Tag: Tesla

  • Caruselul Tesla: Acţiunile companiei explodează din nou cu 16% după ce autorităţile americane au acceptat să îi permită lui Elon Musk să rămână CEO-ul companiei

    Acţiunile Tesla au înregistrat un boom înainte de deschiderea şedinţei de tranzacţionare de luni, după ce fondatorul companiei, Elon Musk, a primit aprobarea organelor de reglementare de a rămâne în poziţia de executiv al companiei şi a reasigurat investitorii că el va conduce în continuare proiectele companiei, potrivit Bloomberg.

    În urma acordului încheiat cu SEC-ul, atât Musk, cât şi compania vor plăti fiecare câte o penalizare de 20 de milioane de dolari, iar Musk va fi înlăturat din poziţia de preşedinte al board-ului, cel puţin pentru următorii trei ani.

    SEC-ul a încercat iniţial să îl elimine pe Musk atât din poziţia de preşedinte cât şi din cea de executiv pe fondul degringoladei generate pe piaţă de declaraţiile sale cu privire la o potenţială delistare a Tesla de pe Nasdaq.

    Astfel, luni la ora 13.20, înainte de deschiderea şedinţei de tranzacţionare, acţiunile Tesla erau în creştere cu 16%, la 307,2 dolari per acţiune, după ce au închis şedinţa de vineri cu o scădere de 13,9%, la preţul de 264,7 dolari per acţiune.

    Momentan, investitorii aşteaptă ca Elon Musk să livreze pe ţintele de producţie până la sfârşitul celui de-al treilea trimestru, care se termină duminică la miezul nopţii.

     

  • Elon Musk va demisiona din funcţia de preşedinte al companiei Tesla

    În cadrul acordului, care necesită aprobarea unei instanţe judiciare, Elon Musk va putea rămâne director general al companiei Tesla, dar trebuie să demisioneze în cel mult 45 de zile din funcţia de preşedinte al Consiliului de administraţie. Nu va avea dreptul să fie reales în această funcţie timp de trei ani. Elon Musk şi Tesla vor plăti şi o amendă de 20 de milioane de dolari.
     
    Comisia pentru Garanţii şi Tranzacţii financiare (SEC) l-a acţionat în judecată pe Elon Musk în urmă cu două zile sub acuzaţia că a indus în eroare investitorii. Procesul a fost intentat după ce Elon Musk a transmis prin Twitter pe 7 august că a obţinut fondurile necesare pentru delistarea de la bursă a companiei Tesla şi trecerea acesteia sub control privat prin cumpărarea în cadrul unei tranzacţii de 420 de dolari pe acţiune, un anunţ care a generat confuzie şi a condus la creşterea valorii firmei pe piaţa bursieră. Însă Comisia pentru Garanţii şi Tranzacţii financiare afirmă că Elon Musk de fapt nu obţinuse fondurile necesare.
     
    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
  • Ce se întâmplă în compania lui Elon Musk: Încă un CFO părăseşte Tesla, alăturându-se listei de directori care l-au părăsit pe controversatul executiv

    Încă un executiv al Tesla părăseşte compania, potrivit unui anunţ al companiei citat de CNBC.

    Vicepreşedintele executiv responsabil cu finanţele companiei la nivel global, Justin McAnear, va părăsi compania Tesla pentru a deveni directorul financiar al unei altei companii, al cărei nume nu a fost menţionat încă în declaraţiile oficiale.

    Cea mai recentă plecare dă încă o lovitură companiei Tesla şi cursei lui Elon Musk spre sustenabilitate şi profitabilitate.

    „Cu câteva săptămâni în urmă mi-am anunţat echipa că voi părăsi Tesla deoarece mi s-a oferit oportunitatea de a deveni CFO la o altă companie”, transmite McAnear într-o declaraţie obţinută de CNBC. „Am iubit timpul petrecut la Tesla şi am mult respect pentru colegii mei şi pentru munca lor, însă asta a fost o oportunitate pe care nu am putut să o ratez”.

    Acesta a menţionat că orice alte motive vehiculate în piaţă cu privire la plecarea sa sunt nepotrivite.

    „Am lucrat cu echipa pentru a asigura o tranziţie uşoară înainte de plecarea mea din 7 octombrie, iar mai mulţi membri ai echipei îşi doresc deja să ocupe poziţia mea”.

     

  • Confesiunile angajaţilor Tesla: 70 de ore de lucru pe săptămână şi “cultul” lui Elon Musk

    “Elon face orice vrea, când vrea”, a povestit un angajat celor de la Business Insider. Pentru unii dintre cei care lucrează la Tesla, comportamentul CEO-ului e ceva normal; sunt obişnuiţi să facă imposibilul dacă Musk le cere acest lucru.

