BusinessMagazin

Tag: ambalaje

  • Povestea unei afaceri româneşti care anul trecut a fost un succes, iar profitul companiei s-a dublat

    Compania românească axată pe producţia de ambalaje M&M Product, cu afaceri de 6,65 milioane de euro în 2019, şi-a continuat planurile de investiţii şi în 2020, valoarea acestora ajungând  la 1 milion de euro. Care va fi impactul investiţiei din pandemie în evoluţia pe termen lung a companiei?

    “Ne aşteptăm la o creştere graduală a impactului pe care noul produs îl va avea în veniturile companiei. Creşterea va fi mult influenţată de decizia companiilor din România de a urma şi implementa recomandările Consiliului Uniunii Europene legate de responsabilitatea faţă de mediu până în 2030. Încet, printr-un proces continuu de educare a pieţei, vrem să facem trecerea spre folii cât mai prietenoase cu mediul”, a spus Melinda Mureşan, General Manager şi proprietar al companiei M&M Product, producător şi distribuitor naţional de ambalaje flexibile, folie termocontractibilă din PVC şi folie pre-stretch.

    Compania M&M Product a investit anul trecut aproximativ 1 milion de euro în dezvoltarea şi lansarea pe piaţa locală a unui nou produs – folia termo ecosustenabilă din polietilenă verde. Aceasta are ca resursă trestia-de-zahăr, care este regenerabilă, produce oxigen, reduce dioxidul de carbon din atmosferă şi completează gama de produse HighPerformance, prietenoase cu mediul înconjurător, lansate de companie sub brandul „The Smart Green”. „Mare parte din investiţie a mers în utilaje de producţie care încorporează tehnologii de vârf pentru a produce foliile The Smart Green. Capacitatea anuală de producţie din acest material este de 3.000 de tone.”

    Compania înfiinţată în 1994 deţine o platformă la Râşnov – unde are loc producţia şi unde se află şi depozitul central, şi operează la nivel naţional prin cinci puncte de lucru deschise în oraşele Bucureşti, Cluj, Craiova, Bacău şi Timişoara.

    Melinda Mureşan, manager general şi proprietar M&M Product: „În primele 10 luni ale anului trecut, profitul companiei s-a dublat, iar după închiderea anului fiscal aceşti bani vor fi investiţi în modernizarea platformei, în proiectul TheSmartGreen – noul produs lansat pe piaţa locală – şi în dezvoltarea oamenilor cheie din organizaţie.”

    De asemenea, producătorul şi distribuitorul de ambalaje deţine două divizii – producţie şi distribu   ţie – şi trei linii de business – ambalaje flexibile standard, ambalaje flexibile High Performance (HP şi smart green) şi utilaje. „Capacitatea de producţie a companiei este de 4.000 tone de ambalaje pe an. În 2020, ambalajele din linia de business standard au avut contribuţia cea mai mare la cifra de afaceri, sub brandul Optim. Unul dintre obiectivele noastre pentru 2022 este ca produsele din linia de business HighPerformance să ajungă de la 55% pondere în cifra de afaceri de la 35% cât este în prezent”, a spus managerul general al companiei.

    În cadrul companiei lucrează în prezent 40 de angajaţi care deservesc simultan liniile de business. „Ne vom extinde producţia şi vom genera în plus 15 locuri de muncă care vor deservi, în principal, liniile de business HighPerformance şi TheSmartGreen. Ne dezvoltăm structura şi în departamentul comercial, unde dorim să ne mărim echipa de KA Executive şi Customer Service cu 4-6 oameni”, a mai spus Melinda Mureşan.

    Salariul unui angajat full-time, cu rolul de referent comerţ exterior este de circa 1.700 de lei net lunar, la care se adaugă tichete de masă în valoare de 210 lei şi un comision din vânzări de 300 de lei, potrivit informaţiilor publicate la mijlocul anului trecut de un fost salariat din cadrul companiei, pe un site de recrutare pe care M&M Product a postat în trecut un anunţ de angajare.

    Pandemia a adus schimbări în cadrul companiei, una dintre acestea fiind reprezentată de trecerea angajaţilor la munca de la distanţă. Spre exemplu, echipele de vânzări şi departamentul tehnic, care aveau activitate preponderent de teren, au fost mutate în online, ceea ce a înfrânat activitatea de dezvoltare a portofoliului de clienţi. „În perioada de lockdown, activitatea companiei a fost mixtă. Am implementat un nou model de management, ne-am concentrat pe dezvoltarea competenţelor oamenilor cheie şi am folosit această perioadă pentru a reorganiza platformele de producţie.”

    În continuare, pe parcursul anului 2021, cei aproximativ 40 de angajaţi ai companiei vor lucra în regim mixt – atât la birou cât şi de acasă. „Acolo unde profilul jobului permite, activitatea s-a mutat parţial în online. Vom continua cu acest sistem”, a menţionat Melinda Mureşan. Din fericire însă, planurile pe termen scurt şi mediu ale companiei nu au fost afectate de pandemie. În prezent, M&M Product este activă doar pe piaţa locală, însă, planurile pentru anul în curs vizează extinderea peste graniţele României. „Suntem pregătiţi să exportăm în funcţie de cererea venită de pe pieţele externe. Noile folii The Smart Green pot fi furnizate în toată Europa, iar dacă există cerere, putem exporta peste tot în lume. Celelalte produse din portofoliu nu merg la export.” În ceea ce priveşte portofoliul de clienţi, compania nu a înregistrat o creştere a numărului de clienţi, însă a consolidat relaţia cu cei cu care lucra deja, a spus reprezentanta M&M Product. „Am observat o tendinţă a clienţilor de a aprecia parteneriatele existente. Numărul de clienţi nu a crescut în timpul pandemiei pentru că noi nu vindem ambalaje, ci oferim soluţii pe baza diagnozei la client, iar constrângerile din pandemie au îngreunat mult procesul de diagnoză şi testarea soluţiilor.” De asemenea, în ceea ce priveşte indicatorii economici ai companiei la finalul anului trecut, Melinda Mureşan a spus că în intervalul ianuarie – octombrie 2020, cifra de afaceri a fost în uşoară scădere comparativ cu aceeaşi perioadă din 2019, ajungând anul trecut la  aproape 26 mil. lei (5,3 mil. euro), raportat la peste 26,5 mil. lei (5,44 mil. euro) acum doi ani.

    „Această performanţă se datorează mixului de vânzări cu pondere mai mare a produselor de performanţă înaltă. De aceea, în primele 10 luni ale anului trecut profitul companiei s-a dublat, iar după închiderea anului fiscal, aceşti bani vor fi investiţi în modernizarea platformei, în proiectul TheSmartGreen şi în dezvoltarea oamenilor cheie din organizaţie.”

    De asemenea, în a doua parte a trimestrului trei din 2020, respectiv în perioada noiembrie – decembrie, consumul şi volumul comenzilor pentru produsele fabricate de compania românească a încetinit.

    „Ca în multe alte industrii, şi în cea a ambalajelor se observă încetiniri de ritm în ceea ce priveşte producţia şi vânzările. Contextul economic este foarte volatil şi impredictibil, de aceea clienţii sunt destul de reţinuţi în a face achiziţii, mai ales în ultimul trimestru al anului”, a explicat managerul general al companiei.

    Pe de altă parte, ea consideră că este un moment bun ca jucătorii să înţeleagă că pe termen lung investiţia în produse de o calitate superioară reprezintă economii pentru companiile care au curajul să investească.

