Tag: angajati

  • Ţările în care munca nu distruge viaţa personală – GALERIE FOTO

    Deja există seminarii şi training-uri specializate care îi învaţă pe angajaţi cum să aibă o carieră de succes fără să-şi sacrifice viaţa personală. Chiar companiile angajatoare plătesc pentru aceste cursuri, pentru a se asigura că au angajaţi mulţumiţi, mai puţin sau deloc deprimaţi, dar şi pentru a evita riscul îmbolnăvirilor de oboseală cronică.

    Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică a stabilit trei criterii în funcţie de care se poate calcula valoarea echilibrului dintre viaţa personală şi cea profesională: numărul angajaţilor care lucrează ore suplimentare, numărul de ore dedicate timpului liber şi rata de ocupare a femeilor care au copii. Iată care sunt ţările care au cei mai “echilibraţi” angajaţi, potrivit unui top prezentat de theatlantic.com.

    SURSA: www.theatlantic.com

  • Fornetti şi-a cerut insolvenţa

    Compania a intrat pe piaţa locală în 2002 şi de atunci a deschis peste 800 de magazine Fornetti. Fornetti România, care operează magazinele cu acelaşi nume, a obţinut anul trecut afaceri de 90 de milioane de lei (21,5 mil. euro), în scădere de la aproape 120 mil. lei (28,3 mil. euro) în 2009 şi 143 mil. lei (39 mil. euro) în 2008. Mai mult, compania a terminat anul trecut cu pierderi de 2,8 mil. lei (0,67 mil. euro) faţă de un profit de 6,3 mil. lei (1,5 mil. euro) în 2009.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Citigroup va concedia 4.500 de angajaţi, din cauza situaţiei “fără precedent”

    Directorul general al grupului, Vikram Pandit, a declarat că banca va înregistra în trimestrul al patrulea un cost excepţional de 400 milioane de dolari legat de reducerile de personal, sumă care include plăţi compensatorii acordate angajaţilor disponibilizaţi. Citigroup, a treia mare bancă americană după active, avea circa 267.000 de angajaţi la finele lunii septembrie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce îşi urăsc românii locurile de muncă

    Într-un sondaj derulat pe site-ul BestJobs, la intrebarea “Ţi-ai încuraja copiii să urmeze aceeaşi cariera ca a ta?”, doar 4% dintre respondenţi au spus că în mod categoric şi-ar încuraja copiii să le calce pe urme. 30% au răspuns că probabil i-ar direcţiona către aceleaşi domenii, în timp ce 66% au spus că în niciun caz nu i-ar incuraja să urmeze aceeaşi carieră.

    Intrebaţi care consideră că ar fi domeniul de viitor pentru copiii lor, majoritatea (42%) au răspuns ca IT-ul este domeniul viitorului, iar 28% au spus că alegerea depinde exclusiv de copii. 3% i-ar îndrepta pe copii către marketing, 9% către inginerie, 6% către economie, 2% către vânzări, iar 7% înspre sănătate.

    Sondajele au fost efectuate la nivel naţional pe pagina de candidaţi BestJobs, în perioada 10-19 noiembrie 2011.

  • E-learningul reduce costurile cu instruirea angajaţilor cu până la 40%

    “Am calculat cu cât şi-a redus costurile un client din sectorul bancar prin folosirea e-learningului şi am constatat că s-au cheltuit cu 40% mai puţin faţă de cheltuielile presupuse de un training tradiţional, în contextul în care primele bugete tăiate în perioade economice dificile sunt cele alocate resurselor umane”, a spus Adrian Călin, prezent astăzi la conferinţa “ONLINE vs. OFFLINE TRAINING: Va revoluţiona e-learningul piaţa locală a serviciilor de instruire?” organizată de Ziarul Financiar în parteneriat cu Blue Point IT Solutions.

