Cel mai mare producator de vin din lume este Italia, cu 48,6
milioane de hectolitri de vin. Romania este depasita de Chile si
Rusia, cu productii de 8,7 milioane hectolitri, respectiv 7,1
milioane de hectolitri de vin.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
In volum, piata va atinge insa 6 mil. hectolitri de vin cu 5-10% peste media ultimilor ani. Acest lucru se datoreaza conditiilor meteo favorabile pentru viticultura si investitiilor din ultimii ani in reconversia si restructurarea plantatiilor.
“Cine iubeste masinile trebuie sa fi auzit de Bentley sau de Rolls-Royce; asa si cu vinurile – cui ii place vinul sigur macar a auzit si de Davino”, spune Dan Balaban, actionarul majoritar al producatorului de vin cu acelasi nume. Intr-o discutie cu BUSINESS Magazin, Balaban, un om de afaceri de altfel discret, care nu vrea sa fie fotografiat, povesteste despre inceputurile businessului pe care l-a fondat in urma cu 17 ani impreuna cu asociatul sau Bogdan Costachescu (de profesie oenolog si posesor a 10% din afacerea Davino).
Catalin Paduraru, critic de vin si unul dintre actionarii retailerului Vinexpert, spune ca “Davino are evolutia cea mai spectaculoasa” dintre toate vinurile noi lansate in ultimii ani pe piata (respectiv din anul 2000 incoace). Davino, un brand relativ recent pe piata dominata de marci de traditie ca Murfatlar, Cotnari sau Jidvei, este un vin originar din podgoria Dealu Mare (Prahova), prezent mai ales in segmentul HoReCa (hoteluri, restaurante si catering), care se defineste ca fiind “exclusivist, prin calitatea limitata produsa, de maxim 200.000 de butelii pe an”. O pozitionare “care se cere pe o piata cu o concurenta la sange”, dupa cum spune Stefan Liute, partener al agentiei de branding Grapefruit. Liute considera ca “brandurile de bauturi care vor sa se evidentieze trebuie sa aiba curajul sa nu placa tuturor, sa nu fie de toate pentru toti”.
Vinurile pozitionate pe segmentul superior al pietei ocupa un segment important din brandurile de vin lansate in ultimii ani. Este vorba atat despre vinurile lansate de marile podgorii (Murfatlar – Rai Grand Reserve, Arezan; Cotnari – Chateau; Jidvei – Perla), dar si despre cele lansate de producatorii noi, odata cu primele recolte din cele mai tinere podgorii din Romania. “Aproximativ 5% din vanzarile de vin de anul trecut au venit din vanzarea unor vinuri noi – fie ca a fost vorba de redenumirea unui vin cunoscut deja pe piata, fie ca a fost vorba despre un vin la care s-a lucrat in ultimii ani”, spune directorul Patronatului Viei si al Vinului. In aceasta logica, brandurile noi de vin ar fi adus anul trecut vanzari de aproximativ 25 de milioane de euro (dintr-o piata estimata la 500 de milioane de euro), cea mai mare parte a acestor venituri venind din asezarea unui vin “pe raftul potrivit”.
Cosmin Popescu, directorul general al producatorului Murfatlar, spune ca vinurile noi au adus o parte importanta din cresterea afacerilor in 2008 (cu aproape 10%, pana la 52 de milioane de euro): “Piata vinului tinde sa se maturizeze, iar producatorii au inceput sa dezvolte strategii de comunicare cat mai eficiente. Daca marketingul ar fi luat mai in serios de producatorii de vin, piata ar fi cu siguranta mult mai mare azi”.
Cresterea pietei vinurilor prin marketing este exact sansa in plus pe care o au vinurile noi, spune Balaban, care se declara un pasionat al brandingului. Dupa o serie de cursuri si traininguri de profil in Statele Unite ale Americii, Balaban s-a gandit la o rebranduire a vinului Davino impreuna cu freelancerul George Moisescu, o miscare ce le-a adus un raspuns pozitiv dinspre piata: “Consumatorii au fost foarte incantati de noua eticheta, pentru ca cea veche era prea comerciala pentru vinul exclusivist pe care il vindem noi”, spune Balaban.
