BusinessMagazin

Tag: trecere

  • Euro a crescut la 4,6279 lei, după ce miercuri a depăşit pragul de 4,6 lei

    La debutul şedinţei de tranzacţionare de joi, pe piaţa interbancară, euro a trecut pragul de 4,62 lei, urcând până la un maxim de 4,6357 lei atins cu puţin timp înainte de ora 12.00. Apoi, cotaţiile au scăzut treptat până la nivelul de 4,6300 lei/euro la ora 12.50.

    Cotaţia oficială afişată miercuri, la ora 13.00, de Banca Naţională a României a fost de 4,6198 lei/euro, nivel care nu a mai fost atins în ultimii cinci ani şi patru luni, din săptămâna 23-27 iulie 2012, când a fost atins şi maximul istoric de 4,6397 lei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Telegramă pentru Liviu Dragnea

    Prin decizia de astăzi, guvernul pe care dvs. l-aţi susţinut a intervenit în contractul dintre mine şi angajatorul meu. Nu s-a introdus o taxă nouă pe care să o suporte angajatorul, nu au existat negocieri pentru a se găsi o variantă de a acoperi deficitul bugetar pe care tot dvs. l-aţi generat. Nu, guvernul Tudose a decis modificarea contractului meu de muncă. E o măsură benefică pentru mine? Mă voi alege cu mai mulţi bani la sfârşit de lună? Permiteţi-mi să dau crezare celor care se pricep mai bine decât dvs. şi să trag concluzia că lucrurile vor sta invers.

    De ce nu te duci să cauţi un loc de muncă mai bine plătit, veţi întreba; aş putea să fac asta, voi răspunde, dar nu aţi înţeles care e de fapt ideea. Dacă eu lucrez pe 1.500, 2.000 sau 5.000 de lei este alegerea mea, şi reprezintă o înţelegere pe care eu am făcut-o cu angajatorul meu. De unde era să ştiu că guvernul pe care d-voastră l-aţi propus o să vină şi o să-mi bage mâna în buzunar?

    Nu are importanţă că pierd 1 leu sau 1.000 de lei; tot ce contează e faptul că îi pierd.

    Prin urmare, dle. Dragnea, haideţi să spunem lucrurilor pe nume: trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat au un singur rol, şi anume de a compensa incapacitatea autorităţilor de a controla modul şi frecvenţa în care companiile plătesc, către stat, dările pe care le datorează. Dar sunt eu vinovat pentru incompetenţa celor pe care dvs. i-aţi numit?

    Nu-mi rămân prea multe de făcut, sigur, pentru că eu nu mă aflu în postura în care vă aflaţi dvs.; eu nu pot să mă prezint la sediul guvernului sau la cel al partidului pe care îl conduceţi şi să încep să caut prin buzunarele celor care se află acolo. Nu-mi rămâne decât să sper că veţi înţelege că lucrurile se fac mai cu cap şi că nu strică să cereţi, măcar ocazional, părerea unor oameni care înţeleg sistemul fiscal mai bine decât dumneavoastră. Am o presimţire că nu va fi prea greu.

    Îmi mai rămâne, sigur, varianta de a scrie ceea ce cred în speranţa că oamenii se vor trezi din amorţeala generală care a cuprins România şi că vor combate, prin orice variantă posibilă, seria de măsuri fiscale pe care guvernul propus de dvs. le tot adoptă; că oamenii vor reuşi, cumva, să treacă prin această furtună a incompetenţei.

    PS: Un cititor scria că ar avea mai multă încredere într-o maimuţă la conducerea unei nave spaţiale decât în măsurile luate de guvern. Cred, sincer, că era prea optimist.

  • Telegramă pentru Liviu Dragnea

    Prin decizia de astăzi, guvernul pe care dvs. l-aţi susţinut a intervenit în contractul dintre mine şi angajatorul meu. Nu s-a introdus o taxă nouă pe care să o suporte angajatorul, nu au existat negocieri pentru a se găsi o variantă de a acoperi deficitul bugetar pe care tot dvs. l-aţi generat. Nu, guvernul Tudose a decis modificarea contractului meu de muncă. E o măsură benefică pentru mine? Mă voi alege cu mai mulţi bani la sfârşit de lună? Permiteţi-mi să dau crezare celor care se pricep mai bine decât dvs. şi să trag concluzia că lucrurile vor sta invers.