    Într-un context în care piaţa locală a programelor de training “la clasă” a scăzut cu 25-30% în ultimii doi ani, ajungând la valoarea de 25- 30 de milioane de euro, folosirea programelor de e-learning a devenit o practică din ce în ce mai des utilizată în rândul oamenilor din departamentele de resurse umane.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Firmele intrate în insolvenţă în acest an aveau 106.000 angajaţi şi datorii de 428 milioane de euro

    Perioada analizată este 1 ianuarie-31 octombrie, interval în care numărul insolvenţelor s-a redus, de la 17.360 de firme în 2010 la 16.622 de societăţi în 2011. Cifrele cumulate de afaceri sunt aferente anilor 2009 şi 2010. Firmele în incapacitate de plată din acest an au 93.438 de angajaţi şi datorii de 1,8 miliarde de lei (428 milioane de euro), potrivit datelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) transmise la solicitarea MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 11% dintre angajaţi nu îşi iau pauză de masă

    Peste 45% dintre respondenţi îşi luau mereu pauză de prânz, 23% ieşeau la masă doar dacă nu erau prea ocupaţi, 18% mâncau mereu la birou pentru a nu pierde din timpul de lucru şi aproape 13% erau prea presaţi de responsabilităţi şi săreau peste pauza de masă. Aşa arătau lucrurile în urmă cu şase luni.

    Acum, situaţia s-a mai schimbat, iar pauzele de masă ale angajaţilor din românia arată astfel: 46% mănâncă o masă caldă alături de colegi; 22% îşi iau o pauză scurtă de mâncat sandvişuri pe fugă; 17% mănâncă la birou, pentru a nu pierde din timpul de lucru iar 11% nu îşi iau pauză de masă

  • Oficial ne merge bine: companiile anunţă şi pentru 2012 creşteri de salarii

    59% dintre participanţi au bugetat pentru 2012 o creştere salarială medie de 6,8%” – aceasta este concluzia şi cea mai aşteptată informaţie a studiului salarial PayWell România 2010, realizat de compania de consultanţă PwC România. O veste bună pe care însă mulţi angajaţi o primesc cu prudenţa firească a omului care, zi de zi, vede la televizor şi citeşte în ziare previziuni destul de sumbre ale oamenilor politici şi de afaceri cu privire la evoluţia economiei în anul următor. O parte dintre ei au primit şi anul acesta mai mulţi bani la salariu decât anul trecut, în medie, cu 5,1%.

    Cei care au nevoie de o încurajare în plus pot arunca un ochi peste ediţiile anterioare ale acestui studiu, care arată că salariile angajaţilor din mediul privat au crescut, chiar dacă în procente mici, şi în anii în care criza s-a manifestat deplin, adică în 2009 şi 2010. Atunci, companiile au majorat salariile cu 7,2%, respectiv 4,3%.

    Dacă până nu demult cei mai generoşi angajatori erau din domeniul bancar şi IT, anul acesta a venit rândul companiilor din sectorul de producţie auto să acorde cele mai mari creşteri din economie: 8,9%. Au urmat companiile din industrie, care au mărit salariile angajaţilor cu 7,2% şi cele din domeniul farmaceutic care au marcat creşteri salariale de 6,3% faţă de anul trecut. Băncile şi IT-ul au crescut salariile cu doar 2,9%, respectiv 3,6%, intrând, astfel, în rândul angajatorilor cei mai prudenţi. Sigur, având în vedere că ei au acordat creşteri salariale constante şi că, în general, salariile din aceste domenii depăşesc media pieţei, este foarte probabil ca angajaţii băncilor şi ai companiilor IT să aibă în continuare, în valori absolute, venituri mai mari decât cei care lucrează în producţie auto sau în industrie.

