan Consulting SRL şi SC Compania de Publicitate Mark SRL, a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare şi doi ani interzicerea unor drepturi. De asemenea, Paul Diaconu, fost director al Direcţiei Generale Economice şi Resurse Umane din Ministerul Tineretului şi Sportului, în perioada martie-septembrie 2009, a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare, după ce judecătorii au constatat că acesta şi-a plătit partea de prejudiciu. La fondul dosarului, Diaconu primise o pedeapsă de doi ani şi şase luni de închisoare cu executare.

    Pedepse cu suspendare au primit şi alţi şase foşti angajaţi ai Ministerului, aceştia rămânând cu condamnările dispuse la judecarea în fond a cauzei.

  • Şeful ANRE, referitor la decizia de incompatibilitate dată de ANI: Voi contesta în instanţă

    “Mi-am dat demisia din funcţia anterioară imediat ce am fost numit în funcţia actuală. Nu cunosc ce situaţie a determinat această decizie. Voi contesta în instanţă”, a declarat Havrileţ.

    Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a arătat vineri, într-un comunicat, că a constatat încălcarea regimului juridic al incompatibilităţilor de către Niculae Havrileţ, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), întrucât, începând din 6 iunie 2012, deţine, simultan cu funcţia de preşedinte cu rang de secretar de stat al ANRE, şi funcţia de director general al firmei Gascop, societate al cărei obiect de activitate se desfăşoară în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale, ori în orice alte domenii care se află în competenţa ANRE.

    ANI arată că, potrivit legii, “membrii comitetului director nu pot avea calitatea de membru în organele de conducere la societăţi comerciale cu obiect de activitate în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale ori în orice alte domenii care se află în competenţa ANRE, în condiţiile legii”.

    ANRE a transmis un comunicat în care precizează că Havrileţ a întreprins, de la preluarea funcţiei, “toate demersurile necesare” pentru respectarea regimului juridic al incompatibilităţilor şi că nu a primit încă o notificare oficială din partea ANI.

    Havrileţ se află la conducerea ANRE din iunie 2012. Potrivit declaraţiei de avere din momentul în care a fost numit preşedinte al ANRE, Havrileţ deţinea 90% din acţiunile firmei Gascop şi 100% din firma Hanigas, unde era şi director general, ambele firme având ca obiect principal activităţi de inginerie şi consultanţă tehnică. Soţia sa este director tehnic la firma Gascop.

    De asemenea, potrivit ANI, Havrileţ a încălcat şi dispoziţiile articolului 84, alineatul 2 din Legea 161/2003, potrivit cărora “funcţia de secretar de stat, funcţia de subsecretar de stat şi funcţiile asimilate acestora sunt incompatibile cu exercitarea altei funcţii publice de autoritate, precum şi cu exercitarea funcţiilor prevăzute la alin. (1), lit. c)”, respectiv “funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu (…) funcţia de (…) director general (…) la societăţile comerciale”.

    Comunicatul ANI precizează că Havrileţ a fost informat despre declanşarea procedurii de evaluare, iar acesta a depus la dosarul de evaluare un punct de vedere.

    Havrileţ s-a aflat, în 2005, când conducea Agenţia Domeniilor Statului, pe o listă de înalţi funcţionari ai ADS cercetaţi de procurorii anticorupţie pentru modul în care au fost privatizate cramele Sîmbureşti. Havrileţ era acuzat de comiterea a două infracţiuni de neglijenţă în serviciu.

  • Ponta: Aparatele administrative şi birocratice preferă mai degrabă să nu fie transparente

    “Există şi proiecte concrete finanţate din bani europeni şi mă gândesc cel puţin la proiectul de combatere a conflictelor de interese de către Agenţia Naţională de Integritate şi care în curând (…) va avea capacitatea, prin accesul la date, de a obţine un rezultat mult mai bun decât acela de a veni după un an-doi-cinci, şi să constaţi un conflict de interese, acela de a-l preveni şi de a spune autorităţii publice contractante înainte de semnarea contractului: «Atenţie, te afli într-un conflict de interese!», primar cu firma care câştigă sau ministru sau oricine altcineva. Cred că ne cheltuim mult prea multă energie în a combate efectele şi foarte puţin în a combate cauzele lucrurilor care merg prost şi, din punctul acesta de vedere, accesul la date şi efortul de a folosi aceste date pentru a preveni pe cât posibil cheltuirea greşită a banului public este un lucru mult mai eficient şi mai benefic decât să vii să pedepseşti după aceea. Dacă previi, întotdeauna lucrurile merg mult mai bine”, a spus Ponta, la o conferinţă privind transparenţa administraţiei publice, susţinută de Ambasadele Statelor Unite, Marii Britanii şi Olandei.

    Premierul a susţinut că sunt puţine guverne care ţin pasul cu schimbările tehnologice ce permit accesul cetăţenilor şi companiilor la date de interes general, precum situaţia fondurilor publice şi funcţionarea administraţiei, arătând că, în opinia sa, aparatele administrative şi birocratice “mai degrabă” preferă să nu fie transparente.

    Conform şefului Guvernului, România a progresat în ceea ce priveşte facilitarea accesului la date, dar mai lent decât ar fi trebuit şi fără să existe un mare “entuziasm” din partea aparatului birocratic, proces care este însă ireversibil.

    “Marele avantaj al fiecărui pas înainte, chiar dacă paşii se fac încet, uneori şovăielnic, este că sunt paşi ireversibili. De fiecare dată când se deschide o nouă deschidere, o nouă spărtură în acest zid birocratic, cu siguranţă această deschidere nu poate fi adusă înapoi, iar dumneavoastră, slavă Domnului, sunteţi suficient de atenţi ca niciun guvern să nu schimbe după aceea, să se întoarcă la practici vechi care stopează transparenţa şi scopurile absolut legitime pe care dumneavoastră le promovaţi”, le-a mai spus premierul participanţilor la conferinţă.

  • Primarul Bistriţei, Ovidiu Creţu, a câştigat definitiv procesul cu ANI, care îl găsise incompatibil

    Potrivit Biroului de presă al ICCJ, instanţa a admis, marţi, recursul edilului împotriva deciziei Curţii de Apel Cluj, care dăduse dreptate ANI în privinţa incompatibilităţii primarului Bistriţei.

    “Se admite recursul declarat de Ovidiu Creţu împotriva sentinţei Curţii de Apel Cluj. Se casează în parte sentinţa atacată, în sensul că admite acţiunea formulată de reclamantul Ovidiu Creţu şi dispune anularea raportului de evaluare emis de ANI. Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei atacate. Definitivă”, a precizat, miercuri, pentru MEDIAFAX, Biroul de presă al ICCJ.

    Contactat telefonic, primarul Ovidiu Creţu a confirmat că a câştigat procesul cu ANI, fără a face alte declaraţii.

    În 23 septembrie 2013, Agenţia Naţională de Integritate (ANI) anunţa că primarul Bistriţei, Ovidiu Creţu, s-a aflat în incompatibilitate în perioada 1 octombrie 2012 – 21 ianuarie 2013, întrucât a fost şi reprezentant asociat persoană juridică în cadrul SC Business Park Bistriţa Sud SRL, societatea care administrează Parcul Industrial Bistriţa Sud.

    În ianuarie 2014, primarul Bistriţei a pierdut la Curtea de Apel Cluj procesul intentat Agenţiei Naţionale de Integritate, care l-a declarat incompatibil.