    Printre obiectivele şi planurile de business ale M&M Product pentru anul acesta se mai numără consolidarea parteneriatelor strategice cu furnizorii şi clienţii existenţi, dar şi o profitabilitate mai mare, ca efect al concentrării pe produsele cu valoare adăugată şi creşterea echipei de vânzări în segmentul de KA. „Vrem să fim mult mai activi în procesul de educare a pieţei şi a partenerilor, în ceea ce priveşte consumul responsabil şi folosirea maselor plastice din polietilenă de sursă fosilă. Avem deja în plan proiecte pentru anul acesta care să susţină atingerea acestui obiectiv.”

  • Începutul erei „plăteşti pentru cât arunci” în România

    Principiul „plăteşti pentru cât arunci”, implementat în statele europene cu scopul de a încuraja reciclarea deşeurilor, a fost până acum un concept atractiv doar pe hârtie în România. Acum însă, atât companiile, cât şi autorităţile locale, fac paşi concreţi în această direcţie, stimulate de măsurile luate la nivelul UE.

    Responsabilitatea, dar şi pârghiile pentru implicarea cetăţeanului, toate acestea ţin în mare parte de autoritatea locală, de care depinde implementarea măsurilor în piaţă.Plăteşte cât arunci este doar o măsură care poate avea rezultate bune în acest sens. Activitatea tuturor actorilor din lanţul de reciclare a fost afectată în pandemie ca urmare a unor industrii care au avut de suferit: preţul petrolului a scăzut dramatic din lipsa consumului, sectoarele auto şi al textilelor au avut scăderi semnificative, de pildă. Tot acest context ne face să conştientizăm şi mai bine faptul că fără reglementări special implementate de către Uniunea Europeană, mare parte din industria reciclării riscă să dispară.

    Reciclarea nu înseamnă doar operaţiunea de transformare a unui deşeu în materie primă sau într-un alt produs, ci necesită costuri destul de mari pentru operaţiunile de colectare, sortare şi procesare”, spune Adela Lazăr, preşedinte al GreenPoint Management, companie care deţine cea mai mare cotă de piaţă la nivel naţional în domeniul gestionării deşeurilor de ambalaje. Compania cu un număr mediu de 19 salariaţi a înregistrat în 2019, cel mai recent an pentru care există informaţii publice disponibile, o cifră de afaceri de 140,7 milioane de lei.

    Preşedintele GreenPoint Management adaugă că toate etapele procesului de reciclare implică anumite costuri, iar valoarea materialului nu e niciodată suficient de mare pentru a le acoperi. Din acest motiv, Comisia Europeană a propus o schemă de răspundere extinsă a producătorului (REP), prin care importatorii şi producătorii care pun pe piaţă produsele ambalate sunt responsabili pentru acestea şi, astfel, trebuie să susţină financiar întregul lanţ de colectare/reciclare. Prin această finanţare, colectorii ajung şi ei la acel „breakeven point” care le permite continuarea activităţii.

    „Prin aplicarea «taxei la groapă» de pildă, fluxurile de deşeuri ar putea fi redirecţionate spre reciclare, descurajându-se astfel acumularea de cantităţi mari de gunoi şi stimulându-se în schimb procesele de colectare şi valorificare, în concordanţă cu principiul «poluatorul plăteşte»”, spune Adela Lazăr.  

    Taxa de plastic în cuantum de 80 de cenţi/kg a intrat în vigoare în prima zi a anului, urmând să influenţeze felul în care statele UE vor gestiona procesele de colectare selectivă. Astfel, producătorii vor trebui să plătească 0,8 euro pentru fiecare kilogram de deşeuri de ambalaje de plastic nereciclate. Noile măsuri vor afecta un număr tot mai mare de companii, precum cele din sectorul comerţului cu amănuntul şi al bunurilor de larg consum, al producătorilor de ambalaje din plastic, dar şi alte industrii care utilizează ambalaje de plastic.

    Adela Lazăr este de părere că, deşi această măsură ar trebui să reprezinte o motivaţie pentru statele membre de a îmbunătăţi capacităţile de reciclare, trebuie urmărit modul în care va fi afectat nivelul de concurenţă la nivelul continentului.

    „Ne putem aştepta ca fondurile financiare alocate sectorului din care facem parte să vină în sprijinul industriei, iar piaţa să atingă noi dimensiuni în mod sustenabil. În acest caz, procentul din buget alocat de statul român este un indicator cert al interesului pentru domeniul reciclării ambalajelor din România şi al angajamentului statului. Indiscutabil, obiectivele din domeniul reciclării trebuie să fie prioritare pentru decidenţii politici în următorii ani”, crede preşedintele GreenPoint.

    Luând în calcul zona de consum şi fluctuaţiile din viitorul apropiat, schimbările efectuate la nivelul pieţei vor deveni inevitabile. Obiectivele legale pe care trebuie să le atingă companiile vor avea un impact clar asupra evoluţiei pieţei, cantităţilor şi tipurilor de materiale reciclate, atât din punctul de vedere al cantităţii, cât şi al calităţii.

    Dincolo de măsurile impuse de Uniunea Europeană, direcţia pieţei va depinde în cea mai mare măsură de responsabilitatea şi transparenţa companiilor, iar Adela Lazăr se referă în acest caz la Organizaţiile care implementează obligaţiile privind răspunderea extinsă a producătorului (OIREP), dar şi la restul actorilor de pe lanţul de reciclare. În consecinţă, piaţa va fi obligată să se adapteze unei noi realităţi, în care se va pune din ce în ce mai multă presiune asupra materialelor de ambalat.

    Din punct de vedere logistic, gestionarea deşeurilor pe două fluxuri – municipal şi comerţ-industrie – iar când vine vorba despre gospodării, deoarece procentul de deşeu reciclat depinde în cea mai mare parte de calitatea deşeului colectat, este necesară implicarea cetăţeanului în colectarea separată din gospodării, crescând astfel şansele ca resturile să fie reciclate şi să devină resursă valorificată.

    „Atât corporaţiile cât şi mass-media acceptă faptul că, în relaţiile dintre companii şi comunităţi, responsabilitatea socială este reciproc avantajoasă. Pe de o parte, această generează profit pentru firme. Pe de altă parte, CSR implică sprijinul comunităţilor ori grupurilor sociale defavorizate, companiile se implică în dezvoltarea locală. Există un oarecare consens în mediul de afaceri care subliniază faptul că strategia de responsabilitate socială corporatistă trebuie aliniată obiectivelor de management şi că investiţiile sociale trebuie măsurate în termeni economici. Vorbim de un proces care a început deja, de 10-15 ani. Având în vedere faptul că schimbarea se observă în ultimii 5 ani, putem afirma cert că şi la nivelul populaţiei, o asemenea schimbare de comportament are nevoie de timp şi consecvenţă” a mai punctat Adela Lazăr.

  • Businessul prietenos cu natura

    Despre atenţia la mediu, despre soluţii prietenoase cu mediul, despre reciclare şi sustenabilitate vorbesc corporaţii şi giganţi internaţionali cu bugete masive gata de investit în aceste direcţii. Raza de speranţă vine însă şi din partea micilor businessuri antreprenoriale care pornesc la drum chiar cu ideea de a fi prietenoase cu natura şi fac din asta un adevărat crez. Câteva astfel de afaceri au trecut prin proiectul ZF Afaceri de la zero de-a lungul ultimului an şi jumătate, iar poveştile lor integrale sunt disponibile pe platforma cu acelaşi nume.