    Interesant este şi faptul că pe măsură ce companiile au o cifră de afaceri mai mare, scade şi media salarială a angajaţilor săi. Astfel, potrivit studiului citat, cele mai mari salarii le dau companiile a căror cifră de afaceri nu depăşeşte 50 de milioane de euro pe an – 3.397 de lei pe lună, în valoare brută. În cazul companiilor gigant, cu afaceri anuale de peste 300 de milioane de euro, media lunară a salariului brut scade la 3.025 de lei. Aceeaşi corelaţie este valabilă şi în ceea ce priveşte numărul de angajaţi ai unei companii.

    Spre exemplu, dacă în companiile cu mai puţin de 500 de angajaţi salariul mediu brut lunar este de 3.739 de lei, în companiile care au între 1.001 şi 3.000 de angajaţi media scade până la 2.865 de lei pe lună, urmând să mai crească până la 3.025 de lei la companiile care au peste 3.000 de oameni angajaţi. În orice caz, media salarială brută la nivel naţional este de 2.878 de lei pe lună, cu diferenţe evidente între cei care lucrează în Capitală şi cei care lucrează în provincie. Astfel, dacă un angajat din Bucureşti are, în medie, un salariu brut lunar de 4.051 de lei, unul din provincie câştigă 2.487 pe lună brut.

    Şi în 2011 companiile au continuat să acorde angajaţilor beneficii extrasalariale, cele mai multe optând pentru beneficiile clasice, precum tichetele de masă, abonamente la clinici medicale private, sponsorizarea unor activităţi sociale sau cadouri pentru ocazii speciale. Mult mai puţine mai acordă însă bonusuri variabile, diferenţa faţă de anul trecut fiind uriaşă. Astfel, dacă în 2010 87% dintre companiile participante la studiu au acordat bonusuri variabile angajaţilor, anul acesta doar 45% au considerat că este necesar să mai aplice această strategie.

    În cele mai multe cazuri, aceste bonusuri sunt destinate managerilor. Potrivit studiului PwC Saratoga 2010 privind rentabilitatea capitalului uman şi realizat tot de Pwc România, în companiile din România 9,3% dintre angajaţi deţin o funcţie de management. Practic, în momentul de faţă, pachetul salarial al unui angajat arată astfel: 88% reprezintă venitul anual garantat, adică salariul propriu-zis, 7% înseamnă bonusuri variabile, iar 5% sunt beneficii extrasalariale.

  • Cine dă lecţii managerilor

    Şcolile de Master of Business Administration şi Executive Master of Business Administration, adică MBA sau EMBA, aşa cum le cunoaşte toată lumea, au fost primele care au făcut din manageri învăţăcei. I-au adus la cursuri, i-au evaluat, le-au dat să rezolve studii de caz şi, în general, au încercat să-i alinieze la practicile şi stilul de management ale şefilor din companiile de afară. Criza a pus sub lupă competenţele managerilor şi a ieşit la iveală un lanţ al slăbiciunilor care se impunea corijat. A fost momentul potrivit pentru apariţia unor noi programe de perfecţionare a celor care au dat până la un punct senzaţia că ştiau tot ce e de ştiut şi stăpâneau tot ce e de stăpânit în business.

    “Totul a plecat de la timpul şi accesul la educaţie pe care îl au antreprenorii şi managerii români. Sunt oameni foarte ocupaţi, care îşi doresc în mod autentic un upgrade de informaţie, dar nu au neapărat vreme să parcurgă lecturi elaborate sau să urmeze cursuri de unul sau doi ani”, spune Ilie Drăgan, coordonatorul proiectului Trans European Business Academy (TEBA), care reprezintă un concept educaţional destinat managerilor din primul şi al doilea eşalon al companiilor.