    Majoritatea angajaţilor spun şi că adoră ceea ce face compania: contruirea de maşini electrice şi soluţii pentru energie curată, precum şi transformarea societăţii prin tehnologie. E o cauză nobilă care îi inspiră, notează cei de la Business Insider.

    În realitate, lucrurile nu stau chiar aşa: pentru a-şi atinge ţintele, Musk a cheltuit sume uriaşe – 3,4 miliarde de dolari anul trecut şi mai bine de un miliard în primul trimestru al acestui an. Tensiunea generată de aceste costuri se transferă, inevitabil, şi asupra angajaţilor; cei de la Business Insider au stat de vorbă cu mai mulţi angajaţi pentru a afla cum se desfăşoară munca în fabrica Tesla.

    Jonathan Galescu, un sudor care lucrează la Model X (vehicul produs de Tesla), îşi începe tura la 5:50 şi petrece următoarele 10-12 ore în atelierul său. “Oamenii demisionează după doar câteva ore”, povesteşte Galescu.

    Pe de altă parte, angajaţii sunt mulţumiţi de politica “open inbox” practicată de Musk: oricine are o nemulţumire îi poate scrie direct CEO-ului, iar majoritatea problemelor se rezolvă într-un timp record.

    Una din principalele probleme cu care se confruntă angajaţii Tesla e legată de deciziile pe care Musk le ia singur şi pe care le face publice prin intermediul platformei Twitter. CEO-ul Tesla e cunoscut pentru mesajele sale neaşteptate, dar angajaţii recunosc că au o anumită teamă vizavi de acestea. “Ai citit mesajele de azi-noapte? Acum vrea să pună rachete pe maşină”, îşi aminteşte un muncitor din fabrică discuţia avută cu un alt coleg.

  • Cum sunt exploataţi copiii pentru a obţine metalul căutat de toate marile corporaţii pentru ca noi să avem tehnologia pe care o dorim

    Marii producători de maşini şi tehnologie se află aşadar într-o goană după cobalt, fără de care nu pot alimenta vehiculele electrice şi telefoanele. Ei se confruntă însă cu o mare problemă: majoritatea cobaltului folosit la bateriile litiu-ion provine dintr-o ţară în care copiii lucrează în mine.

    O investigaţie a celor de la CNN a scos la iveală faptul că un număr semnificativ de copii sunt obligaţi să muncească în minele de cobalt din Republica Democrată Congo. Ţara produce aproape două treimi din cantitatea globală de cobalt, deţinând cea mai mare rezervă mondială de minereu.

    Amnesty International a evidenţiat problema exploatării minorilor în 2016, în vreme ce Glencore, unul dintre cei mai mari producători de cobalt, a atras atenţia în luna mai că mai multe mine de dimensiuni reduse folosesc exclusiv copii.

    „Congo produce mai mult de jumătatea din cantitatea de cobalt din lume”, spune Maria Canadas, şeful Amnesty International. „Iar 20% din exporturile de cobalt din Congo provin din mine din sudul ţării, unde muncitorii scot cobaltul cu mâinile, fără nicio unealtă sau protecţie”, adaugă ea. Mai mult, potrivit unui raport al Amnesty, mulţi dintre muncitorii din aceşte mine sunt copii care lucrează de la răsărit la apus, şapte zile din şapte. „Aproximativ 40.000 de copii lucrează în astfel de mine, potrivit UNICEF”, spune Canadas.

    Problema pare să fie din ce în ce mai serioasă: cererea tot mai mare a dus la creşterea cu 400% a preţului cobaltului în ultimii doi ani, iar asta s-a tradus într-un plus cu 18% al producţiei din aşa-numitele „mine artizanale” din Republica Democrată Congo. Reprezentanţii Glencore au declarat, în mai multe rânduri, că nu cumpără materie primă de la minele de dimensiuni reduse, operate în comunităţile locale. Cei de la CNN au aflat însă că e destul de uşor pentru companii să evite negocierile directe cu micii producători, pentru că dealerii din Congo au fost filmaţi cumpărând cobalt fără a verifica locul de provenienţă sau sistemul de lucru din mine. Minereul e apoi trimis la procesare, loc unde e amestecat cu materie primă din alte mine, pierzându-şi astfel caracteristicile iniţiale.