    1. Un arbore pentru un suvenir

    La bază ecolog, Kosa Istvan a încercat să găsească o metodă care să îmbine principiile unui ONG pentru protecţia mediului cu pragmatismul unei afaceri. Aşa că, punând la bătaie toate ideile şi o investiţie de 60.000 de euro, a dat contur businessului Transylmagica, un atelier din Miercurea Ciuc unde iau naştere suveniruri şi alte obiecte personalizate.

    Kosa Istvan produce şi vinde obiecte mici, durabile, simpatice, care îşi deservesc proprietarii pe o perioadă îndelungată, iar după vânzarea fiecărui produs plantează un puiet de arbore în cadrul unor proiecte de restaurare ecologică.

    Sub brandul Transylmagica, se găsesc atât suveniruri, cât şi sacoşe textile şi diferite tipuri de căni. Magazinul online a devenit funcţional în martie 2020, la capătul unui an întreg de pregătiri şi de realizare a stocurilor. Site-ul este, de altfel, singura modalitate de vânzare în acest moment, fiind în derulare însă şi discuţii cu potenţiali revânzători.

    O parte din produse sunt fabricate în atelierul Transylmagica, altele parţial în colaborare cu fabrici autohtone.

    „În viitor nu dorim să ne limităm la produsele fabricate numai de noi, ci am dori să accentuăm faptul că de la noi se cumpără experienţa de a planta un arbore, iar aceasta este tot atât de importantă sau chiar mai importantă decât produsul în sine”, spune Kosa Istvan.

     

    2. Terapie fără plastic

    Raluca Răileanu, absolventă de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, a pornit de la zero în 2019 businessul Terrawell, din dorinţa de a ajuta oamenii să găsească produse fără plastic şi să aibă un stil de viaţă mai prietenos cu natura. Astfel, cu economiile proprii, de mai puţin de 3.000 de euro, a adunat câteva produse fără ambalaje din plastic, din ţară şi din străinătate, şi a deschis un magazin online.

    În prezent, în gama de produse a Terrawell se găsesc produse de îngrijire personală (tablete de pastă de dinţi sau apă de gură, săpun de vase solid, gel de duş la vrac, fiecare ambalate în carton), produse pentru casă (săpunieră din bambus, şerveţele cerate, care înlocuiesc folia alimentară) sau produse pentru drumeţii (caserole din inox, sacoşe din bumbac, săculeţi reutilizabili).

    Printre brandurile prezente pe platforma Terrawell, se numără şi Zahra, o altă afacere de la zero, care s-a prezentat în cadrul proiectului ZF. Fondatoare este Andreea Costina, care a schiţat brandul Zahra în timpul studenţiei, când a produs primele cosmetice naturale, unturi de corp, pe care le-a vândut apoi colegelor de cămin. În 2014 şi-a înfiinţat o firmă de tip SRL-D şi a închiriat spaţiu pentru un laborator de producţie în Bocşa, satul său natal, din judeţul Sălaj. Acum, are un portofoliu de 20 de produse cosmetice precum unturi de corp, creme de faţă şi de mâini, balsamuri de buze, dar şi produse pentru baie – săruri de baie, geluri de duş. Toate, eco-friendly.

     

    3. În loc de „punguţa” de la magazin

    Obloj este tot un brand prietenos cu natura, care se prezintă într-o manieră prietenoasă şi pentru cumpărători, sub forma săculeţilor textili pentru cumpărături, ca alternativă la pungile de plastic. Mihaela şi Adrian Aron sunt cei cu minţile creative care au transformat Obloj într-o punte de legătură între mediul înconjurător şi oamenii care ţin la el.

    Gândită cu mai multă vreme în urmă, afacerea a luat o pauză în 2019, însă a revenit cu forţe proaspete anul acesta, odată cu instituirea carantinei, când cumpărăturile au devenit mai rare, dar mai consistente.

    Obloj înseamnă acum o colecţie întreagă de săculeţi textili din bumbac netratat, imprimaţi cu mesaje isteţe, de dimensiuni diverse, pentru diferite utilizări. Astfel, de pildă, un săculeţ numai bun pentru o franzelă costă 18 lei, unul pentru pâine rotundă sau pentru legume şi fructe este 20 de lei, unul pentru verdeţuri – 12 lei, un săculeţ pentru leguminoase – 15 lei. Cel mai scump este săculeţul Obloj pentru orice, adică şi cel mai mare din colecţie, al cărui preţ este de 22 de lei.

    Momentan, Mihaela şi Adrian Aron produc săculeţii Obloj într-un mic atelier din Bucureşti şi vând online, dar şi în cadrul târgurilor handmade, în măsura în care acestea se desfăşoară în această perioadă.

    Mai mult, la achiziţia unui set format din zece săculeţi textili Obloj – pentru toate nevoile de la cumpărături – antreprenorii au plantat în septembrie un copac în Ocolul Silvic Ciucaş.

     

    4. Ambalajul din plante

    Biodeck produce ambalaje, pahare şi tacâmuri compostabile, folosind ca materie primă trestia de zahăr şi amidonul de porumb. Ambalajele Biodeck sunt o alternativă pentru cele de unică folosinţă din plastic, fiind produse din ingrediente 100% regenerabile şi biodegradabile. De bază, ca materie primă, sunt amidonul de porumb – care provine dintr-un amestec de uleiuri vegetale, dar şi trestia de zahăr. Adrian şi Tudor Georgescu, fondatorii afacerii, folosesc aceste materii prime pentru a face farfurii, caserole şi tacâmuri.

    Spre deosebire de ambalajele reciclabile, care pot fi reintroduse în cicluri noi de producţie, cele compostabile se transformă în compost (îngrăşământ agricol natural) sub influenţa umezelii şi a căldurii. Dacă produsele reciclabile pot fi refolosite de câteva ori, compostul este reutilizabil la infinit.

    Bazele afacerii au fost puse în aprilie 2017, când cei doi fraţi s-au aşezat la masă şi au ales numele firmei. Un an mai târziu, în vara anului 2018, au încheiat primul contract cu un lanţ de magazine. Astăzi, ambalajele Biodeck se găsesc atât pe rafturi ale retailerilor, cât şi în mai multe cafenele şi restaurante. Fabrica Biodeck se află în Buftea, în apropiere de Bucureşti.

     

    5. Poveşti din pânză

    Atelierul de pânză s-a născut în 2009, într-un spaţiu de mai puţin de nouă metri pătraţi, în care trei persoane au început să creeze sacoşe din pânză, ca o alternativă la pungile de plastic. Proiectul, un business social, în care lucrează persoane cu dizabilităţi, a apărut ca o soluţie la rezolvarea unui cumul de probleme de mediu, precum criza climatică sau problema deşeurilor, care au loc atât la nivel global, cât şi în România, povesteşte fondatoarea Teia Ciulacu.

    Inspiraţia i-a venit după ce a dat peste o statistică de la Ministerul Mediului, care arăta că în România se con­su­mă cinci miliarde de pungi de plastic într-un an, iar plasticul nu e biodegradabil sau reciclabil şi, astfel, contribuie la emisiile de gaze cu efect de seră.

    Teia Ciulacu a scris atunci un plan de afaceri, a primit un grant de 5.000 de dolari de la o fundaţie pentru a-şi cumpăra echipamentele necesare şi, într-un spaţiu pus la dispoziţie de un partener, au realizat primele sacoşe de pânză, din bumbac netratat, neînălbit.

     

     

    Materialul vedetă  din China

    Pentru mai multe afaceri de la zero, materia primă este bambusul, iar produsele care ies din această plantă sunt din cele mai diverse, de la biciclete la scutece şi hârtie igienică.

    Sabin Dimian, de pildă, a pus pe piaţă în 2018 brandul Veltra Bikes, sub care produce biciclete din bambus într-un atelier din Câmpina, judeţul Prahova. După mai multe încercări, în noiembrie 2018 au ieşit primele biciclete.

    „Am optat pentru bambus pentru că poate fi recoltat în fiecare an. Dacă am fi produs din lemn, trebuia să aşteptăm zece ani, astfel încât stejarul respectiv să ajungă la maturitate pentru a produce o asemenea bicicletă. Bambusul este cu 35% mai  rezistent decât stejarul”, spunea Sabin Dimian la emisiunea online ZF Afaceri de la zero. Tot din bambus sunt şi scutecele pe care le face Ana Voicu. Fostă angajată a unei companii multinaţionale, ea a dat statutul de angajat pe cel de antreprenor, pentru a pune pe picioare brandul de scutece de unică folosinţă, parţial biodegradabile, din bambus Zuluff.

    Primele idei au încolţit acum trei ani, dar au prins contur treptat, după ce Ana Voicu a testat produsul cu ajutorul mamelor din România. Bambusul a fost ales ca materie primă pentru Zuluff deoarece este un material sustenabil, care se găseşte şi creşte în cantităţi mari. În plus, fibra din bambus este moale şi potrivită pentru bebeluşi.

    Şi la baza hârtiei igienice Bambooda stă tot bambusul. Dan Cornea este cel care s-a gândit să creeze o alternativă la hârtia care rezultă din tăierea copacilor şi a conceput acest brand de hârtie igienică. Materia primă provine din provincia Sichuan din China, recunoscută pentru plantaţiile de bambus.

    „Bambusul este una dintre plantele cu cea mai rapidă creştere din lume, oferind o alternativă ecologică pentru copacii tăiaţi şi care poate fi reînnoită rapid. Bambooda este fabricată 100% din celuloză de bambus, complet albă, în trei straturi, conţine 330 de foi, are zero ambalaje din plastic şi este mult mai rezistentă la rupere”, explică Dan Cornea.

    Din bambus sau nu, produsele micilor antreprenori arată, cu fiecare nouă idee, că alternative pentru a fi sustenabili există la orice. Este totul o chestiune de voinţă.

  • Românii care au ales să folosescă sustenabilitatea ca strategie de business

    Interdicţia de a folosi pungi de unică folosinţă din plastic a schimbat atât atitudinea românilor faţă de produsele bio-based şi compostabile, dar şi întregul business Prodplast – devenit Promateris în noul context. Anul 2021 va veni cu o nouă etapă de familiarizare, odată cu intrarea în vigoare a Legii Compostului, care va obliga firmele şi persoanele fizice să îşi colecteze separat bio-deşeurile. Ce va aduce această schimbare companiei româneşti cu o istorie de 60 de ani, dar şi industriei?

    Pentru mine este evident că publicul a devenit mai conştient de impactul pe care îl au acţiunile sale asupra mediului înconjurător. Totuşi, acesta este un domeniu destul de complex, iar pentru o înţelegere corectă a tuturor implicaţiilor, este nevoie de timp dedicat înţelegerii problemelor de fond”, spune Tudor Georgescu, directorul general al Promateris, liderul regional în producţia de ambalaje bio-based compostabile. Producătorul român cu vânzări anuale de 87 de milioane de lei, potrivit celui mai recent raport bursier şi-a bifat un profit de 3,9 milioane de lei în primele nouă luni ale anului, în creştere cu 70% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    CEO-ul este de părere că putem foarte uşor să cădem în capcane extremiste şi să propunem soluţii care nu sunt scalabile sau care nu ar fi acceptate de către marea parte a publicului. „Este important să înţelegem că schimbările, atât la nivel de înţelegere a publicului, cât şi a inovaţiilor tehnologice, vin incremental şi nu putem oferi soluţii miraculoase peste noapte. Cred totuşi în puterea tehnologiei şi a inovaţiei şi am toată încrederea că în următorii ani se vor dezvolta o serie de materiale cu performanţe de sustenabilitate ridicate. Ne propunem să fim una dintre aceste companii”, descrie el obiectivele pe care le vizează.

    Tudor Georgescu a studiat în Elveţia, la Universita della Svizzera Italiana di Lugano, iar apoi a absolvit MBA-ul Româno-Canadian coordonat de Universitatea din Ottawa. A lucrat o perioadă în industria ospitalităţii, iar mai apoi, întors în ţară după finalizarea studiilor, a lucrat pentru un fond de investiţii român. Angajarea în cadrul Promateris a avut loc în 2013 pe o poziţie de sales representative. Ulterior a devenit sales manager şi din 2015 ocupă funcţia de CEO.

    Compania a investit 10 milioane de euro în fabrica din Buftea, unde peste 75% din producţie este reprezentată de produse ce au la bază resurse regenerabile. Investiţia s-a realizat pe toate planurile: în hale de producţie, echipamente de ultimă generaţie, în laboratoarele pentru R&D şi testarea calităţii, dar şi în trainingul echipelor, atât a celor de management, cât şi a celor responsabile de producţie.

    Ultimul raport trimestrial publicat la bursă arată că veniturile din vânzări au ajuns anul acesta la 81,7 milioane de lei, cu 51% mai mult decât în 2019, iar EBITDA operaţională (câştigurile înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizare) a fost de 9,6 milioane de lei, de aproape două ori peste nivelul înregistrat anul trecut.

    De asemenea, firma plănuieşte să investească 7 milioane de euro pentru construcţia unei noi fabrici în Crevedia, construcţie ce va începe în 2021 şi se va încheia în 2023, urmărindu-se astfel creşterea capacităţii de producţie, dar şi diversificarea portofoliului de produse pe care îl realizează Promateris.

    De-a lungul crizei generate de coronavirus, compania nu a raportat întreruperi în procesul de producţie şi a reuşit să genereze creşteri, întrucât gama destinată lanţurilor de retail a avut o cerere foarte mare în ultimele luni, subliniind aici sacii menajeri compostabili destinaţi colectării resturilor alimentare. Firma a raportat o creştere accelerată a cererii pe piaţa din România în martie şi aprilie, adică în prima perioadă de restricţii la nivel naţional, nivelul revenind la normal odată cu ridicarea măsurilor de distanţare. În ceea ce priveşte pieţele din regiune, aici se simte o creştere constantă, ce are la bază o legislaţie favorabilă pentru produsele compostabile.

    „Strategia noastră este aceea de a dezvolta produse cu valoare adăugată, atât pentru consumator, cât şi pentru companie. Scopul nostru este să îmbunătăţim constant produsele, să fie mai performante atât funcţional, cât şi din punct de vedere al sustenabilităţii. Vechile obiceiuri de producţie şi consum trebuie înlocuite cu unele performante, cu grijă faţă de impactul social şi de mediu. Cred că acest lucru se aplică şi în cazul tipului de produse pe care le realizezi, care pe lângă considerente de performanţă calitativă, trebuie să fie şi performante din punct de vedere al mediului. Publicul este într-o continuă schimbare, iar noi, producătorii, trebuie să investim în cercetare şi în scalarea de soluţii inovative şi sustenabile. Acestea au fost principiile după care ne-am ghidat activitatea în ultimii ani şi ne propunem să dezvoltăm această viziune şi în anii următori.” Dacă aruncăm o privire asupra procesului de reconversie de la producţia de plastic către una de tip bio-based, unul dintre cei mai importanţi piloni este know-how-ul. În plus, pe lângă dezvoltarea reţetelor proprii, industria are nevoie de tot mai multe cunoştinţe pe partea de echipamente şi utilaje. Firmele trebuie să îşi cunoască piaţa, dar să ştie în acelaşi timp care sunt punctele forte şi punctele slabe ale fiecărui echipament, punctează Tudor Georgescu.

    Studiile arată că publicul este tot mai receptiv la ambalajele compostabile, în timp ce retailerii şi companiile care se concentrează pe produse de larg consum (FMCG) încep să îşi ia angajamente îndrăzneţe în acest sens, răspunzând preocupării publicului la deşeurile de ambalaje de unică folosinţă. Însă pandemia de coronavirus a schimbat ordinea priorităţilor publicului, care pune din ce în ce mai mult accent pe igienă şi siguranţa alimentelor, alături de sustenabilitatea produselor cumpărate.

    Promateris, denumire schimbată din Prodplast în vara anului 2020, deţine cea mai mare capacitate de producţie dedicată ambalajelor bio-based compostabile din Europa Centrală şi de Est, rebrandingul companiei devenind o necesitate alimentată de nevoia de a-şi alinia noua identitate cu activitatea de producţie, potrivit reprezentanţilor companiei. „Cea mai mare provocare este aceea de a crea echipe de specialişti cu o mentalitate orientată spre performanţă, agilitate şi cercetare. Promateris are peste 60 de ani de experienţă în industrie, iar o parte dintre colegii mei, în special în producţie, sunt de peste 10-20 de ani în această firmă. În mod evident, asta vine cu mult know-how, dar şi cu o ancorare mai mare în procese de producţie şi proceduri uneori depăşite. Eforturile noastre cele mai mari sunt în direcţia creării şi integrării de fluxuri de producţie eficiente şi performante, care să ne ajute să ne păstrăm poziţia de lider în România, dar şi de creştere în regiune. În vederea trainingului angajaţilor, ne-am bucurat de prezenţa celor mai buni specialişti europeni din Italia, Danemarca, Germania etc. la fabrica noastră din Buftea, care au lucrat împreună cu echipele noastre în vederea transferului de cunoştinţe pentru învăţarea noului proces de producţie. Ne place să ne referim la noi înşine ca «pionieri agili», a căror stare naturală e curiozitatea şi acţiunea, ca forţă de a modela viitorul. În acest domeniu singura cale de a conta este să-ţi păstrezi o stare de alertă pozitivă şi o minte deschisă, în perpetuă căutare.”

    Tudor Georgescu – CEO; Maria Desmirean – Board Member; Laurenţiu Soare – Board Member; Adrian Georgescu – Board Member

  • BROSCUŢA – Prima infrastructură de reciclare a produselor de îngrijire personală şi a locuinţei

    Kaufland România

    Motivaţie:
    Pornind de la deviza ,,consumul excesiv de plastic dăunează grav naturii”, Kaufland a introdus în premieră în magazine un sistem nou de colectare a flacoanelor goale de produse de igienă sau de curăţenie, ce vor fi reciclate pentru a proteja mediul înconjurător. „Proiectul reprezintă o premieră la nivelul pieţei, astfel de ambalaje fiind mai dificil de reciclat, din cauza procesului minuţios de sortare, pe tipul de material, respectiv de culori. De asemenea, este o premieră faptul că acei clienţi care adoptă un comportament eco sunt recompensaţi cu o reducere atât de mare, de 50% pentru achiziţionarea de produse noi de îngrijire”, spun reprezentanţii businessului. Iniţiativa vine ca o soluţie la nevoia de a avea o economie circulară, pentru a contracara fenomenul răspândirii necontrolate a plasticului – una dintre cele mai mari probleme globale, ce afectează major mediul, clima, economia şi sănătatea populaţiei. Un studiu recent citat de reprezentanţii Kaufland estimează că un om înghite în jur de 50.000 de microparticule de pe an, ceea ce înseamnă 2.000 de microparticule de plastic pe săptămână – echivalentul a 5 grame. De asemenea, Marea Neagră este cea mai poluată din întreaga Europă, cu peste 83% deşeuri din plastic (ambalaje, sticle, pungi) şi particule de microplastic găsite la peste 2.000 de metri adâncime.

    Descrierea proiectului:
    În spaţiul special amenajat sub forma unei broscuţe ţestoase, la intrarea în magazine, clienţii pot depune sticle goale din plastic de şampon, balsam, gel de duş, cremă de corp, de faţă sau de mâini, apă de gură sau de săpun lichid, dar şi recipiente goale de produse de curăţenie, precum detergenţi de haine sau de vase, soluţii de curăţare a bucătăriei, băii, pardoselii sau geamurilor. Recipientele aduse sunt preluate periodic de o firmă specializată în colectare şi duse la fabrica din Făgăraş pentru reciclare, toate costurile fiind suportate de Kaufland România. În acest sistem sunt reciclate doar ambalajele produselor de igienă şi curăţenie (plasticul de tip PET specific acestora, HDPE şi LDPE). Ambalajele de produse de igienă şi curăţenie aduse sunt sortate şi reciclate printr-un proces amplu ce constă în trei etape: sortarea materialelor la staţia automată; pregătirea pentru reciclare; reciclarea propriu-zisă, prin termoformare. Pentru a încuraja comportamentul eco, clienţii care aduc trei ambalaje goale pentru reciclare primesc cupoane de reducere de 50% pentru achiziţionarea de produse noi de îngrijire, în cadrul unor parteneriate stabilite de Kaufland cu branduri din FMCG. În fiecare lună este activă o altă categorie de produse la reducere. Proiectul a fost implementat până acum în şapte magazine Kaufland: Bucureşti Pantelimon, Bucureşti Rahova, Bucureşti Pallady, Bucureşti Tei, Constanţa Obor, Timişoara Elisabetin şi Iaşi Păcurari. Persoanele implicate în program sunt: personalul din magazine, firma de reciclare, departamentul de mediu şi departamentul de comunicare. Durata proiectului este nelimitată, din luna septembrie urmând să fie disponibil în mai multe magazine.

    Efecte:
    Proiectul educă oamenii să fie mai responsabili, oferindu-le stimulente financiare (reduceri de 50%). De asemenea, prin program se reduce poluarea şi acumularea cu deşeuri. În faza pilot a iniţiativei, clienţii s-au dovedit a fi foarte receptivi: aproximativ 10.000 de flacoane goale au fost colectate.

  • Nu risipi cât poţi iubi

    Nestlé

    Motivaţie:
    În iunie 2020, Nestlé a lansat campania „Nu risipi cât poţi iubi”/ „Less Waste More Love”, un demers de responsabilitate socială menit să atragă atenţia asupra importanţei protejării mediului înconjurător şi a resurselor naturale, ca parte a pilonului său de sustenabilitate. Nestlé România a demarat acţiuni dedicate informării şi conştientizării cu privire la trei aspecte semnificative pentru sustenabilitate: protejarea şi utilizarea apei în mod conştiincios, colectarea selectivă şi reciclarea ambalajelor şi reducerea emisiilor de carbon.

    Descrierea proiectului:
    „Less Waste More Love” face parte din pilonul Nestlé for a Waste Free World, care reuneşte toate acţiunile prin care compania urmăreşte ca, până în 2030, să aibă impact zero asupra mediului în toate operaţiunile sale. Pentru 2025, compania Nestlé reconfirmă angajamentul de a utiliza 100% ambalaje reciclabile sau reutilizabile. Inovaţia în domeniul ambalajelor, incluzând materialele noi, sistemele de reutilizare a recipientelor şi soluţiile de reciclare, reprezintă una dintre provocările principale pentru un viitor fără deşeuri. Pe lângă cercetările proprii realizate în cadrul Institutului Nestlé de Ştiinţe al Ambalajelor, compania a lansat anul acesta un fond de investiţii pentru start-up-uri care se concentrează pe dezvoltarea de soluţii sustenabile de ambalare, în valoare de 250 de milioane de franci elveţieni. La nivel global, Nestlé îşi intensifică eforturile în utilizarea responsabilă a apei şi se angajează ca întreg portofoliul Nestlé Waters să fie neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2025.
    Campania „Less Waste More Love” a cuprins trei componente de conştientizare derulate pe parcursul lunilor iunie-august: 1) reducerea consumului de apă în bucătărie, prin reţete inventive şi trucuri pentru reutilizare şi valorificare a fiecărei picături de apă; 2) reducerea cantităţii de deşeuri care ajunge la groapa de gunoi prin colectare selectivă şi reciclare şi 3) reducerea amprentei de carbon a fiecărui individ printr-o reinterpretare a modului în care ne raportăm la tehnologie, trafic şi stil de viaţă. În cadrul acestei componente de conştientizare compania a colaborat cu mai mulţi influenţatori, care au trasmis mesajele campaniei. Compania organizează toamna şi cea  mai amplă activitate de plantare, în cadrul căreia va fi lansat şi un raport extins de monitorizare a biodiversităţii în cadrul unor zone deja ecologizate în 2019 de către Nestlé. Această acţiune are loc în continuarea proiectelor iniţiate în 2019, când Nestlé România a desfăşurat mai multe acţiuni de ecologizare în Parcul Naţional Cozia – pe mai multe trasee turistice, pe malurile Dunării, precum şi de-a lungul râului Olt. Cu implicarea a peste 900 de voluntari, au fost colectate peste 50 de tone de deşeuri care au fost trimise către reciclare sau valorificare. În cadrul campaniei, Nestlé a pus la dispoziţia consumatorilor săi recipiente dedicate pentru colectarea selectivă a ambalajelor produselor Nestlé, urmând ca acestea să fie trimise către reciclare către partenerii autorizaţi. Aceste recipiente de colectare selectivă au fost amplasate în cadrul galeriilor Cora şi Carrefor din magazine selecţionate din Bucureşti şi Cluj.

    Efecte:
    Compania lansează produse cu o amprentă redusă asupra mediului, dar care contribuie şi la o dietă echilibrată, prin extinderea iniţiativelor din agricultură menite să contribuie la absorbţia carbonului şi prin promovarea tranziţiei către energie 100% regenerabilă în operaţiunile sale. Din 2010 şi până în prezent, Nestlé a redus emisiile de gaze cu efect de seră (GES) cu peste 30% pe tona de produs. În acelaşi timp, la nivel global, Nestlé derulează peste 500 de proiecte de economisire a apei în fabricile sale, economisind 3,7 milioane de metri cubi de apă pe an, echivalentul a 1.500 de bazine olimpice de înot. Indicatorii de sustenabilitate pentru România arată o scădere de 88% a consumului de apă începând cu 2011, o scădere de 85% în ceea ce priveşte cantitatea de deşeuri şi o scădere de 72% în ceea ce priveşte emisiile de dioxid de carbon.

  • Reducerea consumului de plastic

    Lidl România

    Motivaţie:
    Pentru pilonul „mediu”, una dintre cele cinci arii pe care Lidl îşi concentrează activităţile de CSR, compania s-a angajat să protejeze mediul înconjurător, luând măsuri pentru a reduce consumul de resurse şi a materialelor plastice, urmând o abordare în trei paşi: prevenire, reducere, reciclare. Toate iniţiativele companiei în domeniul reducerii cantităţii de deşeuri din plastic fac parte din REset Plastic, strategia de reducere a plasticului a Grupului Schwarz, la care a aderat şi Lidl România, care şi-a setat ca obiective ca, până în 2025, să reducă cu 20% cantitatea de plastic din ambalajele produselor marcă proprie şi să facă trecerea către plasticul reciclabil pentru toate ambalajele mărcilor proprii ce utilizează acest material.

    Descrierea proiectului:
    Pentru a-şi atinge obiectivele, Lidl a dezvoltat un plan de acţiune pe termen lung care cuprinde atât măsuri ce vizează procesele interne, cât şi demersuri realizate în colaborare cu ONG-uri, ţintind astfel adoptarea unui comportament responsabil pentru întreaga societate românească. Astfel, în paralel cu reducerea plasticului din activitatea de business, unul dintre demersurile companiei este să reducă cantitatea de deşeuri din plastic care ajunge în mediul înconjurător, prin susţinerea iniţiativelor cu impact puternic asupra României. În 2019 Lidl a eliminat din magazine articolele din plastic de unică folosinţă. De asemenea, compania a introdus pungi de plastic compostabile în Piaţa Lidl şi pungi de hârtie cu fereastră din plastic compostabil în Brutăria Lidl. A investit totodată în programe de impact care acţionează în domeniul protecţiei mediului, precum programul strategic
    „Cu apele curate”, dezvoltat de Lidl alături de MaiMultVerde, CeRe, ARC şi Bloc0, care are ca scop combaterea poluării cu plastic din apele Dunării, contribuind la 6 din cele 17 ODD-uri. În cadrul programului a fost achiziţionată drona WasteShark, care navighează pe suprafaţa apei şi colectează până la 500 de tone de deşeuri în opt ore. În 2020, Lidl a introdus săculeţi reutilizabili pentru cântărirea şi transportul fructelor şi legumelor din Piaţa Lidl. Pentru a sprijini clienţii în angajarea unui comportament responsabil prin reducerea consumului de plastic, Lidl va dona 0,10 lei proiectului „Cu apele curate”, pentru fiecare pungă de unică folosinţă pe care clienţii aleg să nu o folosească. În proiect au fost implicate echipa de comunicare şi echipa de CSR Lidl România, campania fiind desfăşurată în intervalul 2019 – 2020.

    Efecte:
    Efectele programului sunt cuantificabile atât la nivel intern, cât şi la nivel extern, asupra comunităţii, a calităţii mediului, dar şi a societăţii în ansamblu. În primul rând, în urma eliminării articolelor de plastic de unică folosinţă de la raft, anul trecut 63 de tone de plastic nu au mai intrat pe piaţa locală, conform unei analize făcute de Lidl în 2017, pe această categorie de produse. Prin schimbarea ambalajelor de la raioanele de legume-fructe şi brutărie, 535 tone de plastic au fost eliminate de pe piaţă în cursul anului, conform aceleiaşi analize. Iar prin programul „Cu apele curate”, încă din prima etapă la acţiunile de salubrizare au participat 550 de voluntari şi au strâns
    6,5 tone de plastic.

  • Antreprenoarele care vor să revoluţioneze livrările acasă. Soluţia lor va schimba comportamentul comercianţilor online

    Să fii sustenabil aproape că nici nu mai e un trend, ci o normalitate. Să te uiţi de (cel puţin) două ori atunci când faci cumpărături, să măsori impactul achiziţiilor tale asupra mediului sunt – sau ar trebui să devină – obiceiuri zilnice, la fel de normale ca nevoia de a respira. Pentru că, în final, cele două sunt legate. Adina Humă şi Linda Vasilescu pun şi ele o cărămidă la fundaţia acestor obiceiuri, cu un produs pe cât de simplu, pe atât de eficient: R-Create. Concret? O soluţie pentru comercianţii online prin care să poată utiliza o pungă refolosibilă atunci când îşi livrează produsele.

    Conceptul R-Create îşi are rădăcinile într-un grup de lucru în reţeaua spaţiilor de co-working Impact Hub din Bucureşti. Adina şi Linda erau deja preocupate de problemele de mediu şi căutau modalităţi de sustenabilitate financiară pentru un business de profil. S-au oprit la ideea de ambalaje, şi nu de orice fel, ci pentru produsele comandate online, un segment care creşte exploziv, mai ales de câteva luni încoace. Ideea lor datează însă cu mult dinaintea pandemiei.

    Au conceput R-Create, au câştigat premiul I la incubatorul Reuse Hub, organizat de Impact Hub Bucureşti şi PepsiCo, iar în iunie anul acesta au trecut cel mai important test: cel al pieţei.
    „Am desfăşurat împreună cu Cărtureşti şi FAN Courier un test la nivel naţional de înlocuire a ambalajelor de unică folosinţă cu unul reutilizabil, iar rezultatele au fost peste aşteptări: 1 din 5 clienţi a ales ambalajul returnabil chiar din prima zi. Rezultatele de până acum ne întăresc credinţa că publicul validează ideea noastră şi industria de livrări online este pregătită pentru o schimbare majoră de paradigmă”, spune Adina Humă. Concret, atunci când comanzi de la magazinele partenere R-Create, poţi bifa opţiunea de ambalaj returnabil. Magazinul va împacheta produsele în geanta R-Create, în locul variantei clasice, de unică folosinţă. La livrare, desigilezi geanta, preiei produsele comandate, iar ambalajul rămâne la curier.


    Adina are experienţă în marketing, iar Linda Vasilescu are un MBA în investment banking şi o experienţă de peste 15 ani în mediul de consultanţă strategică şi corporate. Alături de ele s-au înhămat la lupta schimbării de mentalităţi şi doi angel investor. Unul dintre ei este Bernhard Lutzer.
    „Am beneficiat de susţinere financiară în valoare de 25.000 de euro iniţial – premiul I la incubatorul Reuse Hub. În afară de aceasta, până acum am investit în jur de 70.000 de euro în bani şi timp dedicat proiectului nostru. Investiţiile continuă, deoarece scopul nostru este de a avea o rată de tracţiune relevantă pentru a securiza piaţa din România şi, ulterior, de a avea un parcurs rapid în alte pieţe europene”, spune Linda Vasilescu.
    Proiectul este încă la început de drum, fiind fondat în 2019. Planurile sunt însă mari. Ele vor să introducă opţiunea de ambalaj returnabil în cât mai multe magazine online, pentru a observa rata de adopţie la nivelul consumatorilor. Mai mult, cele două antreprenoare lucrează la un parteneriat astfel încât genţile cu grad prea mare de uzură să fie reciclate la finalul celor 20 de cicluri de folosire.

    Prima tranşă de ambalaje R-Create a fost fabricată în Buzău, iar în perioada de test serviciul a fost oferit gratuit. Pe viitor însă, ţinta de preţ este sub 1 euro per folosire, cu variaţii în funcţie de volume, în preţul serviciului intrând şi returul genţii. „Conceptul nostru este B2B2C, deci lucrăm pe două planuri: cu magazinele online care doresc să folosească soluţia noastră de împachetare circulară, dar în acelaşi timp dorim să ne adresăm şi dorinţelor consumatorilor online. Ambele grupuri au în comun responsabilitatea pentru mediu, dar şi dorinţa de eliminare a risipei. Abordăm această problemă prin diminuarea semnificativă a cantităţii de ambalaje de unică folosinţă implicate în e-commerce, oferind o soluţie unică returnabilă care poate fi folosită şi de 20 de ori. În acelaşi timp, consumatorilor online le oferim o alternativă waste-free, ei beneficiind de o experienţă îmbunătăţită de cumpărare.”

    Momentan, pe zona de curierat, Adina Humă şi Linda Vasilescu au convenit parteneriate cu FAN Courier şi Sinapseria, un serviciu de curierat rapid pe bicicletă. „Date fiind beneficiile pe care le aduce o asemenea soluţie şi în plan logistic (economisire de spaţiu la transport între 15 şi 35%, economisire de spaţiu de stocare de peste 90% şi eliminarea ecotaxei), considerăm că soluţia are o permeabiliate mare în piaţa de e-commerce.” Anul 2020 ar trebui să ducă la crearea unui adevărat club R-Create, al magazinelor online partenere care aleg varianta eco-friendly de expediere prin soluţia propusă de cele două antreprenoare. Iar contextul pandemic generat de coronavirus, cu toate schimbările de mentalitate pe care le-a adus cu sine, ar putea să fie şi el un mic avantaj.
    „E clar că această criză a adus o schimbare de paradigmă în toate domeniile. Vestea bună este că societatea se adaptează – studiile arată că experienţa Covid-19 a adus un grad suplimentar de responsabilizare – oamenii sunt din ce în ce mai conştienţi de efectul individual asupra gradului comun de bunăstare. Această schimbare înseamnă un mai mare interes pentru soluţii inovative, implicit şi pentru serviciul nostru.”

    R-Create estimează că va ajunge să înlocuiască anual peste 5 milioane de ambalaje de unică folosinţă cu această soluţie. Concepte similare există deja în SUA, dar şi în Olanda, Finlanda sau Franţa.
    Aşa că, pas cu pas, lumea se re-creează. De la zero. Sau nu neapărat.

  • Mihaela Hoffman, Coca-Cola HBC România: „Succesul în carieră ţine de atitudine, de modul de a gândi, de a învăţa de la oamenii care ştiu mai multe decât tine”

    Cu o echipă de 66 de oameni pe care îi coordonează în mod direct, Mihaela Hoffman, marketing manager Coca-Cola HBC România, enumeră, printre cele mai recente realizări profesionale, introducerea unor produse noi în portofoliul local al companiei, dar şi transformarea ambalajelor întregului portofoliu al apelor Dorna în ambalaje reciclate 100%.

    Pentru anul în curs spune că şi-a propus o creştere a vânzărilor atât în volum, cât şi în valoare, prin abordarea unui număr mai mare de ocazii de consum. De-a lungul carierei, Mihaela Hoffman a învăţat că, atunci când îţi priveşti jobul doar ca pe un mod de a-ţi câştiga existenţa, fără să îţi placă ceea ce faci şi fără să depui eforturi pentru a te dezvolta pe tine şi pe cei din jur, nu reuşeşti să creşti şi să aduci valoare adăugată, iar diferenţele dintre oameni, din punct de vedere profesional, ţin de determinarea acestora şi de deciziile pe care le iau, în timp ce calităţile aduse de fiecare membru al echipei depind de personalitate. „Nu putem spune că o femeie are anumite calităţi pe care nu le are un bărbat şi invers.”

    Despre echilibrul între viaţa profesională şi cea personală crede că nu este greu de atins, atât timp cât îţi place ceea ce faci. „Fii curioasă, curajoasă, pune pasiune în tot ceea ce faci şi învaţă încontinuu din zone diverse!”, este sfatul său pentru tinerele aflate la începutul carierei. „Cred că cel mai important este să câştigi experienţă, să ai tot timpul în jur oameni de la care să poţi învăţa şi care să te inspire în procesul tău de dezvoltare.”

    În opinia sa, „succesul în carieră ţine de atitudine, de modul de a gândi, de a învăţa de la oamenii care ştiu mai multe decât tine. O carieră se construieşte cu răbdare, cu mult efort dozat în paşi mici, dar constant.”

  • Producătorii de ambalaje, la foc continuu: Este critic să ne servim clienţii, pentru ca aceştia la rândul lor să poată răspunde nevoilor societăţii. Sectoarele farma şi alimentar ţin în priză producţia de ambalaje. Electric Focşani: „Vom furniza flacoanele pentru dezinfectanţii pe care îi va produce Farmec“

    Producătorii din România care fac ambalaje pentru domeniile farma şi alimentar şi-au turat motoarele în ultimele săptămâni şi spun că producţia lor creşte, de ei depinzând furnizarea de medicamente şi de mâncare, în contextul COVID-19. La polul opus, cererile din partea lanţurilor de restaurante sunt în scădere, livrările nereuşind să compenseze volumele pe care le presupune activitatea localurilor deschise.

    „Cererea a crescut mult pentru că înainte com­paniile se bazau mult pe importuri, care nu prea au mai fost posibile în ultimele săptămâni, aşa că au crescut comenzile de la producători locali, cum suntem noi. Noi avem mulţi clienţi din domeniul alimentar, dar şi din industria chimică. De pildă, făceam şi înainte flacoane pentru firme care produceau dezin­fectanţi, dar în cantităţi reduse. Acum, cererea a explodat“, spune Cosmin Buză­ianu, director de vânzări şi mar­keting al companiei Electric SRL şi fiul fondatorilor fir­mei Liliana şi Tonel Nicu Buzăianu.

    Electric Focşani are afaceri de peste 5 milioane de eu­ro (circa 23 mil. euro) şi operează peste 30 de linii de pro­ducţie, în care realizează, în principal, sticle, flacoane, ca­pace, folie termocontractibilă, sacoşe, pungi sau saci din materiale biodegradabile, dar şi matriţe în oţel sau alu­miniu, prototipuri 3D la dimensiuni reale sau scanări 3D.

    „Am încheiat un contract cu Farmec pentru a le furniza anumite categorii de ambalaje pentru dezin­fectanţii pe care urmează să-i producă. Colaborăm şi cu firme din domeniul farmaceutic, precum Fiterman Pharma (producător de medicamente din Iaşi – n. red.). Lucrăm mai mult decât înainte, venim la serviciu inclusiv duminica“, mai spune Cosmin Buzăianu.

    Electric Focşani are 140 de angajaţi în producţie şi in­ten­ţionează să continue investiţiile pe care le avea plani­ficate încă de la începutul anului, pentru a face faţă co­men­zilor.

    Cererea de ambalaje pentru produsele alimentare a cres­cut şi la Barleta Bacău, com­pa­nie care furnizează ambalaje pen­tru mai multe firme din do­meniul panificaţiei, precum Pambac, Băneasa sau Bo­ro­mir, dar şi pentru companii care vând hrană pentru animale.

    „Continuăm să producem pentru aceste domenii, însă cererea s-a înjumătăţit pentru retailerii cărora le furnizam până acum şi a ajuns la sub 20% pentru lanţurile de restaurante“, spune Florin Adrian Dimofte, manager pe strategii şi dezvoltare al Barleta.

    El adaugă şi că au apărut deja primele blocaje de la clienţi care nu mai pot plăti, dar şi că a început să trimită an­gajaţi în şomaj tehnic. Barleta are 250 de salariaţi, din care circa 70% mai lucrau efectiv la mijlocul acestei săp­tă­mâni.

    Barleta vinde pungi, saci şi sacoşe din hârtie super­marke­turilor şi hipermarketurilor, dar şi companiilor din industria de morărit şi panificaţie, farma sau fast-food. În 2018, compania Barleta a realizat o cifră de afa­ceri de 71 de milioane de lei şi a avut 191 de angajaţi.

    La Dunapack, producător de ambalaje din carton, parte a grupului austriac Prinzhorn, cererile de ambalaje au crescut tot din sectorul alimentar.

    „S-a creat un echilibru, pentru că au scăzut co­menzile de la clienţii noştri din domeniul auto, dar au cres­cut cele de la clienţii din dome­niul alimentar, precum cei care fac paste făi­noa­se, dar şi de la cei din zona far­maceutică“, spune Anastasios Panayo­topolos, director ge­ne­ral pentru fa­brica din Sfântu Gheorghe a Duna­pack.

    Producătorul Duna­pack a dat în func­ţiune o fa­brică nouă în vara anului 2019, lângă Bucureşti, în lo­ca­litatea Bolintin-Deal, in­ves­tiţie de 45 de milioane de euro.

    Pe lângă aceasta, compania mai are o unitate de producţie la Sfântu Gheorghe. Printre clienţii Dunapack se numără Heineken, BAT, Dr. Oetker şi eMag.

    „Continuăm să lucrăm pentru că, dacă noi nu mai avem activitate, firmele din domeniile de food şi farma nu mai pot vinde“, mai spune managerul Dunapack.

    Compania a avut în 2018 o cifră de afaceri de aproape 140 de milioane de lei şi un număr mediu de 237 de angajaţi, potrivit datelor de pe site-ul Ministerului de Finanţe.

    Şi producătorul de hârtie şi carton ondulat Ambro din Suceava, parte a grupului francez Rossmann, îşi continuă activitatea chiar şi în contextul coronavirusului, cu respectarea condiţiilor sanitare.

    „Este critic să ne servim clienţii, pentru ca aceştia la rândul lor să poată răspunde nevoilor societăţii (hârtia este necesară pentru a fabrica ambalaje, iar fără ambalaje corespunzătoare, produsele alimentare, farmaceutice şi sanitare nu pot fi fabricate şi distribuite)“, spune Paul-Henri Kohler, directorul general Ambro.

    Compania Ambro a realizat în 2018 o cifră de afaceri de peste 383,4 mil. lei (82,5 mil. euro), în creştere cu 16,5% faţă de anul anterior, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la Ministerul Finanţelor. Ambro este un jucător din top trei producători de celuloză şi hârtie, podium completat de Pehart Tec (deţinut de Abris Capital) şi Rondocarton (parte a grupului austriac Rondo Ganahl).

    Cei mai mari 15 jucători de pe piaţa locală a celulozei şi a hârtiei au avut în 2018 afaceri cumulate de aproape 3 miliarde de lei, similar cu anul anterior, potrivit anuarului ZF Cei mai mari jucători din economie, ediţia 2019.

     

    „Câştigătorii“ pandemiei

    Producţia de ambalaje este astfel unul dintre domeniile care continuă să funcţioneze în această perioadă de pandemie de COVID-19. Domeniul telecom, sectorul medical, electro-IT, producătorii de echipamente de protecţie, de dezinfectanţi, de alimente, îmbuteliatorii de apă minerală, companiile de curierat, prestatorii de servicii şi utilităţi, transportatorii şi retailerii sunt alţi câţiva actori care încearcă să ţină pasul cu ritmul de consum al populaţiei, mai ales că o bună parte din forţa de muncă din România lucrează de acasă.