Davino a inceput sa isi respecte pozitia de vin exclusivist abia in 2006, la mai bine de 14 ani de cand Dan Balaban a intrat in afaceri. “In 1992, am pornit o afacere cu import si distributie de vinuri, dar intotdeauna mi-am dorit sa fac productie”, spune Balaban, care a iesit pe piata cu prima sticla de vin Davino in 2000. De atunci si pana acum, brandul (care este o combinatie intre “Dan” – prenumele lui Balaban – si “vin”) a devenit bine cunoscut, mai ales printre cunoscatori.
Davino a fost inca de la inceput pozitionat ca un brand de vin scump – in opinia lui Balaban, asta inseamna un vin al carui pret de producator sa fie de 23 de euro, iar intr-un restaurant de top sa ajunga sa coste 100 de euro. Abia in 2006 Balaban a decis iesirea lui Davino din circuitul retailului obisnuit si comercializarea lui doar prin canalul HoReCa (hoteluri, restaurante si catering). “Imi doream sa vand, dar nu in orice conditii”, explica proprietarul Davino, care are acum o capacitate de productie de 50 de vagoane pe an (un vagon inseamna 10.000 de litri), dar deocamdata produce maxim 33 de vagoane. “In marile magazine era o adevarata bataie de joc cu taxele la raft si cu recuperarea creantelor, plus ca nu cred ca un consumator fidel de Davino isi face cumparaturile de la hipermarket”, adauga Balaban , care a atins in 2008 afaceri de 1,5 milioane de euro si care nu estimeaza crestere pentru 2009, ci mentinerea la acelasi nivel al afacerilor. De altfel, pe Balaban nici nu il mai intereseaza extinderea afacerii: vrea sa lucreze in continuare cu aceste volume pentru Davino si a cumparat doua conace langa vie, pentru ca i se pare o zona frumoasa pentru agroturism.
Catalin Paduraru, actionar al retailerului de vin Vinexpert, spune ca monetizarea unui brand de vin inseamna sa poti vinde o sticla de vin in afara logicii de produs alimentar, “caci cine ar oferi pe 750 de mililitri de
Desigur, dupa cum spune Stefan Liute, “nu poti crea un brand fara un produs bun, dar pe langa produsul bun, trebuie sa fii capabil sa spui o poveste memorabila, care sa aiba priza la clienti”. Liute vorbeste din pozitia strategului care a lucrat in ultimii doi ani la rebrandingul si brandingul unor vinuri pentru producatorul focsanean Vinexport. Mai exact, este vorba despre vinurile Visul unei nopti cu Feteasca Regala si Codul lui Merlot din 2007, si, mai nou, despre Afrodita, pentru care agentia lui Liute a furnizat servicii de strategie de brand si de design de ambalaj. Toata aceasta strategie a avut drept scop cresterea vanzarilor, pentru ca, in fapt, un brand valoros inseamna ce castiguri poate genera acea marca.
Sunt pure speculatii, spune Ovidiu Gheorghe, presedintele Patronatului National al Viei si Vinului (PNVV). Este vorba despre estimarea conform careia piata vinurilor va scadea in acest an cu 10%, estimare pe care Ovidiu Gheorghe o face asezand-o pe o lista cu doua scenarii pentru acest an. Celalalt scenariu, mai prudent, se refera la o stagnare a pietei vinurilor la valoarea de anul trecut, cand piata a depasit usor jumatate de miliard de euro. “Nimeni nu poate sa estimeze evolutia pietei pentru ca nu avem niciun indicator dupa care sa ne ghidam, asa cum se intampla si in celelalte industrii”, explica Gheorghe.
Ca si in celelalte industrii, avantul pietei vinurilor se opreste chiar intr-un moment in care producatorii reusisera sa finalizeze o serie de investitii, atat in productie, dar si in brandingul produselor si pozitionarea lor pe piata. Dincolo de conturarea unei piete a vinurilor locale, miza era si intrarea intr-o competitie mai agresiva cu vinurile de import – care au castigat o cota de piata de aproape 10% in ultimii doi ani, de la integrarea Romaniei in Uniunea Europeana. Vinurile de import au avut avantajul preturilor mici, avantaj pe care producatorii locali nu il vor putea contracara nici in acest an. Cu datele pe care le au deocamdata, producatorii spun ca preturile la vin nu se vor micsora, chiar dimpotriva, iar explicatia tine – bineinteles – de actuala criza economica.
Dificultati in industria vinului exista la ambele capete ale fluxului. Pe de o parte, productia este afectata de limitarea creditelor bancare si, pe de alta parte, distribuitorii au probleme cu recuperarea tot mai dificila a creantelor. Ovidiu Gheorghe spune ca, in acest context, piata vinului va inregistra scaderi, iar daca nu vor fi scaderi valorice, vor fi cu siguranta scaderi de volum – din cauza scumpirii cu 10% a vinului imbuteliat (deoarece majoritatea materialelor de ambalare si etichetare sunt aduse din import). Parerile producatorilor sunt impart ite: cel mai pesimist este Cornel Bocse, directorul de vanzari al Cramelor Halewood, care vorbeste despre o scadere mai mare a vanzarilor, de 20% in acest an.
Daca parerea generala despre piata prevede stagnare sau scadere, producatorii locali au pareri diferite despre propriile afaceri. Murfatlar estimeaza pentru anul acesta venituri de 46,9 milioane de euro, in usoara scadere fata de 2008, tot pe fondul contextului economic. “In mod normal, toate obiectivele noastre au fost stabilite tinand cont de actualul context economic, dar problema cea mai mare a acestei perioade este tocmai imposibilitatea de a face previziuni”, spune Cosmin Popescu, directorul general al Murfatlar. Vincon, numarul doi pe piata vinului, mizeaza insa pe o crestere a vanzarilor de 15% anul acesta, pana la 35,3 milioane de euro.
Care este valoarea pietei vinului
Georgel Costache, directorul general al producatorului vrancean, spera ca isi va creste afacerile cu ajutorul noilor branduri de vinuri tinere, lansate de anul trecut, dar si pe brandul Beciul Domnesc, considerat “inima companiei”, care practic propulseaza si celelalte marci din portofoliu. Al treilea producator local, Cotnari, estimeaza de asemenea o crestere cu 11,6% (pana la o cifra de afaceri de 33,5 milioane de euro). “Motoarele de crestere vor fi lansarile de noi produse, dar si promotiile pe care le vom face pe tot lantul de distributie si vanzari”, declara Razvan Serghiuta, directorul de vanzari al companiei.
Desi afirma ca vanzarile nu au fost pana acum afectate de criza sau cel putin asa indica vanzarile mai mari cu doua cifre din ianuarie si februarie, Serghiuta spune ca se asteapta totusi la migrarea consumatorilor de la un producator la altul, de la vinurile scumpe la cele mai ieftine. Asadar, piata vinurilor ieftine are sanse mari de crestere in acest an, iar importurile vrac vor castiga probabil din ce in ce mai mult teren. Cu cat vinurile autohtone se vor scumpi, cu atat va creste cererea pentru vinurile de import. Lupta producatorilor romani cu importurile a inceput imediat dupa intrarea Romaniei in Uniunea Europeana, cand pe piata au intrat vinuri mai ieftine si mai diversificate decat oferta locala.
Toti producatorii spera insa ca cererea de vin din Romania sa depaseasca criteriul pretului, iar consumatorii sa ceara din ce in ce mai mult vinul imbuteliat (in ultimele 12 luni, piata vinului imbuteliat la 0,7 – 0,75 litri a crescut cu 31%, conform datelor PNVV), dar si mai mult vin rosu; vinul alb detine inca peste jumatate din cerere in Romania si pierde foarte putin teren in lupta cu cel rosu, care avanseaza cu doar 1% pe an, “ceea ce inseamna ca de abia peste 40 de ani vom consuma la fel de mult vin rosu ca Franta si Spania”, este de parere Cornel Bocse. Rafinarea consumului a devenit insa o problema secundara pentru producatori; mai importanta ramane mentinerea unui nivel al afacerilor cu care s-au obisnuit in ultimii ani.
Daca in urma cu sase luni ne intrebam cat timp va mai trece pana cand Jean Valvis, creatorul brandului Dorna de lactate si ape minerale, va aduce pe piata si vinurile cu acelasi nume, se pare ca a venit momentul: antreprenorul va scoate pe piata trei marci noi-noute de vin pana la sfarsitul anului. Surpriza vine insa din partea numelui, care arata ca investitorul si-a extins atentia de la brandul de produs si asupra celui personal. Valvis Holding este numele grupului care reuneste investitiile businessman-ului in industria vinului, in imobiliare si in productia de cereale (Dorna Agri, Carpathyan Systems, Vitipomicola Simburesti, Narcisa Prod sau ICPPAM Balotesti).
In plus, una dintre marcile de vin care vor fi produse pe Domeniile Simburesti din judetul Olt se va numi Chateau Valvis, la fel ca si conacul pe care Valvis, inginer arhitect de profesie, l-a proiectat deja. Conform planurilor din biroul sau, locatia va cuprinde crame, sali de degustare, o capacitate de cazare cu 10 camere si 4 apartamente si are ca termen limita anul 2010.
Pana acum, Valvis a investit in business-ul cu vin peste 8 milioane de euro, dar spune ca nu are o limita de investitii. La urma urmei, este unul dintre cei mai lichizi antreprenori din tara, dupa ce a facut, in sase ani, doua exit-uri de peste 120 de milioane de euro: cedarea producatorului de lapte LaDorna catre Lactalis in aprilie 2008, precedata, in 2002, de vanzarea apelor minerale Dorna catre Coca-Cola. De acum inainte nu mai are nevoie sa vanda si se va concentra pe dezvoltarea Valvis Holding, pe care l-a gandit ca o afacere de familie: “I-am adus anul trecut pe cei doi copii ai mei (in varsta de zece ani, respectiv opt ani si jumatate) la cules de struguri si de mere la Simburesti, pentru ca am vrut sa le transmit ca imi doresc sa ramana in familie ceea ce am construit aici”, declara Valvis.
Recolta estimata pentru acest an, in valoare de peste 30 de mii de tone, va fi cu aproximativ 32% mai mare fata de recolta de anul trecut, spun reprezentantii Murfatlar.
Factorii care converg la cresterea din acest an sunt intrarea pe rod a replantarilor facute in urma cu trei ani, conditiile climaterice favorabile si investitiile tehnologice, prin utilizarea echipamentelor moderne de ingrijire a viei. Investitiile pentru soiurile care intra pe rod in acest an se ridica la 1,7 milioane de euro.
"In acest moment vita de vie se prezinta excelent, conditiile climaterice din acest an sunt favorabile, nefiind nevoie de irigatii, previzionand pe scurt o recolta deosebita […]. Speram sa nu ne confruntam inainte de momentul recoltarii cu surprize climaterice si sa ne putem atinge obiectivele propuse", a declarat Cosmin Popescu, administrator Murfatlar Romania.
Productia de vin de anul trecut a fost de 16 milioane de litri, iar pentru anul in curs Murfatlar estimeaza o productie de aproximativ 21 milioane de litri. Compania a inregistrat in primele 7 luni ale anului 2008 o cifra de afaceri de circa 72 milioane RON (aproape 20 de milioane de euro), in crestere cu 31% fata de aceeasi perioada a anului trecut.
Murfatlar Romania administreaza in prezent aproximativ 3000 de hectare, reprezentand cea mai mare suprafata cultivabila de vita-de-vie din Romania care apartine unui singur producator.
Raportata la aceeasi perioada din anul trecut, in ianuarie-aprilie 2008, cantitatea de vin importata a crescut cu 49,1%, iar cea exportata cu 11%.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Chile este o tara pentru care ar merita sa se introduca o noua materie in scoli – turismul, iar practica pentru cei ce ar urma sa devina profesionisti ai domeniului sa fie facuta aici. Munti (unii chiar mai vechi decat Anzii), lacuri, rauri, cascade, ghetari, dealuri, plaje insorite, paduri, campii, vie si o impresionanta industrie a ospitalitatii.
Pe langa Misiones si Vina Mar, prietenii din Chile ne-au inlesnit intalnirea cu doua varfuri: Neyen si Flaherty. Ambele vinuri (ultimul poarta numele unui producator american, venit pentru un sezon in Chile si ramas acolo vreme de 17 ani) se adreseaza cunoscatorilor, pretentiosilor. Neyen (un DaVino de la noi) apare anual in doar 20.000 de sticle, iar Flaherty’s este rodul a 1,5 hectare de vie, la care se adauga o dragoste infinita pentru tot ce e natural, dar si stiinta unui vinificator de succes. Aceste doua titluri chiliene isi fac loc la curtea marilor vinuri ale lumii. Numarul mic de butelii restrictioneaza insa aparitia lor doar la restaurante si pe rafturile magazinelor ultraspecializate.
Urmatoarea oprire: Italia. Festivalul Benvenuto Brunello, tinut in februarie la Montalcino, este o sarbatoare a Toscanei, dar si a intregii lumi a vinurilor. E momentul cand se anunta ce fel de an a fost cel ce tocmai s-a incheiat si cand se acorda stelele, in functie de cat de bun a fost anul pentru vinuri. Dar este in egala masura si startul unei curse comerciale cat se poate de febrile. 2007 a fost cotat ca un an de cinci stele, iar Brunello cu acest an de recolta se va putea vinde abia in 2012. De aceea, negociatorii cumpara masiv dreptul de a vinde aceste vinuri. Desi e un fel de vanzare a pieii ursului din padure, cei care cunosc tehnica fac ori mari profituri (negociatorii) sau mari economii (colectionarii). Lectia e, sper, clara: vinul bun, asa cum e un Brunello autentic, nu e un produs de serie. Harta ultimilor ani arata ca 2003 (care se va vinde anul acesta) e o investitie buna (patru stele), la fel si 2004 (cinci stele). E drept, Italia nu inseamna numai Montalcino. Un Amarone special, un Chianti adevarat, un Barolo se pot atasa cu usurinta de sufletul iubitorului de vin. Ultima statie: Prowein, la Düsseldorf. La acest grandios targ poti lua pulsul noilor tendinte, poti simti cine vine din urma sau cine se pregateste sa paraseasca avanscena.
Germania isi negociaza locul in loja elitelor, demonstrand, de la an la an, ca Rieslingul german este cu totul si cu totul altceva decat Rieslingul italian. Ne vom convinge si prin cele cateva aparitii din piata noastra. Revirimentul fantastic la nivel mondial al rose-ului (Valea Loirei, Provence) sper sa produca si la noi o unda cat de mica de natura sa „pink-menteze” putin atmosfera teraselor si a restaurantelor romanesti. Premise exista, pentru ca interesul proprietarilor de restaurante pentru vin a crescut, ceea ce va face ca noi sa avem parte de o oferta din ce in ce mai buna. Ma bazez si pe prezenta masiva a somelierilor (cred ca a fost cea mai mare adunare a acestor profesionisti) la degustarea liniei Guigal (nou-intrata pe piata romaneasca), sustinuta de o personalitate internationala a domeniului – Brett Crittenden, „senior wine judge decanter”. El a facut prezentarea vinurilor de 100 puncte Parker (o alta premiera pe piata romaneasca).
Am pastrat ca sugestii: Guigal – Chateauneuf du Pape (un vin extraordinar, complicat si care are nevoie, neaparat, de o „aerisire” lunga) sau Côte-Rotie La Turque. Tot din nou-venitele in Romania, din „colectia de primavara” recomand Penfold’s Grange, Yalumba (cu toata gama), italienele Dievole si Pinocchio. Pentru cel din urma, ca argument sta nu doar pretul accesibil, ci si doza de optimism incorporata, amanunt remarcat de toti cei care l-am degustat.
Amanunte pe www.protv.ro
Intr-o friguroasa duminica de decembrie, Richard Hales se incalzeste vanand vinuri vintage de Madeira la casa de licitatii Christie’s din New York. Vinurile de Madeira – vinuri masive, cu o aroma plina si extrem de vechi, cu un continut mare de alcool si preturi pe masura – se bucura din plin de atentia mai multor categorii de cumparatori, atragand atentie prin valoarea de investitie, dar si prin povestile pe care le spun, unele dintre ele fiind mai vechi de 200 de ani. Asa se face ca Hales s-a vazut nevoit sa cheltuiasca aproape 40.000 de dolari pentru 15 sticle de astfel de vinuri rare. “Acestea sunt sticlele care au stat zeci de ani in pivnitele celor mai bogate familii din America”, spune Hales. “Sunt foarte, foarte bune si toata lumea le vaneaza.”
Ca director de vinuri, treaba lui Hales este sa se documenteze, sa gaseasca si sa cumpere cele mai bune vinuri pentru reteaua de restaurante, baruri si lounge-uri ale Mandarin Oriental. Intr-un an normal el cheltuieste in jur de 2 milioane de dolari la licitatii precum cea de la Christie’s si prin intermediul dealerilor de vinuri pentru a asigura o lista echilibrata de vinuri pentru hotel. Hales are in jur de 1.000 de marci de vin pe diferitele liste ale hotelului si le cunoaste pe fiecare dintre ele dupa aroma, continut de alcool sau aciditate si poate sugera cea mai inspirata alegere culinara care sa se potriveasca oricarui vin. Ca sef al somme?lierilor, Hales obisnuieste sa petreaca cat mai mult timp in mijlocul musafirilor hotelului, discutand cu cat mai multi dintre ei si venindu-le in ajutor atunci cand acestia cauta un vin special. “Ca bun sommelier este sarcina ta sa ‘citesti’ fiecare client in parte si sa stii sa il directionezi exact inspre ceea ce cauta”, spune el. Hales de asemenea ii incurajeaza pe acestia sa isi comunice suma pe care vor sa o cheltuiasca pentru a asorta un vin la cina lor.
O zi tipica incepe la ora 10 dimineata, atunci cand Hales verifica livrarile si organizeaza sedinte cu personalul, rezolvand diversele chestiuni de pe ordinea de zi. In fiecare zi acesta isi rezerva o ora pentru updatarea listelor de vinuri si studierea noilor regiuni sau producatori. In perioadele mai putin aglomerate la restaurantele pe care le coordoneaza, de obicei in aprilie si iulie-august, Hales calatoreste pentru a se documenta si a degusta noi vinuri. Pasiunea lui Hales pentru vinuri s-a nascut dintr-o obsesie pentru mancarea buna si a survenit ca o continuare fireasca a carierei sale anterioare, cea de chef. Dupa ce a absolvit cursurile Institutului Culinar Francez din New York in 1997, el a lucrat in faimoasele restaurante newyorkeze La Grenouille si Jean-Georges Vongerichten’s Vong, ajungand sous-chef la Vong cativa ani mai tarziu. De acolo Hales s-a mutat la restaurantul mediteraneean Miami’s Azul din cadrul hotelului Mandarin Oriental, acolo unde s-a trezit promovat la rolul de connaisseur atunci cand sommelier-ul restaurantului a plecat pe neasteptate in 2002. A devenit apoi director de vinuri pentru intreg lantul hotelier din New York in decembrie 2006
Hales obisnuieste sa compare munca sa de acum cu cea anterioara, ca chef; ambele pozitii ii cer sa combine cele mai potrivite ingrediente pentru a crea ceva memorabil pentru clientii hotelului. “La acest nivel, masa devine o experienta aparte si nu doar un pretext pentru a te hrani”, spune Hales. “Vinul este o parte importanta din aceasta experienta, fiindca si el face mai mult decat sa-ti potoleasca setea. Este o descoperire si o calatorie in acelasi timp.”
Sfaturile profesionistului in achizitia de vinuri
Richard Hales impartaseste secretele lui pentru alcatuirea unei colectii de vinuri de prima clasa. Directorul de vinuri al Mandarin Oriental Hotel cumpara si degusta in mod profesional vinuri de cinci ani si recomanda in primul rand atentie si dedicare celor care vor sa-si construiasca propria colectie.
1. Cunoaste-ti-va bine prioritatile – fie ca e vorba de achizitia pentru placerea personala, fie de colectionarea vinurilor ca investitie – si puneti la punct un plan care ar trebui sa includa un buget, o strategie de achizitie si cerintele de depozitare ale vinurilor alese.
2. Achizitiile pentru investitii necesita foarte multa documentare pentru a identifica corect cei mai buni ani ai celor mai buni producatori. Cele mai “fierbinti” vinuri de pe piata licitatiilor astazi raman Bordeaux, Burgundy si inca cateva varietati din California. Vinurile mai putin cunoscute, pot fi nemaipomenite si pot avea calitati deosebite, insa se pot dovedi a fi dificil de vandut la licitatie.
3. Umilinta nu strica. Cautati sfatul expertilor din cadrul dealerilor locali sau sommelierului preferat atunci cand cautati sa cumparati un vin nou.
4. Intotdeauna cereti sa degustati o mostra din vin inainte de a va lua angajamentul de a face o achizitie de proportii. Sommelierii nu cumpara un vin inainte de a-l degusta.
5. Un vin, in ciuda zicalei, nu se va imbunatatI mereu odata cu varsta: un vin prost, dintr-un an slab, la lansare va ramane un vin prost oricat de multi ani trec peste el.
6. Daca achizitiile sunt pentru placerea personala, atunci gama optiunilor se largeste considerabil. Vinurile clasice sunt intr-adevar nemaipomenite, insa alte vinuri uimitoare si totusi accesibile ca pret pot fi gasite in intreaga lume. Cele mai bune locuri de provenienta ale acestora sunt astazi Argentina, Chile, Africa de Sud si Valea Loarei, Bulgaria si Slovenia.
7. Incercati vinuri pe baza aceleiasi varietati de struguri din diferite regiuni, perioade sau niveluri de pret pentru a va familiariza cu calitatile strugurelui.
8. Incercati de asemenea mai multe vinuri ale aceluiasi producator sau din perioade diferite pentru a putea determina variatiile gustului in functie de an si valentele de imbatranire ale vinului respectiv.
9. Vinurile bune dispar repede, asa ca e o idee buna sa incepeti sa cumparati acum.
FISA POSTULUI
Numele functiei: Director de vinuri
Companii care angajeaza: Lanturile hoteliere si restaurantele de lux. De obicei, un director de vinuri coordoneaza activitatea tuturor unitatilor unui asemenea grup, avand ca subordonati toti sommelierii acestuia.
Unde sa cauti posturi libere: Vestea despre posturile libere din bransa se raspandeste de obicei din om in om, avand in vedere dimensiunile reduse ale acestei lumi.
Nivel salarial: Intre 60.000 si 250.000 de dolari pe an, in functie de dimensiunile companiei angajatoare si de nivelul pozitiei. La capatul inferior al ierarhiei, jobul vizeaza un singur restaurant, in timp ce in varf acesta coordoneaza operatiuni la nivel national.
Abilitati necesare: Chiar daca nu exista anumita calificari oficiale care sa recomande un candidat pentru acest post, abilitatile organiza?torice si capacitatile de comu?nicare, precum si un val palatin delicat si cunostinte in ceea ce priveste oenologia sunt cruciale. In sarcina directorilor de vinuri cade adesea si sarcina de a calatori pentru a degusta diverse vinuri in toate partile lumii.