    Ca majoritatea programelor de acest tip, a fost gândit pe o structură şi un set de proceduri destul de diferite faţă de cele ale şcolilor de MBA. Pentru că se derulează pe intervale de timp mult mai scurte, cursurile se concentrează în special pe multiplicarea experienţelor practice şi mai puţin pe teorie. Mai exact, managerii participanţi învaţă cum să negocieze mai bine, cum să interacţioneze cu angajaţii, dar şi cum să gestioneze situaţiile de criză. În plus, pot să coste şi până la de zece ori mai puţin decât un program de MBA. Banii, pe care managerii îi consideră un cost, iar furnizorii de programe de instruire o investiţie, rămân însă o problemă. “Românii nu sunt foarte dispuşi să plătească pentru educaţie extra-curriculară, chiar dacă recunosc că sunt arii pe care nu le stăpânesc deplin”, spune Peter Barta, directorul executiv al Fundaţiei Post-Privatizare, care derulează în România un program de mentoring pentru manageri, susţinut de profesori din cadrul MIT.

    La proiectul pilot, început anul trecut, au participat 40 de manageri, care au plătit 1.500 de euro pentru a-şi dezvolta competenţele. Pentru următoarea sesiune, care va începe în luna ianuarie, Peter Barta estimează că se vor înscrie între 80 şi 100 de participanţi. Dacă lucrurile vor merge conform planului, tot de anul viitor este posibil ca la aceste cursuri să participe şi manageri din sud-estul Europei. Şi TEBA are aceleaşi planuri pentru perioada următoare. “Ne-am propus să oferim specializări jucătorilor din businessul românesc, dar, într-o etapă ulterioară, ţintim publicul din centrul şi estul Europei”, spune Ilie Drăgan.

    Rămâne de văzut în ce măsură aceste cursuri vor fura terenul şcolilor de MBA, mai ales că au avantajul de a furniza setul de informaţii într-un timp mai scurt şi în schimbul unui preţ mai mic. Nici capitalul de imagine creat de atragerea în calitate de mentori a unor manageri şi profesori din afara ţării nu este de neglijat. “Toţi aceşti oameni învaţă, realmente, cum să-şi conducă afacerea de la oameni care au construit ceva, au trecut şi prin eşecuri şi apoi au cunoscut succesul, luând-o, din nou, de la capăt”, precizează Barta. El crede că varianta ideală ar fi ca fiecare manager care începe acest program să vină însoţit de alţi doi sau trei membri ai echipei sale, pentru ca apoi informaţiile să fie mai uşor internalizate şi transmise mai departe celorlalţi oameni din echipă.

    “Clivajul între ceea ce se întâmplă în România, în general, şi ce se întâmplă în companiile din afară, în special în cele din Statele Unite ale Americii, este uriaş. Aşa că a fost foarte util să primesc informaţii de la oameni care vin de acolo şi care au lucrat pe acea piaţă”, spune Bogdan Tudor, directorul general al Class IT, companie care externalizează servicii de IT, şi unul dintre absolvenţii programului. Dincolo de acumularea acestor cunoştinţe şi de interacţiunea cu oameni care au condus companii mari din afara României, pentru participanţii la programele de mentoring importantă este şi oportunitatea de a socializa cu alţi manageri. Nu de puţine ori, aceste cursuri au fost baza încheierii unor parteneriate de afaceri. Interesant este şi faptul că, dacă la şcolile de MBA participă în special middle şi top manageri din companii multinaţionale, programele de instruire a managerilor se adresează în primul rând antreprenorilor.

  • Grecia vrea să reducă salariile a 100.000 de angajaţi publici cu până la 40%

    Proiectul, care elimină diferenţele de salarizare dintre ministere şi o serie de bonusuri, va conduce la reducerea salariilor a 14,5% din angajaţii publici cu 25-40%, au declarat surse pentru publicaţia elenă. Planul autorităţilor prevede un salariu brut de bază de 780 de euro pentru angajaţii publici, acesta urmând să se aplice noilor angajaţi cu educaţie de nivel mediu. Salariul maxim, pentru cei cu studii superioare şi vechime la locul de muncă, va fi de 2.200 de euro. Unele bonusuri mai mici vor fi păstrate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro