Sacoşele de plastic nu sunt bune pentru transportul alimentelor.
Plasticul tinde să capteze hidratarea şi prospeţimea fructelor şi legumelor. S-a demonstrat ştiinţific că produsele care sunt stocate în pungi de plastic tind să absoarbă toxinele folosite în fabricarea pungilor, informează livestrong.com.
Toxinele din plastic pot duce la dezechilibre hormonale, probleme cu sarcina şi alte tipuri de probleme de sănătate, vizibile în timp.
Am mai văzut asta înainte, ne putem imagina întreaga scenă fără să o vedem. Asta nu înseamnă, totuşi, că filmele reflectă mereu realitatea.
Avem mai jos trei exemple ce demonstrează exact contrariul.
3. Este aproape imposibil să te îneci în nisipuri mişcătoare
În ciuda a ceea ce ne arată Hollywood-ul, nisipurile mişcătoare sunt mult mai dense decât par. Precum lava, nu există nicio şansă de a fi ”absorbit” în totalitate.
Vezi aici cele trei modalităţi prin care poţi muri numai în filme
„România este un punct de atracţie acum, ar trebui să profităm”, afirmă Răsvan Radu, CEO al UniCredit. Creşterea economică de 3,6% de anul trecut, o oarecare stabilitate, perspectivele foarte bune, codul fiscal potrivit pentru investitori sunt, apreciază şeful grupului financiar, argumentele care fac din piaţa locală o destinaţie interesantă pentru investitori. Motiv pentru care, chiar dacă iniţiativele legislative ar putea accelera procesul de consolidare din sistemul bancar, „există în continuare un număr mare de bănci care consideră România o piaţă de creştere şi preferă să iasă din alte ţări pentru a fi aici”, arată Răsvan Radu.
Instituţia pe care o conduce a bifat anul trecut o serie întreagă de plusuri; UniCredit Bank a înregistrat o creştere de 87,5% a profitului net, susţinută de reducerea cheltuielilor operaţionale cu 0,3% şi a provizioanelor pentru credite cu 32,2%. Tot anul trecut, activele totale ale grupului au crescut cu 6,8%, până la 34,6 miliarde de lei, portofoliul de credite a bifat un plus de 4,8%, iar costul riscului asociat creditării s-a plasat la 1,86%, faţă de 2,92% în 2014.
Provizioanele pentru credite au atins nivelul de 406,6 milioane de lei, conducând la un rezultat net consolidat, după interesul minoritar, de 252,1 milioane lei. Tot anul trecut, banca şi-a îmbunătăţit raportul credite/depozite, în contextul lichidităţii ridicate din piaţă, iar rata fondurilor proprii totale se menţine la 14%, nivel pe care reprezentanţii instituţiei îl califică drept „confortabil”.
Volumul activelor consolidate la 31 decembrie 2015 a totalizat 34,6 miliarde de lei (7,6 miliarde de euro), în creştere cu 6,8% comparativ cu anul precedent. Portofoliul de credite brute (inclusiv finanţările acordate prin leasing) s-a plasat la 23,9 miliarde de lei (5,3 miliarde de euro), evoluţia pozitivă a acestuia fiind susţinută în principal de o creştere cu 7,3% în zona corporate şi cu 11,1% în leasing. Totodată, depozitele clientelei au ajuns la un volum de 17,9 miliarde de lei (3,9 miliarde de euro).
„Una dintre acţiunile strategice ale anului trecut a fost faptul că am înregistrat o serie de tranzacţii importante în domeniul corporate finance, în segmente precum petrol şi gaze, telecom, automotive, servicii, farmaceutice, agribusiness şi transporturi”, spune Răsvan Radu. Tot el completează că în 2015 banca a continuat eforturile de curăţare a portofoliului, prin vânzarea la finalul anului trecut a unui pachet de credite neperformante în valoare de aproximativ 340 de milioane de euro către Kredyt Inkaso.
Banca şi-a menţinut şi anul trecut interesul pentru clienţii corporate, creditarea acestora înregistrând un plus de 7,3%, dar şi pentru creditele ipotecare acordate persoanelor fizice (+7,3%), pentru credite de consum prin UCFin (+4,5%) şi credite de investiţii pentru IMM (+12,4%). Programul Prima casă nu a fost nici în anii trecuţi una dintre mizele băncii, pentru că acest produs are marje mici. Despre proiectul legii de dare în plată, Răsvan Radu spune că „legea, aşa cum este ea făcută, nu este una socială, ci se adresează celor care au portofolii mai mari de credite. Impactul mare nu vine din partea celor care au credite mici, care cel mai probabil nu vor vinde casa pentru a se muta cu chirie, mai cu seamă că va urma o volatilitate foarte mare a chiriilor în următorii ani. Locuinţa pentru uz personal are o valoare în plus”.