    De ce nu te duci să cauţi un loc de muncă mai bine plătit, veţi întreba; aş putea să fac asta, voi răspunde, dar nu aţi înţeles care e de fapt ideea. Dacă eu lucrez pe 1.500, 2.000 sau 5.000 de lei este alegerea mea, şi reprezintă o înţelegere pe care eu am făcut-o cu angajatorul meu. De unde era să ştiu că guvernul pe care d-voastră l-aţi propus o să vină şi o să-mi bage mâna în buzunar?

    Nu are importanţă că pierd 1 leu sau 1.000 de lei; tot ce contează e faptul că îi pierd.

    Prin urmare, dle. Dragnea, haideţi să spunem lucrurilor pe nume: trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat au un singur rol, şi anume de a compensa incapacitatea autorităţilor de a controla modul şi frecvenţa în care companiile plătesc, către stat, dările pe care le datorează. Dar sunt eu vinovat pentru incompetenţa celor pe care dvs. i-aţi numit?

    Nu-mi rămân prea multe de făcut, sigur, pentru că eu nu mă aflu în postura în care vă aflaţi dvs.; eu nu pot să mă prezint la sediul guvernului sau la cel al partidului pe care îl conduceţi şi să încep să caut prin buzunarele celor care se află acolo. Nu-mi rămâne decât să sper că veţi înţelege că lucrurile se fac mai cu cap şi că nu strică să cereţi, măcar ocazional, părerea unor oameni care înţeleg sistemul fiscal mai bine decât dumneavoastră. Am o presimţire că nu va fi prea greu.

    Îmi mai rămâne, sigur, varianta de a scrie ceea ce cred în speranţa că oamenii se vor trezi din amorţeala generală care a cuprins România şi că vor combate, prin orice variantă posibilă, seria de măsuri fiscale pe care guvernul propus de dvs. le tot adoptă; că oamenii vor reuşi, cumva, să treacă prin această furtună a incompetenţei.

    PS: Un cititor scria că ar avea mai multă încredere într-o maimuţă la conducerea unei nave spaţiale decât în măsurile luate de guvern. Cred, sincer, că era prea optimist.

  • CALCULATOR SALARII. Vedeţi cât va fi salariul dumneavoastră după trecerea contribuţiilor la angajat şi adoptarea scăderea impozitului la 10%

    ZF a prezentat luni cele patru scenarii posibile bazate pe informaţiile disponbiile până la acel moment şi pe calculele Terapia Cluj, pentru un salariu brut 4.000 de lei, atât pentru angajaţi, cât şi pentru angajatori. 
     
    Momentan, potrivit declaraţiilor ministrului de Finanţe Ionuţ Mişa, reducerea impozitului pe profit la 10%, şi o taxă de solidaritate de 2,25%, alături de trecerea contribuţiilor sociale de la angajator la angajat ar fi o certitudine. Măsurile ar urma să fie adoptate de Guvern fără dezbatere parlamentară, direct prin Ordonanţă de Urgenţă, ceea ce a dus la prăbuşirea leului ieri marţi seară şi miercuri dimineaţă. Cursul valutar interbancar a depăşit astăzi pragul de 4,63 lei pentru un euro, scrie Ziarul Financiar
     
    Cele trei scenarii posibile pentru salariaţi şi angajatori după trecerea contribuţiilor în sarcina angajatului: (UPDATE)

    1.      Primul scenariu, este transferul de contribuţii sociale de 35%, scăderea impozitului pe venit la 10% şi aplicarea unei taxe de solidaritate de 2,25%, dar păstrarea salariului net pentru angajat. În acest scenariu salariul brut ar creşte la 4,796 lei. 

    2.      Al doilea scenariu este cel mai pesimist pentru salariaţi, şi anume transferul de contribuţii sociale în sarcina angajatului cu un impozitul pe venit redus la 10%, plus o taxă de solidaritate de 2,25%, dar salariul brut rămas neschimbat. În acest scenariu, salariul net scade pentru angajat la 2,340 lei, adică 466 de lei care dispar dintr-un foc din portofelul angajatului.

    3.      Al treilea scenariu este de transfer al contribuţiilor sociale în sarcina angajatului, alături de reducerea impozitului pe venit la 10%, alături de introducerea taxei de solidaritate, dar realizate cu păstrarea costului angajatorului neschimbat. În acest caz, salariul brut ajunge la 4.803 lei, iar salariul net creşte la 2,810 lei, o majorare de numai 6 lei. 

     

  • Insistenţa Guvernului asupra revoluţiei fiscale sperie investitorii: Cursul leu/euro a sărit de 4,63 lei în şedinţa interbancară

    Euro era cotat astăzi la 4,5968 lei în şedinţa BNR, o creştere de numai 0,10% faţă de valoarea de luni. Dolarul a urcat de asemenea puternic pe interbancar, cu peste 1%, ajungând la 3,9881 lei, ”periculos” de aproape să treacă din nou de pragul de 4 lei. 

    Premierul Mihai Tudose a anunşţat marţi în Parlament că transferul contribuţiilor de la angajator la angajat se va face prin Ordonanţă de Urgenţă, care urmează a fi adoptată în şedinţa de Guvern de miercuri, ora 15.00.
     

    Întrebat dacă vor fi trecute contribuţiile de la angajator la angajat, Mihai Tudose a răspuns afirmativ, şi a confirmat faptul că acest transfer se va face prin OUG sau prin proiect legislativ, Tudose a precizat că se va face prin OUG.

    Tudose a negat că ar fi existat nemulţumiri din partea primarilor legate de măsurile fiscale pe care Guvernul intenţionează să le adopte. Premierul a spus că şedinţa de Guvern va avea loc miercuri la ora 15.00.

    Banca Naţională a României a avertizat astăzi că inflaţia pe termen scurt va creşte peste aşteptări, iar conduita fiscală a Guvernului va avea implicaţii asupra economiei. De asemenea, incertitudinea construirii bugetului public pe 2018 induce noi riscuri în economie. 

    Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a discutat marţi situaţia economiei şi raportul privind inflaţia, hotărând să îngusteze coridorul de fluctuaţie a dobânzilor între +/- 1,00 puncte procentuale de la +/- 1,25 pp, şi să gestioneze ferm lichidităţile din sistem. 

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cât de mult valorează securitatea

    ”E prima reacţie a oamenilor – să închidă tot, să verifice dacă nu cumva au fost atacaţi de hackeri“, spune Doru Manea, CEO al NetSafe, unul dintre cei mai importanţi distribuitori de soluţii şi produse IT cu valoare adăugată pe segmentele de securitate, reţelistică şi wireless, referindu-se la informaţiile recente privind lipsa de siguranţă a reţelelor wireless. KRACK (Key Reinstallation Attacks) este o vulnerabilitate care funcţionează cu aproape orice router Wi-Fi aflat în circulaţie, chiar şi modele de ultimă generaţie, permiţând infiltrarea reţelelor wireless pentru desfăşurarea de atacuri informatice şi răspândirea de malware.

    ”Lucrurile nu stau însă chiar aşa: a apărut într-adevăr posibilitatea de a sparge un anumit protocol de conectare pe wireless, care până acum era considerat securizat, dar nu e aşa de simplu să intri pe reţeaua cuiva. Trebuie să ai nişte cunoştinţe, să ai un nivel tehnic foarte bun ca să poţi folosi această nouă soluţie. Între timp, toţi producătorii încearcă să scoată update-uri, să acopere cumva vulnerabilitatea asta“, spune Manea. Problema însă merge mai departe de atât, pentru că încă există reţele nesecurizate. ”Ce s-a întâmplat acum a fost doar un foc care a mai agitat un pic spiritele, dar în general sunt reţele care nu au un nivel de securitate foarte ridicat şi atunci oricine poate să le spargă uşor.“

    Numărul atacurilor creşte încontinuu, dar au crescut şi complexitatea şi felul în care se produc atacurile, crede CEO-ul NetSafe. ”Vorbim deja de un alt nivel, iar firewallurile tradiţionale nu mai fac faţă, sunt foarte multe atacuri mascate, şi atunci e nevoie de echipamente care să ţină pasul cu această nouă complexitate a atacului, care să anticipeze o anumită intruziune în reţea, să înţeleagă că e vorba de un atac. Chiar dacă nu e un atac cunoscut, echipamentele trebuie să fie capabile să îl detecteze.“

    Statisticile arată că peste 80% din infectările reţelelor interne se fac din cauza phishingului, poate cea mai simplă şi populară metodă. Termenul phishing se referă la încercarea de a obţine datele personale ale unei persoane pretinzând apartenenţa la o companie sau la o instituţie cu care clientul intră, ocazional, în contact; hackerul va încerca să câştige încrederea destinatarului pentru a-i obţine datele despre conturi bancare sau chiar pentru a-l convinge să îi trimită bani. Victima este îndrumată uneori să descarce un fişier sau un document, moment în care malware-ul se propagă în sistem. ”E foarte simplu să primeşti un mail, să deschizi o poză şi să te infectezi. Nu contează că o companie are firewall; dacă un mail de phishing a trecut de un filtru, iar unul dintre angajaţi l-a deschis, a infectat compania din interior. Bineînţeles, cu cât soluţiile de securitate sunt mai bine implementate, cu atât e mai greu să infectezi o reţea; şi chiar dacă reuşeşti, infecţia se va opri la un anumit segment din reţea“, explică Doru Manea.

    Un sondaj centrat pe securitate IT şi realizat în rândul integratorilor IT la ediţia de la Cluj-Napoca a NetSafe Security Day a arătat că soluţiile de securitate IT atrag tot mai mult atenţia companiilor, majoritatea dintre acestea fiind dispuse să investească în viitorul apropiat între 5% şi 10% din cifra de afaceri în soluţii de securitate IT. Este o schimbare importantă în comportamentul decidenţilor din companii, venită pe fondul creşterii infracţiunilor cibernetice, dar şi al conştientizării riscurilor la care se expun dacă nu iau măsurile potrivite pentru a se proteja de atacurile informatice. 75% dintre integratorii IT sunt de părere că investiţiile companiilor în domeniul securităţii IT vor merge către soluţiile de creştere a vizibilităţii asupra reţelei, prin care se analizează traficul, dispozitivele utilizate, aplicaţiile rulate şi protocoalele de securitate, dar şi de control al accesului în reţea. O altă zonă care va atrage investiţiile companiilor în perioada următoare este reprezentată de soluţiile pentru actualizarea infrastructurii wireless, 50% dintre integratori afirmând că firmele din România îşi vor direcţiona bugetele şi către acest segment. O concluzie importantă a sondajului arată faptul că investiţii importante vor fi direcţionate de către companii şi către educarea angajaţilor în privinţa ameninţărilor informatice, 25% dintre integratorii IT indicând această direcţie de investiţii. 

    Ideea unei creşteri în perioada următoare pare a fi validată şi de compania de consultanţă International Data Corporation (IDC), care estimează că piaţa de soluţii de securitate IT din România va atinge o valoare de cel puţin 90 de milioane de dolari în 2020.

    ”Din ceea ce vedem şi noi, investiţiile în zona de securitate au crescut şi cresc de la an la an; cele mai multe sunt făcute pe zona de enterprise, telecom, în general companii mari care au nevoie să fie conforme cu anumite standarde şi atunci sunt obligate să implementeze soluţii de securitate“, spune Manea. ”În cazul firmelor mici, în schimb, sunt probleme pentru că nu se consideră atât de importante investiţiile în securitate. Asta până când se întâmplă ceva. Este totuşi o creştere şi aici, dar destul de mică. Ne aşteptăm să fie un avans mai mare începând cu perioada următoare, şi asta din cauza intrării în vigoare a noului regulament GDPR (Regulamentul general privind protecţia datelor – n.red.), în mai 2018.“

  • Trecută “din pix” de la profit la pierdere: tăierea subvenţiilor pentru CFR Călători a trecut societatea pe pierdere în 2017

    CFR Călători estimează pierderi de 90,5 milioane de lei în bugetul de venituri şi cheltuieli rectificat pe 2017, potrivit proiectului de Hotărâre de Guvern pus în dezbatere de Ministerul Transporturilor, de la un profit de 1,4 milioane de lei, în varianta propusă în luna martie.

    Schimbările proiectului de buget rectificat vizează „modificarea alocaţiilor de la bugetul de stat sub forma subvenţiilor conform prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 63/2017 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2017”, se arată în nota de fundamentare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Trecută “din pix” de la profit la pierdere: tăierea subvenţiilor pentru CFR Călători a trecut societatea pe pierdere în 2017

    CFR Călători estimează pierderi de 90,5 milioane de lei în bugetul de venituri şi cheltuieli rectificat pe 2017, potrivit proiectului de Hotărâre de Guvern pus în dezbatere de Ministerul Transporturilor, de la un profit de 1,4 milioane de lei, în varianta propusă în luna martie.

    Schimbările proiectului de buget rectificat vizează „modificarea alocaţiilor de la bugetul de stat sub forma subvenţiilor conform prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 63/2017 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2017”, se arată în nota de fundamentare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ceaşca de cafea de dimineaţă ar putea conţine boabe vechi de 9 ani

    Boabele de cafea arabica au fost păstrate “la rece” ani buni, în vreme ce piaţa cafelei a trecut prin cea mai grea criză din istoria recentă. Toate aceste boabe de cafea sunt scoase acum la vânzare; întrebarea este, desigur, cine le va cumpăra.

    Odată cu scăderea preţurilor la cafea arabica, cumpărătorii care se orientează de obicei la sortimente mai ieftine precum robusta încep să cumpere şi ei sortimentul premium.

    Cât de ieftină a ajuns, de fapt, arabica? Aproape gratis, explică un studiu al celor de la Wall Street Journal, care arată că o cafea veche de 12 ani se vinde cu un discount de 1,55 dolari la jumătate de kilogram, în vreme ce preţul obişnuit de tranzacţionare se ridică la 1,35 dolari pentru aceeaşi cantitate.

    Potrivit studiului amintit, cantitatea de cafea mai veche de trei ani a crescut cu 7% în ultimii doi ani. “Există cantităţi foarte mari de cafea care au fost depozitate ani de zile şi sunt acum scoase la vânzare”, explică Edgar Cordero, consultant pentru strategie globală în cadrul Federaţiei Columbiene a Cafelei.

    Mulţi comercianţi, cum ar fi Starbucks, spun însă că nu vor cumpăra cafea mai veche de un an, astfel încât majoritatea va ajunge probabil să fie transformată în cafea instant sau va fi livrată unor hoteluri, şcoli sau chiar distribuitoare de cafea.

  • Povestea omului care a ajuns de la cercetător în apartament la cel mai bine platit om de ştiinţă din istorie

    Un cercetător studiază mutaţiile genetice pentru a găsi leac la orice, de la astm la artrită – o afacere care a reuşit să treacă peste eşecuri dramatice şi să-i facă miliardari pe cei care au crezut în ea. „Avem mult mai mult de oferit. abia am început.“

    Pentru cei mai mulţi oameni aflaţi în poziţia lui George Yancopoulos, oferta de muncă ar fi fost uşor de refuzat. Tânăr asistent la prestigioasa universitate Columbia, Yancopoulos, pe atunci în vârstă de 26 de ani, tocmai câştigase o bursă de cercetare de mai multe milioane de dolari pe opt ani în propriul laborator de genetică.

    Apoi a apărut Leonard Schleifer, un neurochirurg fără nicio experienţă de business, cu oferta sa: un post la noua sa companie de medicamente cu sediul într-un apartament cu un dormitor din Colegiul Medical Cornell. Povestea a început în 1988. Schleifer intenţiona să pună în practică cele mai noi descoperiri din domeniul ştiinţelor genetice pentru tratarea afecţiunilor creierului, dar nu stăpânea bine materia – revoluţia ADN-ului era încă tânără. Yancopoulos urma să fie expertul său în genetică.

    A avut loc ceva luptă de convingere, dar în cele din urmă Yancopoulos a părăsit confortul mediului universitar pentru a se alătura companiei lui Schleifer, cunoscută ulterior ca Regeneron Pharmaceuticals. Presiunile neurologului au venit la momentul potrivit. Cu câteva zile înainte, Yancopoulos le povestise păriţilor săi, imigranţi greci, despre bursa de cercetare primită la universitate. Pentru un tânăr asistent prestigiul este cât se poate de important, dau nu şi pentru părinţii lui Yancopoulos. Pe ei îi interesa mai mult salariul: 30.000 de dolari pe an, o sumă cât se poate de modestă pentru standardele de pe piaţa americană.

    Vorbindu-i pătimaş în greacă, îşi aminteşte acum Yancopoulos, tatăl său s-a plâns că după ce a luptat cu naziştii şi cu comuniştii şi a muncit din greu pentru a câştiga bani ca să-i poată asigura fiului său o educaţie bună, rezultatul final pare să fie „o viaţă în laborator pentru ştiinţe ezoterice despre care doar câţiva oameni vor citi în jurnale“, spunea pe-atunci tatăl. Dacă tânărul chiar avea de gând să vindece boli şi să schimbe lumea, cu siguranţă că putea scoate din aceasta suficienţi bani pentru o viaţă decentă.

    Yancopoulos nu mai este un novice, şi nici salariul său nu este modest. Ca director de cercetare la Regeneron (numele trimite la regenerarea celulelor din creier), el a devenit cel mai bine plătit cercetător din istorie. Este o somitate în domeniu acum, un deschizător de drumuri şi primul director de cercetare şi dezvoltare din industria farma devenit miliardar. Anul trecut a fost remunerat pentru munca sa cu 40,3 milioane de dolari.

    Tatăl său n-a trăit destul să-l vadă unde este acum, dar la înmormântare, în 2010, oamenii alături de care bătrânul Yancopoulos a luptat pe front i-au povestit fiului cât de mândru a fost tatăl său de de el întotdeauna.

    „Însă nu mi-a spus-o niciodată direct“, spunea, lăcrimând, cercetătorul. „Credea că aşa este cel mai bine să-ţi creşti copilul“.

    Regeneron a avut nevoie de două decenii pentru a câştiga prima aprobare de produs din partea administraţiei americane pentru alimente şi medicamente. Au fost momente când a contemplat sfârşitul aventurii. Marea desprindere s-a produs în 2011, când autorităţile au aprobat Eylea, un medicament folosit pentru tratarea degenerării moleculare – principala cauză a pierderii vederii la oamenii cu vârste de peste 50 de ani. De atunci, Regeneron este cel mai bun performer al indicelui bursier S&P 500, acţiunile sale urcând cu peste 2.000%, la 400 de dolari pe unitate. Anul trecut, vânzările de Eylea în SUA au crescut cu 54%, la 2,7 miliarde de dolari, iar veniturile totale ale companiei au avansat cu 46%, la 4,1 miliarde de dolari. Regeneron are alte 13 produse în stadiul de dezvoltare clinică, inclusiv unele în teste finale pentru tratamente contra astmului şi artritei.

    Lui Schleifer îi place să-şi explice succesul spunând că el şi Yancopoulos au construit un producător de medicamente rare în care controlul îl deţin oamenii de ştiinţă. „George este cea mai inovatoare şi inventivă persoană pe care am cunoscut-o“, spune neurochirurgul. „Principala mea misiune este de a crea un mediu care-i permite să-şi dezlănţuie magia şi să nu-i stau prea mult în cale.“

    În anii de nebunie ai companiei, echipa lui Yancopoulos a construit încet o infrastructură de cercetare pentru medicamente înţesată cu instrumente de proprietate care au făcut ca noii anticorpi şi noile formule să fie mai uşor de dezvoltat. Poate cel mai mare avantaj a fost tehnologia numită VelocImmune, care permite transferarea ADN-ului uman la şoareci de laborator astfel încât anticorpii şoarecilor să răspundă terapiilor aşa cum ar face-o sistemul de imunitate al oamenilor.

    Aceste năluci (pentru alţii) au dat companiei mai multă încredere că efectele pe care medicamentele sale le au asupra animalelor testate vor fi aceleaşi şi la oameni. În ultimii doi ani, Regeneron şi-a dezvoltat un centru de genetică unde roboţi de secvenţionare a ADN-ului îşi fac treaba 24 de ore pe zi timp de şapte zile pe săptămână pentru înregistrarea codurilor genetice ale, până acum, 100.000 de voluntari.

    După standardele Big Pharma, ce face Regeneron este ca mersul off-road. Directorii companiei spun că descoperirile lor sunt rodul curiozităţii ştiinţifice a lui Yancopoulos, un efort de a aduce părţi din laboratorul său din Columbia în sectorul privat. „Uneori glumim spunând că agendele de întâlniri sunt ca un fel de sugestii, aşa cum oamenii privesc limitele de viteză“, spune Drew Murphy, vicepreşedinte la departamentul de cercetare a al Regeneron. „Multe dintre acestea au ca motor capacitatea lui George de a stimula gândirea“.

    Într-o sală de conferinţe din sediul Regeneron din Tarrytown, New York, Yancopoulos încă mai are energia unui lector universitar care abia a descoperit cafeaua.

    Gesticulează energic în timp ce vorbeşte şi are obiceiul de a sări din fotoliu în mijlocul propoziţiei pentru a desena grafice pe o tablă albă aflată la celălalt capăt al camerei. Poartă o cămaşă uşor mototolită, pantofi uşori, confortabili, închişi la culoare şi o cravată cu logo-ul Columbia (în afară de aceasta mai are încă una). Tonul de apel al telefonului este Enterprise. Maşina miliardarului, o Honda Pilot veche de zece ani, este la service cu transmisia dată peste cap.

    „Nu este ca şi cum aş încerca să trăiesc modest“, explică Yancopoulos – el le găteşte copiilor şi le spală rufele în casa pe care şi-a cumpărat-o în anii de tinereţe şi entuziasm (pentru diversitate, a construit un fel de teren de baschet la subsol). „Însă am rămas un tip destul de simplu. Nimic nu se compară cu ştiinţa, nimic nu este mai bun decât ce facem noi.“