BusinessMagazin

Tag: americani

  • TikTok neagă că ar putea fi folosit pentru a-i urmări pe cetăţenii americani

    TikTok respinge acuzaţiile dintr-un raport potrivit căruia o echipă cu sediul în China de la compania mamă ByteDance a plănuit să folosească aplicaţia pentru a urmări locurile în care se află cetăţenii americani.

    Gigantul reţelelor de socializare a anunţat pe Twitter că nu a fost niciodată folosit pentru a „ţinti” guvernul american, activişti, personalităţi publice sau jurnalişti, potrivit BBC. De asemenea, firma susţine că nu colectează date precise de localizare de la utilizatorii americani. Aceasta a răspuns la un raport publicat de Forbes potrivit căruia datele ar fi fost accesate fără ştirea sau consimţământul utilizatorilor.

    Revista americană de afaceri, care a citat documente, a relatat că ByteDance ar fi demarat un proiect de monitorizare pentru a investiga comportamentul necorespunzător al actualilor şi foştilor angajaţi. Publicaţia a arătat că proiectul, condus de o echipă cu sediul la Beijing, ar fi planificat să colecteze date de localizare de la un cetăţean american în cel puţin două ocazii. Raportul a mai arătat că nu este clar dacă datele cetăţenilor americani au fost colectate vreodată, dar că a existat un plan de a obţine date de localizare de la dispozitivele utilizatorilor americani.

    Într-o serie de răspunsuri pe Twitter, echipa de comunicare a TikTok a declarat că raportul nu a avut „nici rigoare, nici integritate jurnalistică”.

    „Forbes a ales să nu includă partea din declaraţia noastră care a infirmat fezabilitatea afirmaţiei sale de bază: TikTok nu colectează informaţii precise de localizare GPS de la utilizatorii din SUA, ceea ce înseamnă că TikTok nu ar putea monitoriza utilizatorii din SUA în modul sugerat în articol”, susţin cei de la TokTok.

    „Suntem încrezători în sursele noastre şi ne susţinem reportajul”, au răspuns cei de la Forbes la solicitarea BBC.

    În 2020, o comisie de securitate naţională din SUA a ordonat ByteDance să vândă afacerea americană a TikTok, din cauza îngrijorărilor că datele utilizatorilor ar putea fi transmise guvernului chinez. TikTok a declarat că a mutat informaţiile utilizatorilor americani către serverele de la Oracle, cu sediul în Austin, în luna iunie a acestui an, pentru a rezolva unele probleme de reglementare.

    Între timp, TikTok se confruntă cu o amendă de 27 de milioane de lire sterline în Marea Britanie, pentru că nu a reuşit să protejeze confidenţialitatea copiilor care folosesc platforma. Luna trecută, Biroul Comisarului pentru Informaţii din Marea Britanie a constatat că este posibil ca platforma de partajare de videoclipuri să fi prelucrat datele unor minori de 13 ani fără consimţământul corespunzător. Organismul de supraveghere a precizat că încălcarea a avut loc pe parcursul a mai mult de doi ani. Tiktok a contestat concluziile şi a spus că acestea sunt „provizorii”.

    TikTok este aplicaţia de socializare cu cea mai rapidă creştere din lume şi a fost descărcată de peste 3,9 miliarde de ori.

  • Emmanuel Macron, apel către europeni: Trebuie să ne trezim, nici americanii, nici chinezii nu ne vor face astfel de cadouri! Europa trebuie să pregătească un răspuns puternic şi să acţioneze foarte repede

    Preşedintele francez Emmanuel Macron a cerut mai mult sprijin pentru consumatorii şi companiile care aleg maşini electrice produse în UE în locul celor străine, relatează Politico.


    Preşedintele francez Emmanuel Macron a cerut mai mult sprijin pentru consumatorii şi companiile care aleg maşini electrice produse în UE în locul celor străine, relatează Politico.

    “Americanii cumpără produse americane şi urmăresc o strategie foarte agresivă de ajutor de stat. Chinezii îşi închid piaţa. Nu putem fi singura zonă, cea mai virtuoasă din punct de vedere climatic, care consideră că nu există o preferinţă europeană”, a declarat Macron pentru cotidianul francez Les Echos.

    “Eu apăr cu tărie o alegere europeană în acest domeniu şi un sprijin puternic pentru industria auto. Trebuie să susţinem acest lucru şi acest lucru trebuie să se întâmple cât mai curând posibil”, a spus el, menţionând că mai multe companii europene de închirieri auto cumpără masiv vehicule chinezeşti.

    “Trebuie să ne trezim, nici americanii, nici chinezii nu ne vor face astfel de cadouri! Europa trebuie să pregătească un răspuns puternic şi să acţioneze foarte repede. De cinci ani militez pentru mai multă suveranitate europeană, a adăugat Macron.

    Franţa urmează să lanseze din 2024 un sistem experimental de leasing subvenţionat pentru consumatorii cu venituri mici, care să cumpere vehicule electrice pentru 100 de euro pe lună, a spus Macron, confirmând totodată că mecanismul va favoriza pe cât posibil alegerea de maşini franceze şi europene.

    Ce maşini preferă românii
    În piaţa naţională în primele 7 luni ale anului, topul este condus de Dacia (20.124 unităţi), urmată de Ford (7.070 unităţi), Toyota (6.112 unităţi), Renault (5.744 unităţi), Hyundai (5.612 unităţi), Volkswagen (5.036 unităţi), Skoda (4.839 unităţi), Mercedes Benz (4.168 unităţi), Peugeot (2.477 unităţi) şi BMW (1.696 unităţi).P

    Primele 5 cele mai vândute autoturisme 100% electrice sunt Dacia Spring, cu 2.982 unităţi, model lansat în 2021, cu o creştere de 45 ori faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, Tesla Model 3, 335 unităţi, cu o creştere de 17 ori faţă de 2021, Hyundai Kona cu 276 unităţi, în creştere cu 196,8%, Volkswagen e-UP! cu 268 unităţi, în creştere cu 44,9% şi Renault Zoe cu 159 unităţi, în creştere cu 55,9%

  • Emmanuel Macron, apel către europeni: Trebuie să ne trezim, nici americanii, nici chinezii nu ne vor face astfel de cadouri! Europa trebuie să pregătească un răspuns puternic şi să acţioneze foarte repede

    Preşedintele francez Emmanuel Macron a cerut mai mult sprijin pentru consumatorii şi companiile care aleg maşini electrice produse în UE în locul celor străine, relatează Politico.


    Preşedintele francez Emmanuel Macron a cerut mai mult sprijin pentru consumatorii şi companiile care aleg maşini electrice produse în UE în locul celor străine, relatează Politico.

    “Americanii cumpără produse americane şi urmăresc o strategie foarte agresivă de ajutor de stat. Chinezii îşi închid piaţa. Nu putem fi singura zonă, cea mai virtuoasă din punct de vedere climatic, care consideră că nu există o preferinţă europeană”, a declarat Macron pentru cotidianul francez Les Echos.

    “Eu apăr cu tărie o alegere europeană în acest domeniu şi un sprijin puternic pentru industria auto. Trebuie să susţinem acest lucru şi acest lucru trebuie să se întâmple cât mai curând posibil”, a spus el, menţionând că mai multe companii europene de închirieri auto cumpără masiv vehicule chinezeşti.

    “Trebuie să ne trezim, nici americanii, nici chinezii nu ne vor face astfel de cadouri! Europa trebuie să pregătească un răspuns puternic şi să acţioneze foarte repede. De cinci ani militez pentru mai multă suveranitate europeană, a adăugat Macron.

    Franţa urmează să lanseze din 2024 un sistem experimental de leasing subvenţionat pentru consumatorii cu venituri mici, care să cumpere vehicule electrice pentru 100 de euro pe lună, a spus Macron, confirmând totodată că mecanismul va favoriza pe cât posibil alegerea de maşini franceze şi europene.

    Ce maşini preferă românii
    În piaţa naţională în primele 7 luni ale anului, topul este condus de Dacia (20.124 unităţi), urmată de Ford (7.070 unităţi), Toyota (6.112 unităţi), Renault (5.744 unităţi), Hyundai (5.612 unităţi), Volkswagen (5.036 unităţi), Skoda (4.839 unităţi), Mercedes Benz (4.168 unităţi), Peugeot (2.477 unităţi) şi BMW (1.696 unităţi).P

    Primele 5 cele mai vândute autoturisme 100% electrice sunt Dacia Spring, cu 2.982 unităţi, model lansat în 2021, cu o creştere de 45 ori faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, Tesla Model 3, 335 unităţi, cu o creştere de 17 ori faţă de 2021, Hyundai Kona cu 276 unităţi, în creştere cu 196,8%, Volkswagen e-UP! cu 268 unităţi, în creştere cu 44,9% şi Renault Zoe cu 159 unităţi, în creştere cu 55,9%

  • De teama inflaţiei, din ce în ce mai mulţi americani îşi amână momentul pensionării

    Inflaţia şi creşterea costurilor de trai determină 40% din angajaţii din sectorul privat din SUA cu vârste de 45 şi peste să-şi amâne momentul pensionării, revelă un sondaj recent, potrivit Bloomberg.

    Acesta arată de asemenea că 15% din muncitorii mai în vârstă cred că nu se vor pensiona vreodată.

     

  • Întâlnire de grad zero: premierul Ciucă se vede cu americanii de la Carlyle Group, cea mai mare companie de private equity din lume şi cea care controleză BSOG, firma care scoate gazul nou din Marea Neagră

    Pe 22 septembrie 2022 premierul Nicolae Ciucă va avea o întâlnire de la ora 11:30 cu reprezentanţi ai Carlyle Group, cel mai mare administrator de private equity din lume, şi cei care controlează Black Sea Oil and Gas (BSOG), compania care scoate gazul nou din Marea Neagră, potrivit agendei de lucru a primului-ministru.

    Pe agendă nu sunt specificate tema şi motivul întâlnirii –dacă de exemplu iniţiativa a venit la propunerea Guvernului sau la propunerea americanilor, ci doar că joi aceasta este programată după reuniunea ministerială organizată în marja Conferinţei Internaţionale a Gazului în România.

    Cu active de 376 miliarde de dolari, adică peste PIB-ul într-un singur an al economiei României, 26 de birouri pe cinci continente, Carlyle Group este o companie globală de investiţii care utilizează capital privat în trei segmente de activitate: Global Private Equity, Global Credit şi Global Investment Solution.

    Carlyle este acţionarul principal al BSOG. În 2017 reprezentanţii Carlyle s-au întâlnit la Palatul Victoria cu fostul premierul Grindeanu. Atunci aceştia au anunţat intenţia de a trece cât mai rapid la faza de producţie în cazul resurselor de gaze naturale deţinute în concesiune pe platforma continentală a Mării Negre.

    În iunie 2022 BSOG împreună cu partenerii de concesiune, Petro Ventures Resources şi Gas Plus Dacia, au anunţat începerea producţiei de gaze din Proiectul de Dezvoltare Gaze Naturale Midia şi introducerea primelor gaze în Sistemul Naţional de Transport.

    Companiile estimează, într-un comunicat, o producţie de 0,5 miliarde de metri cubi de gaze. Producţia la platou va fi de aproximativ 1 miliard de metri cubi de gaze pe an pentru următorii trei ani din cei zece ani de viaţă estimaţi pentru zăcămintele Ana şi Doina.

    Proiectul Midia este primul proiect nou de dezvoltare a gazelor naturale din platoul continental românesc al Mării Negre din ultimii 30 de ani şi singurul proiect ȋn dezvoltare aflat în derulare în prezent.

    Acesta constă în cinci sonde de producţie (o sondă submarină la zăcământul Doina şi patru sonde de producţie la zăcământul Ana), o platformă de producţie monitorizată şi operată de la ţărm, amplasată pe zăcământul Ana şi o conductă submarină de 126 km care asigură transportul gazelor până la noua staţie de tratare a gazelor („STG”) din comuna Corbu, judeţul Constanţa. Gazele tratate sunt livrate în sistemul naţional la staţia de măsurare a gazelor aflată în incinta STG.

     

     

     

    ​

  • Americanii nu-şi pot plăti facturile la energie şi se afundă în datorii din cauza inflaţiei. Majoritatea văd recesiunea venind

    Aproximativ 20 milioane de gos­podării din America, aproximativ una din şase, au rămas în urmă cu plata facturilor la utilităţi, scrie Bloomberg. Criza se datorează scumpirii drama­tice a electricităţii determinată de costul în accelerare al gazelor.

    Deconectările în urma neplăţii facturilor pot avea consecinţe drama­tice, mai ales din perspectiva tempe­raturilor record. Deja aflaţi sub pre­siune din cauza scumpirilor la aproa­pe orice, din ce în ce mai mulţi ameri­cani sunt nevoiţi să aleagă între hra­nă, gospodărie şi energie.

    „Mă aştept la un tsunami de deconectări,“ arată Jean Su, avocat la Center for Biological Diversity.

    Gospodăriile americane datorea­ză aproximativ 16 miliarde de dolari le­gat de facturi la energie neplătite, du­blul totalului de dinaintea pan­demiei.

    Cu inflaţia situată la un maxim pe 40 de ani, americanii se chinuie să ţină pasul cu scumpirile şi pun mai puţini bani deoparte pentru urgenţe şi ţinte financiare pe termen lung, potrivit CNBC.

    Pentru a face faţă costurilor în creştere, 43% dintre americani se aşteaptă să se îndatoreze şi mai mult în următoarele şase luni, în special adulţii tineri şi părinţii cu copii mici, relevă un studiu LendingTree.

    Majoritatea se vor baza pe car­duri de credit pentru a acoperi dife­renţa dintre necesităţi şi ceea ce-şi permit. „În lunile următoare, şi mai mulţi americani ar putea apela la car­durile de credit în condiţiile în care creşterile de preţuri le dau peste cap bugetele“, avertiza recent biroul a­merican pentru protecţia consumato­rilor (CFPB), notează CNN.

    Deja, creşterea îndatorării a îm­pins datoriile totale ale gospodăriilor a­me­ricane la un nivel record de 16.000 de miliarde de dolari la înce­putul anului. În trimestrul al doilea al anului, aces­tea au depăşit 16.150 mi­liarde dolari în condiţiile în care consumatorii s-au în­datorat mai mult pentru a face faţă creşterii accelerate a inflaţiei.

    Mai multe detalii pe www.zf.ro

    Gradul de satisfacţie al americanilor legat de poziţia lor financiară se situează în prezent la un minim pe 12 luni. Procentul celor care se consideră în pericol financiar se ridică la 64%.

    Experţii cântăresc şansele apariţiei unei recesiuni, însă majoritatea americanilor, 70% dintre aceştia, consideră deja că economia ţării lor se îndreaptă către recesiune, relevă un studiu MagnifyMoney, citat de CNBC.

    Cel mai mare semn de avertizare privind recesiunea indicat de către 88% dintre participanţii la sondaj este inflaţia ridicată.

  • Ciucă, către americanii de la Kogălniceanu: vă mulţumesc pentru contribuţia la securitatea noastră

    Premierul Nicolae Ciuca a vizitat sâmbătă baza militară de la Mihail Kogălniceanu şi a ţinut un discurs în faţa militarilor americani.

    Premierul Nicolae Ciucă a participat sâmbătă la ceremonia de prezentare a drapelului de luptă al unităţii americane desfăşurate suplimentar în România.

    Este vorba despre Brigada 2 Combat Team, din cadrul Diviziei 101 Aeropurtate americane. Ceremonia s-a desfăşurat la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu din judeţul Constanţa.

    „Vreau să vă mulţumesc tuturor, bărbaţi şi femei în uniformă, dislocaţi în România pentru efortul dumneavoastră şi pentru contribuţia la securitatea noastră. Vreau să mulţumesc familiilor dumneavostră, ele sunt adevăraţi stâlpi de susţinere atunci când sunteţi departe de casă (…) Prezenţa voastră este binevenită, împreună suntem puternici”, a declarat Nicolae Ciucă.

    La final, premierul Nicolae Ciucă, împreună cu liderii militari români şi americani, a vizitat o expoziţie de tehnică militară.

  • Americanii îşi cumpără locuinţe în Franţa

    Motivaţi de dolarul puternic şi banii puşi deoparte, americanii au plecat la vânătoare de case în Franţa, potrivit Bloomberg.

    Căutările de proprietăţi franceze de către cumpărători din America au înregistrat o creştere de 37% în primele cinci luni ale acestui an comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

     

  • Nu ştiu dacă cei care sunt acum la putere – Iohannis, Ciucă, Ciolacu, etc. realizează situaţia critică în care a intrat lumea occidentală şi ce impact are asupra României. Sper să nu ia exemplul lui Băsescu, Tăriceanu şi Boc de acum un deceniu

    În toamna lui 2008, când pieţele financiare mondiale se confruntau cu criza subprime – creditele imobiliare fără garanţii luate de cei care nu puteau să le plătească şi cu falimentul băncii americane Lehman Brothers (celebra afirmaţie „too big to fail” spulberându-se într-o noapte), la Bucureşti, când economia duduia – creşterea economică era de 8% iar bugetul trăia din banii luaţi din vânzarea BCR către Erste – 2 miliarde de euro, premierul Tăriceanu, preşedintele Băsescu şi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, se întrebau public de ce lumea este neliniştită, pentru că noi nu aveam nicio treabă cu criza subprime şi nu aveam de ce să fim afectaţi.

    Isărescu ştia foarte bine ce se întâmpla pentru că vedea, de la o oră la alta, cum dispar liniile de finanţare externe pe care se baza sistemul bancar şi toată România.

    Economia şi băncile depindeau în proporţie de 70% de euro şi alte valute, iar acoperirea deficitului de cont curent, care ajungea la 15% din PIB, dispăruse peste noapte. În aceste condiţii, de unde să faci rost de linii de finanţare externă?

    Noroc că au existat FMI şi marii creditori instituţionali – Banca Mondială, Comisia Europeană, care au dat României 20 de miliarde de euro pentru a preveni intrarea sistemului bancar în colaps, stoparea creşterii cursului valutar (sper că vă amintiţi că cursul trebuia să sară la 5 lei pentru 1 euro) şi menţinerea economiei ca suprafaţă după căderea din 2009. În numai un an, de la o creştere economică de 8%, economia s-a prăbuşit la -7%, adică un minus total de 15%, mai rău ca într-un război.

    Nu ştiu dacă cei care sunt acum la putere – Iohannis, Ciucă, Ciolacu, etc. realizează situaţia în care a intrat lumea occidentală şi ce impact are asupra României.

    Criza gazului, prin stoparea livrărilor în Europa de către Putin şi explozia preţurilor, este considerată noul Lehman Brothers, dar sunt câteva diferenţe majore: dacă atunci marile bănci centrale au dat drumul la tiparniţa de bani ca să nu se prăbuşească pieţele financiare, au scăzut dobânzile la 0 şi au mărit deficitele bugetare, acum situaţia este total diferită: de frica inflaţiei care a scăpat de sub control, băncile centrale trebuie să majoreze dobânzile şi să scoată bani din piaţă, ceea ce modifică toate fluxurile financiare.

    Mai mult decât atât, creşterea inflaţiei care reduce puterea de cumpărare, şi majorarea dobânzilor, va duce în final la intrarea economiei americane în recesiune, ceea ce va avea un impact global, care se va resimţi inclusiv în România.

    Unul dintre cei mai cunoscuţi economişti americani, Lawrence Summers, spune că, pentru a reduce inflaţia din America, care acum a ajuns la 8,6%, şomajul trebuie să crească la peste 5% (acum este 3%), iar economia trebuie să fie în recesiune mai mulţi ani. Afirmaţia lui a îngălbenit ecranul de la Bloomberg.

    La Bucureşti toată lumea – guvernul, Iohannis şi noi – trăim din:

    • Creşterea economică de 6% din T1, total neaşteptată,

    • Din plafonările preţurilor la gaze şi energie electrică, care ne vor costa, pentru că sunt plătite din banii noştri din buget, 4 miliarde de euro în numai un an. Atenţie că Guvernul nu prea plăteşte aceşti bani furnizorilor pentru că nu-i are, iar deficitul bugetar, aşa cum este raportat, este denaturat pentru că, în realitate, este mult mai mare. De fapt guvernul trăieşte din banii furnizorilor.

    • Din dobânda de referinţă a BNR, care este de numai 3,75%, mult prea mică faţă de inflaţia de 15%. Apropo de inflaţie, în realitate ea este de peste 20%, dacă nu chiar 25, datorită plafonării preţurilor la energie şi gaze şi ţinerii cursului valutar leu-euro sub control.

    • Din IRCC-ul de 1,85%, care va deveni 2,65% de la 1 iulie, faţă de un ROBOR de 6,18% şi dobânzile pe care trebuie să le plătească băncile ca să facă acum rost de lichidităţi de peste 9%. Acest IRCC, care se calculează cu 6 luni întârziere, amână plata ratelor pentru creditele imobiliare şi de consum la dobânzile din piaţă.

    • Din dobânzile de 9% pe care trebuie să le plătească Ministerul Finanţelor pentru finanţarea unui deficit în creştere. La o creştere economică de 4-5%, cât va fi în acest an, Ministerul Finanţelor trebuie să se împrumute la o dobândă dublă, ceea ce înseamnă că datoria publică va deveni şi mai mare.

    • Din stabilitatea cursului valutar – Banca Naţională ar trebui să spună cât costă acest lucru şi ce balet face pentru a nu scăpa lucrurile de sub control.

    • Din programele de garanţii guvernamentale – de exemplu IMM Invest, care au permis băncilor să susţină creditarea în condiţii de fluctuaţii ale economiei. Dacă nu ar fi fost IMM Invest, băncile nu ar fi dat niciun credit, cu impact direct asupra companiilor şi economiei.

    • Din banii strânşi de populaţie în anii anteriori, care acum sunt pur şi simplu aruncaţi în consum.

    • Din banii din crypto: unii au reuşit să-şi cash-uiască din deţineri, ceea ce le permite să trăiască şi să facă nişte cheltuieli şi investiţii pe care, în condiţii normale, nu le-ar fi făcut. Dar, atenţie, că piaţa crypto s-a prăbuşit şi lasă urme adânci.

    Criza încă nu se vede pentru că lumea este într-o stare de euforie de consum şi mai are bani. Salariile nu s-au tăiat, companiile încă nu au operat reduceri de joburi, încă cererea de angajaţi este mai mare decât oferta, creşterea dobânzilor la lei încă nu se vede, iar stabilitatea cursului valutar leu-euro induce o linişte în piaţă.

    Dar vine toamna, şi, mai ales iarna, iar Putin se va uita cum Europa tremură de frig şi aşteaptă ca lumea occidentală să se revolte împotriva propriilor conducători. Germania face de zor planuri de raţionalizare a consumului de gaze (depozitele sunt umplute în proporţie de numai 55% iar ruşii au tăiat deja gazele).

    Preţurile la gaze şi energie lovesc companiile în plin – în România, Azomureş, cel mai important producător de îngrăşăminte, a anunţat că sistează producţia a doua oară pentru că noile preţuri la gaze sunt prea mari.

    Deja G7, grupul ţărilor occidentale cele mai industrializate, discută plafonarea generală a preţurilor la gaze şi energie. Dar să vedem de unde vor face rost de gaze.

    Băncile centrale cresc dobânzile în forţă – SUA va ajunge la o dobândă de 3% la finalul anului, Banca Centrală va ajunge la 1%, iar Polonia are deja 6%.

    La Bucureşti analiştii cred că BNR va ajunge cu dobânda de referinţă la 7%.

    Problema este că banii pleacă din ţările emergente către pieţele occidentale pentru că sunt mai la adăpost, ceea ce va însemna că o piaţă ca România, la graniţă cu războiul, nu prea va mai avea surse de finanţare externă, iar investitorii vor solicita dobânzi şi mai mari pentru a împrumuta statul şi chiar băncile locale.

    Gândiţi-vă că BCR şi Raiffeisen au fost nevoite să plătească dobânzi de 8-9% pentru a vinde obligaţiuni în piaţă. În aceste condiţii, cât va ajunge dobânda la credite?

    Bugetul şi deficitul bugetar sunt într-o situaţie critică pentru că au nevoie de bani, de tot mai mulţi bani. Băncile locale sunt într-o situaţie extrem de tensionată pentru că sunt cu expunerea la maxim pe titlurile de stat româneşti (cea mai ridicată expunere din Europa) şi, dacă ar mai vrea să cumpere, ar trebui să vândă în pierdere titlurile pe care le deţin, ceea ce ar însemna în final pierderi de capital.

    Ca să nu marcheze pierderi, multe bănci ţin titlurile de stat până la scadenţă, ceea ce oricum le aduce pierderi, pentru că dobânda este de 1-2%, iar în piaţă dobânzile sunt de 9%.

    Isărescu le-a transmis băncilor, direct şi indirect, că trebuie să majoreze dobânzile la depozitele în lei ca să ţină banii în bănci, iar pe cei care sunt la saltea şi în euro să-i readucă în bănci, astfel încât bancherii să aibă sursă de finanţare în condiţiile în care banii devin din ce în ce mai puţini. În acelaşi timp băncile trebuie să mai reducă motoarele creditării pentru a nu crea şi mai multă inflaţie şi pentru a nu-şi lua riscuri suplimentare având în vedere că situaţia economică nu este atât de roz.

    Ministerul Finanţelor, Guvernul şi, nu în ultimul rând România, nu prea au resurse de finanţare a bugetului şi a economiei, în afara celebrului PNRR. Şi nu cred că Iohannis & Comp. – guvernul PSD-PNL este creaţia lui – realizează acest lucru.

    De fapt nimeni nu realizează că Ministerul Finanţelor se împrumută cu 9% şi ce înseamnă acest lucru. Banii din PNRR stau degeaba, nici măcar rata de 3,8 miliarde de euro trasă de Guvern şi aflată la BNR, nu a putut fi cheltuită pentru că nu sunt îndeplinite condiţiile. Acest PNRR este al nimănui, nimeni nu este responsabil de el, nici nu ştii către cine să te îndrepţi ca să vezi care sunt condiţiile, cine trebuie să le îndeplinească şi în cât timp.

    Iohannis, între două deplasări externe, mai convoacă o şedinţă pentru a vdea ce mai face PNRR-ul, dar apoi rezultatul este 0.

    În condiţiile în care banii pleacă din pieţele emergente ca în 2008, în afara PNRR, care de fapt este un împrumut de la FMI, nu avem nicio altă resursă de finanţare a bugetului, a statului şi a economiei.

    Nicio companie nu-şi va finanţa investiţiile cu o dobândă de 15% la lei.

    Acum un deceniu, aflat în campania electorală, Băsescu şi guvernul Boc nu au pregătit economia, ceea ce a dus la prăbuşirea din 2009, la tăierile de salarii din 2010 şi la creşterea TVA de la 19% la 24%.

    Acum se poate spune, filosofic, că inflaţia taie salariile în valoare reală, deci nu ar mai fi nevoie de alte măsuri.

    Ciucă, Cîţu şi Ciolacu se războiesc pe Facebook în privinţa sistemului de taxe şi impozite, bulversând şi mai mult companiile care nu ştiu pe ce să se bazeze.

    Pentru a nu ajunge ca în 2009, pentru a avea o aterizare lină şi a nu ne izbi de un zid, guvernul, dar şi companiile, trebuie să se pregătească.

    În afara banilor din PNRR şi fondurile europene nu există altă sursă de finanţare pentru economie. Deja firmele reduc investiţiile uitându-se către Palatul Victoria şi Palatul Cotroceni pentru a vedea ce vine de acolo.

    Scăderea economică o vom avea, dar contează cât de mare sau de mică va fi. La fel cum contează costul de finanţare a economiei şi a investiţiilor şi dobânzile pe care le plătesc persoanele fizice la credite.

    În timp ce americanii intră în recesiune, la noi toată lumea s-a dus în vacanţă, iar guvernul a uitat de PNRR pentru că nu are cu cine să vorbească. Sper că la întoarcere aterizarea să fie lină, iar piloţii să nu ajungă să se catapulteze.

  • Unde se află comuna care devine noua capitală nucleară a României. Aici vor construi americanii de la NuScale prima centrală nucleară de mici dimensiuni din lume

    Virgil Popescu, ministrul Energiei, a anunţat luni locul unde va fi construită prima centrală modulară de mici dimensiuni din lume de către americanii de la NuScale. 

    “Am finalizat studiul de amplasament şi vă pot spune că primul proiect SMR (reactoare modulare de mici dimensiuni) va fi pe locul termocentralei de la Doiceşti. Trecem la designul proiectului”, a spus Virgil Popescu, ministrul Energiei. 

    România, alături de partenerul american NuScale, ar vrea ca în 2027-2028 să finalizeze construcţia primului SMR comercial, deşi varianta demo, de test, din SUA ar trebui să fie gata în 2029.

    Angajamentul României de a dezvolta local reactoarele nucleare SMR realizate de NuScale vine în contextul în care autorităţile române s-au angajat la cea mai rapidă ieşire din zona de cărbuni, termenul asumat fiind anul 2032, mai devreme decât Germania sau Polonia.

    La finalul anului 2020 a fost anunţat un acord România-SUA pentru centrala de la Cernavodă, suma care ar urma să fie investită în baza acestuia fiind de 8 miliarde de dolari. Acordul negociat în perioada 2019-2020 vizează dezvoltarea Unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă, retehnologizarea Unităţii 1, cooperarea în domenii precum reglementare, cercetare şi dezvoltare, schimburi între laboratoare de cercetare şi universităţi şi pregătirea personalului, potrivit informaţiilor cuprinse în expunerea de motive a documentului. Deşi acordul a dat de înţeles că prioritatea va fi centrala de la Cernavodă, în prim plan este acum dezvoltarea locală a SMR-ului NuScale. Nuclearelectrica subliniază însă că proiectele SMR şi Cernavodă nu sunt concurente, ci complementare.

    Schimbarea dramatică a industriei româneşti după anii 1990 a dus la scăderea emisiilor de CO2 cu peste 65% la nivelul anului 2019, piaţa locală îndeplinind chiar şi acum ţinta asumată la nivel european privind reducerea emisiior de carbon până în 2030. Mai mult, România este una dintre puţinele state europene cu temele făcute la capitolul energie verde. Practic, dezindustrializarea brutală după anii 1990 a creat condiţiile pentru ca România să fie verde, chiar fără să îşi propună. În plus, România este una dntre cele mai verzi ţări în ceea ce priveşte parcul de generare de energie.

    O centrală NuScale cu 6 module va genera 193 de locuri de muncă permanente, 1500 de locuri de muncă pe perioada construcţiei, 2300 locuri de muncă în manufacturare şi va evita eliberarea în atmosferă a 4 milioane de tone de CO2 pe an.