Una peste alta, în cadrul băncii au fost făcute diferite simulări în privinţa impactului pe care l-ar putea avea adoptarea legii dării în plată, iar concluzia este că „suntem capabili să absorbim şocul”. În opinia lui Răsvan Radu, legea în forma actuală apropie creditul ipotecar mai degrabă de un produs de leasing imobiliar decât de produsele aflate acum în portofoliul băncilor.
Absorbţia curentă (declaraţiile de cheltuieli transmise la Comisia Europeană) a crescut cu 0,53% (101 milioane de euro) în martie faţă de luna precedentă, de la 52,59% (10,023 miliarde de euro) la 53,12% (10,124 miliarde de euro).
Cele 101 milioane de euro au fost absorbite în cadrul a trei programe: Programul Operaţional Regional (POR), Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative (PO DCA) şi Programul Operaţional Asistenţă Tehnică (PO AT).
În primele trei luni ale anului, România nu a absorbit niciun ban pe Programul Operaţional Sectorial Mediu (POS M) şi pe Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU). Potrivit datelor de pe site-ul MFE, la sfârşitul lui martie, nivelul de absorbţie pe POS M era de 42,28%, iar pe POS DRU, de 46,53%, la fel ca în 31 decembrie 2014.
În ceea ce priveşte plăţile intermediare de la Comisia Europeană, nivelul a crescut cu 1,23%, de la 47,68% (9,087 miliarde de euro) în februarie la 48,91% (9,321 miliarde de euro) la sfârşitul lunii martie.
Plăţile interne către beneficiari au crescut în ultima lună cu 1,02%, de la 46,913 miliarde de lei la 47,642 miliarde de lei.
Fostul ministru al Fondurilor Europene Eugen Teodorovici îşi propusese o rată de absorbţie a fondurilor europene de 80% pentru perioada 2007-2013.
Noul ministru Marius Nica a apreciat, pe 6 aprilie, că România va putea avea un nivel de absorbţie între 60% şi 80%, la sfârşitul acestui an.
“Pornesc de la ideea că putem avea o rată de absorbţie care să se încadreze în acest an în intervalul 60% – 80%. În acest sens, depunem eforturi susţinute, în continuare, având în vedere că 2015, vă reamintesc, este ultimul an în care mai putem cheltui fondurile alocate de UE pentru perioada de programare 2007 — 2013”, a precizat noul ministru al Fondurilor Europene, Marius Nica, citat într-un comunicat al MFE.
Marius Nica a depus pe 30 martie jurământul de învestitură în calitate de ministru al Fondurilor Europene.
Absorbţia curentă (declaraţiile de cheltuieli transmise la Comisia Europeană) a crescut cu 0,53% (101 milioane de euro) în martie faţă de luna precedentă, de la 52,59% (10,023 miliarde de euro) la 53,12% (10,124 miliarde de euro).
Cele 101 milioane de euro au fost absorbite în cadrul a trei programe: Programul Operaţional Regional (POR), Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative (PO DCA) şi Programul Operaţional Asistenţă Tehnică (PO AT).
În primele trei luni ale anului, România nu a absorbit niciun ban pe Programul Operaţional Sectorial Mediu (POS M) şi pe Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU). Potrivit datelor de pe site-ul MFE, la sfârşitul lui martie, nivelul de absorbţie pe POS M era de 42,28%, iar pe POS DRU, de 46,53%, la fel ca în 31 decembrie 2014.
În ceea ce priveşte plăţile intermediare de la Comisia Europeană, nivelul a crescut cu 1,23%, de la 47,68% (9,087 miliarde de euro) în februarie la 48,91% (9,321 miliarde de euro) la sfârşitul lunii martie.
Plăţile interne către beneficiari au crescut în ultima lună cu 1,02%, de la 46,913 miliarde de lei la 47,642 miliarde de lei.
Fostul ministru al Fondurilor Europene Eugen Teodorovici îşi propusese o rată de absorbţie a fondurilor europene de 80% pentru perioada 2007-2013.
Noul ministru Marius Nica a apreciat, pe 6 aprilie, că România va putea avea un nivel de absorbţie între 60% şi 80%, la sfârşitul acestui an.
“Pornesc de la ideea că putem avea o rată de absorbţie care să se încadreze în acest an în intervalul 60% – 80%. În acest sens, depunem eforturi susţinute, în continuare, având în vedere că 2015, vă reamintesc, este ultimul an în care mai putem cheltui fondurile alocate de UE pentru perioada de programare 2007 — 2013”, a precizat noul ministru al Fondurilor Europene, Marius Nica, citat într-un comunicat al MFE.
Marius Nica a depus pe 30 martie jurământul de învestitură în calitate de ministru al Fondurilor Europene.
Rata de absorbţie curentă a fondurilor structurale şi de coeziune a ajuns la 53,12% la data de 31 martie, iar suma solicitată la rambursare de la Comisia Europeană a crescut în ultima lună cu aproximativ 100 milioane de euro, potrivit unui comunicat al Ministerului Fondurilor Europene.
Plăţile totale efectuate către beneficiari, incluzând prefinanţări si rambursări, s-au ridicat la aproximativ 12 miliarde de euro, din care contribuţia UE a fost de circa 10,76 miliarde de euro, se arată în comunicat.
Totodată, MFE precizează că, în acest moment, contractele de finanţare semnate cu beneficiarii însumează cheltuieli eligibile de aproximativ 26,4 miliarde de euro, din care fondurile UE reprezintă circa 20,7 miliarde, corespunzând la 109% din alocarea UE 2007-2013.
“Pornesc de la ideea că putem avea o rată de absorbţie care să se încadreze în acest an în intervalul 60% – 80%. În acest sens, depunem eforturi susţinute, în continuare, având în vedere că 2015, vă reamintesc, este ultimul an în care mai putem cheltui fondurile alocate de UE pentru perioada de programare 2007 — 2013”, a precizat noul ministru al Fondurilor Europene, Marius Nica, citat în comunicat.
Marius Nica a depus, pe 30 martie, jurământul de învestitură în calitate de ministru al Fondurilor Europene.
Fostul ministru al Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, trecut la Finanţe, îşi propusese o rată de absorbţie a fondurilor europene de 80% pentru perioada 2007-2013.
Eugen Teodorovici a declarat, joi, la Cluj-Napoca, într-o conferinţă de presă în cadrul Forumului Regional Cluj Innovation Days, că în prezent rata de absorbţie a fondurilor europene este de 53%, însă în acest an România poate ajunge la 80%, transmite corespondentul MEDIAFAX.
“Este un procent care pare foarte sus pentru mulţi, dar partea bună este că sunt mulţi care cred că acest lucru se poate atinge. Estimez că sunt 5 miliarde de euro care vor intra în România în acest an”, a spus Teodorovici.
Ministrul s-a declarat încrezător că toţi banii vor fi cheltuiţi, însă acest lucru trebuie să se întâmple repede şi cu proiecte cu un impact economic foarte mare, pentru reducerea decalajelor care există între România şi alte state membre UE.
“Beneficiarii trebuie să se concentreze pe proiecte europene care vreau să fie atât de multe, încât banii europeni pentru viitorul exerciţiu financiar 2014 – 2020, să fie cheltuiţi în primii cinci ani”, a adăugat Teodorovici.
Ministrul Fondurilor Europene participă, joi, la Cluj-Napoca, la Forumul Regional Cluj Innovation Days, alături de reprezentanţii Cluj IT Cluster şi de oficiali ai Comisiei Europene.
Luna trecută, şefa reprezentanţei Comisiei Europene în ţara noastră, Angela Filote, declara că România înregistrează cea mai mică rată de absorbţie a fondurilor europene, fiind singura ţară care are o rată de sub 60 la sută, cu 20 la sută sub media înregistrată la nivelul Uniunii Europene. Aceasta spunea că rata de absorbţie a fondurilor europene înregistrată de România este, conform celor mai recente date ale Comisiei Europene, de 56 la sută, cu 20 de puncte procentuale mai mică decât media înregistrată la nivelul Uniunii Europene, care este de 76 la sută.
“Sigur că pe anul acesta se va face ce se mai poate face în lunile care mai sunt până în decembrie, dar ce este important este să nu trecem în următoarea perioadă de finanţare 2014 – 2020 cu aceleaşi probleme. Deci ele trebuie rezolvate înainte de a lansa noile apeluri pe noua perioadă financiară”, declara Angela Filote.
Întrebată care sunt motivele pentru care România se află pe ultimul loc în ceea ce priveşte rata de absorbţie a fondurilor europene, reprezentanta Comisiei Europene în România a răspuns că printre motive se numără “superbirocratizarea, hăţişul birocratic în procedurile de accesare a fondurilor europene”, dar şi “schimbarea regulilor jocului în timpul jocului”, lucruri pe care le reclamă mulţi dintre cei care au făcut demersuri pentru a accesa fonduri europene.
Semnată de 109 deputaţi PNL, PND (fost PPDD), PMP şi neafiliaţi, moţiunea n-a fost votată nici măcar de toţi semnatarii, bilanţul la urnă fiind 96 de voturi şi 184 de voturi contra. PNL n-a avut succes nici la votul în Cameră asupra încuviinţării cererii DNA de urmărire penală a lui Laszlo Borbely de la UDMR, unde 125 de deputaţi au votat pentru şi 154 contra, în condiţiile în care PNL şi-a pus deputaţii să voteze la vedere, ca să nu fie suspectaţi că se opun justiţiei.
Următorul test, unul decisiv, ar fi posibila moţiune de cenzură care ar urma să fie depusă de PNL dacă guvernul Ponta insistă să treacă noul Cod fiscal prin asumarea răspunderii în parlament în loc să-l propună spre dezbatere. După ce şeful Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a trimis o scrisoare deschisă foştilor colegi din PNL, propunându-le un armistiţiu pe tema Codului fiscal, cu argumentul că acesta este „cea mai liberală reformă fiscală din 2004, de la introducerea cotei unice“, PNL l-a in-vitat în parlament pe ministrul finanţelor, Darius Vâlcov, ca să le explice cum vrea guvernul să com-penseze pierderile de venituri rezultate din aplicarea facilităţilor fiscale incluse în Cod, întâlnirea ur-mând să aibă loc la 17 martie.
Premierul Victor Ponta a declarat că guvernul îşi va asuma răspunderea în parlament pentru proiec-tul Codului fiscal, care va fi gata în jur de 18-20 martie, numai dacă liberalii blochează adoptarea acestuia, adăugând că apreciază faptul că acestora le-a venit „mintea de pe urmă“ şi nu mai combat propunerile PSD în materie fiscală.
În lipsa unei perspective clare de dărâmare rapidă a guvernului, liberalii încep încet-încet să se re-orienteze spre gherila normală pentru un partid de opoziţie care vrea pur şi simplu să cucerească simpatiile electoratului: copreşedinta Alina Gorghiu a anunţat că PNL va propune până la finele lui martie un proiect legislativ pentru votul în diaspora, incluzând mărirea numărului de parlamentari pentru diaspora, „ca rezultat al consultărilor cu societatea civilă“.
Aceasta intervine însă după ce PSD şi PNL s-au înţeles în Comisia de cod electoral ca românii din străinătate să fie reprezentaţi de 2 senatori şi 5 deputaţi la viitoarele alegeri, singurul protest ulterior venind din partea PMP, care a cerut 10 deputaţi şi 5 senatori pentru diaspora. Cât despre programul de guvernare al PNL, potenţialul premier din umbră Cătălin Predoiu a explicat că documentul a început să fie dezbătut în grupurile parlamentare ale partidului şi că va fi definitivat până la sfârşitul lunii, urmând ca pe baza lui PNL să-i cheme la luptă contra guvernului pe toţi parlamentarii „care vor să facem România lucrurilor bine făcute“.
O creştere economică de cel puţin 5% pe an pentru următorii zece ani mi se pare un procent optimist care ar trebui să îndeplinească alte câteva condiţii pentru a putea fi sustenabil pe termen mediu şi lung. O condiţie esenţială este aceea ca reprezentanţii clasei politice, dar şi cei ai companiilor formatoare de piaţă din mediul privat să fie foarte bine pregătiţi din punct de vedere administrativ, să fie foarte dedicaţi şi să asigure continuitate în măsurile pe care le iau. Din punctul meu de vedere, măsurile vizează următoarele direcţii importante de dezvoltare:
1. Investiţiile în agricultură, fiind vorba de un domeniu strategic şi cu mare potenţial în România.
2. Demararea marilor proiecte de infrastructură (de exemplu, parteneriatele public-private). Am observat câteva tentative, însă până acum niciuna relevantă pentru economia românească.
3. Creşterea absorbţiei fondurilor europene de la 33% (în prezent) la cel putin 60-80%. România este ţara care a reuşit, din păcate cu insucces, ca până acum să absoarbă cele mai puţine fonduri europene. Ţări ca Polonia au reuşit să absoarbă cu succes peste 80% din aceste fonduri.
4. Reducerea TVA de la 24% la 19% şi scăderea cu 5% a CAS-ului pentru angajator. În felul acesta, banii ajung la angajat, nivelul veniturilor disponibile creşte şi el şi implicit consumul.
5. Creşterea gradului de colectare a taxelor şi impozitelor. În acest moment în Romania se colectează aproximativ 32% din PIB, cu 11,6% mai puţin decât media europeană
6. Micşorarea aparatului de stat şi informatizarea lui – continuarea proiectului eRomânia.
Neculai Mihai este cofondatorul FAN Courier.