    ”Este o situaţie identică celei pe care a avut-o primarul municipiului Constanţa, Radu Mazăre. Dintr-o greşeală a Registrului Comerţului, în loc să fie scris Mazăre Alexandru, fratele lui care a fost votat de Consiliu, a fost scris Radu Mazăre şi ANI i-a dat incompatibilitate, cu toate că cei de la Registrul Comerţului şi-au recunoscut greşeala, ca şi în cazul meu. Doi ani de zile s-a judecat Radu Mazăre cu ANI, până la urmă a câştigat. Acelaşi lucru s-a întâmplat aici. Eu am fost cel care a semnat adresa de înaintare a documentelor către Registrul Comerţului şi aceştia au înţeles că eu am fost delegat, neexistând niciun fel de hotărâre. Au corectat greşeala, au anunţat în scris, am fost cu respectiva adresă la ANI, au spus că e în regulă, că e în ordine şi m-am trezit după şase sau şapte luni că mi-au dat soluţia de incompatibilitate. Va urma un proces similar cu cel de la Constanţa. Acest subiect pentru mine părea unul simplu şi uşor tratat pentru Curtea de Apel Cluj. Sentinţa de acolo mi-a făcut un mare bine, eram convins că lucrurile vor decurge absolut firesc şi că justiţia îşi va spune cuvântul şi o să se termine problema. Sentinţa dată de Curtea de Apel m-a trezit. Trăim într-o altfel de lume, nu una idilică, şi trebuie să îmi iau toate măsurile pentru a-mi obţine dreptatea. Dacă la Curtea de Apel aveam o sentinţă favorabilă, priveam lucrurile la fel de uşor şi sigur ANI ar fi făcut recurs la ICCJ, iar acolo o sentinţă contrară ar fi închis lucrurile. Trebuie să mă prezint competitiv în meciul cu ANI”, spunea Creţu la vremea respectivă.

    Ovidiu Creţu a trecut la ultima cale de atac, recurs înaintat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În 6 octombrie 2014, ICCJ a admis în principiu recursul şi a fixat termenul de judecată pe fond a recursului la 27 ianuarie, cu citarea părţilor, amânând pronunţarea pentru data de 10 februarie.

    ”Sunt în aceeaşi situaţie cu unul din procesele preşedintelui Klaus Iohannis. Dânsul a fost mandatat exact ca şi mine să depună documentele pentru societatea care administrează pieţele la Sibiu. Eu am fost mandatat pentru acelaşi lucru, însă pentru Parcul Industrial. Diferenţa este că el a câştigat în prima instanţă, eu am pierdut, dovadă că instanţele judecă independent. Sunt convins că, în situaţia în care domnia sa va pierde procesul şi va deveni incompatibil, voi pierde şi eu, iar dacă el câştigă, ar trebui în mod firesc să câştig şi eu”, afirma Ovidiu Creţu la finalul anului trecut.

    Ovidiu Creţu se află la cel de-al doilea mandat de primar. De asemenea, el este preşedinte executiv al PSD Bistriţa.

  • Petre Roman a contestat din nou raportul ANI, care ar trebui să ducă astăzi la încetarea mandatului

    Plenul Camerei Deputaţilor trebuie să ia act de încetarea mandatului lui Petre Roman, după prezentarea în şedinţa de luni a raportului Comisiei juridice pe marginea solicitării Agenţiei Naţionale de Integritate.

    Analiza asupra situaţiei lui Roman, din Comisia juridică, va avea loc tot luni, înaintea şedinţei de plen, fiind aşteptat şi deputatul PNL.

    Acesta a depus o nouă contestaţie la raportul ANI prin care a fost constatat incompatibil, însă de această dată acţiunea a fost înaintată la Curtea de Apel Bucureşti, dosarul fiind înregistrat în 16 ianuarie.

    Anterior, Petre Roman a contestat raportul ANI la Tribunalul Bucureşti, instanţa constatând faptul că acţiunea împotriva raportului ANI a fost depusă la o altă instanţă decât cea competentă, care era Curtea de Apel Bucureşti. Mai mult, deputatul PNL nu prezentase dovada achitării taxei de timbru.

    Astfel, Tribunalul Bucureşti a respins definitiv sesizarea lui Petre Roman, precizând că deputatul nu mai poate contesta raportul de incompatibilitate al ANI pe numele său.

    De asemenea, Agenţia Naţională de Integritate a înaintat Camerei Deputaţilor o adresă în care solicită să se constate încetarea mandatului deputatului Petre Roman, prezentând dovada faptului că la Curtea de Apel Bucureşti nu a fost înregistrată vreo contestaţie în termenul prevăzut de lege până la rămânerea definitivă a raportului ANI.