    O maşină medie cântăreşte aproximativ 1.300 de kilograme, din care metalele reprezintă aproximativ o tonă: oţel, fier, aluminiu, cupru şi cantităţi mici de platină. Autovehiculele electrice nu au componente metalice grele, cum ar fi motorul cu combustie, dar folosesc sute de kilograme de materii prime pentru baterii: litiu, cobalt, grafit, nichel şi mangan. Dacă producătorii de automobile ar insista, companiile miniere ar putea oferi materii prime produse în condiţii mai bune. Experţii estimează că o astfel de abordare ar creşte preţul unei maşini noi cu cel mult 200 de euro. Însă diferenţa de costuri este încă prea mare pentru unii producători de autovehicule din Germania, care acum realizează mai mult profit ca oricând.

    Producători auto precum BMW, Volkswagen sau Daimler au recunoscut că verificarea sursei e un proces extrem de complicat.

    Reprezentanţii BMW au declarat pentru CNN că fac toate eforturile pentru „a asigura cele mai înalte standarde în ceea ce priveşte condiţiile de muncă”. Aceştia au mai spus că iau în calcul posibilitatea de a cumpăra cobalt direct de la mineri, evitând astfel minele care exploatează minori.

    Apple este o altă companie care poartă discuţii cu mineri ce se supun normelor guvernamentale, după ce a renunţat anul trecut la toate contractele cu minele artizanale.

    Volkswagen, care plănuieşte să lanseze mai multe modele electrice, a introdus noi reguli pentru distribuitori, încercând să se asigure că niciun copil nu este exploatat pe lanţul de distribuţie. „Simplu spus, dacă un furnizor sau un subcontractor nu acceptă aceste reguli şi nu ia măsurile necesare, vom fi obligaţi să renunţăm la colaborarea cu acela”, au declarat reprezentanţi ai companiei în decembrie 2017.

    Un caz interesant este cel al Tesla, care foloseşte câteva kilograme de cobalt pentru fiecare maşină electrică produsă. Compania a transmis celor de la CNN că achiziţionează majoritatea cobaltului necesar din afara Republicii Democrate Congo şi că se asigură că materialele folosite vin de la surse responsabile. Deşi compania a spus că realizează audituri la faţa locului pentru a verifica operaţiunile desfăşurate de furnizori, un act depus la instituţia americană responsabilă de supravegherea financiară (SEC  US Securities and Exchange Commission) a relevat faptul că lanţul de distribuţie nu e chiar atât de bine pus la punct precum l-au prezentat oficialii companiei. „Mulţi dintre furnizorii noştri cumpără materia primă de la distribuitori sau dealeri, nu de la cei care operează minele. Prin urmare, determinarea corectă a originii materialelor e dificilă”, nota actul respectiv.

    GM, un alt producător auto important, a transmis că are „toleranţă zero pentru exploatarea minorilor în cadrul lanţului de distribuţie”, finanţând cursuri pentru furnizorii aflaţi în zone de mare risc.

    Filiera chineză

    Potrivit companiei de consultanţă Darton Commodities, cel puţin jumătate din cantitatea globală de cobalt trece, la un anumit moment dat, prin China. Cei de la Renault au declarat, pentru CNN, că lanţul de distribuţie pentru baterii include şi grupul chinez Huayou, specializat în minerit, care deţine compania Congo Dongfang International Mining. Aceasta din urmă a fost acuzată de Amnesty International în 2016 că achiziţionează cobalt produs în zone din Republica Democrată Congo unde exploatarea minorilor e o practică uzuală.

    La solicitarea celor de la CNN, Huayou a anunţat că suspendă procesul de cumpărare a cobaltului de la minele de mici dimensiuni: „Huayou este singura companie chinezească de profil (procesarea cobaltului – n.red.) preocupată de problemele etice legate cobaltul din Republica Democrată Congo”. O sursă a celor de la CNN a declarat însă, sub protecţia anonimatului, că Huayou achiziţionează în continuare minereu prin intermediul unor subcontractori.

    În 2012, SEC a introdus o serie de norme ce obligă companiile să ofere detalii despre lanţul de distribuţie, mai ales în ceea ce priveşte materia primă provenită din zone cu o proastă reputaţie. Aceste reguli nu erau însă gândite pentru protecţia minorilor, ci pentru a exista o certitudine că sumele plătite de companiile americane nu ajung să finanţeze grupări militare sau teroriste. Surprinzător, pe lista materiilor prime pentru care se cer explicaţii nu apare şi cobaltul. Uniunea Europeană a anunţat măsuri similare ce vor intra în vigoare în 2021, dar nici de această dată cobaltul nu a fost inclus.

    Investiţii majore în mine sunt necesare pentru a evita creşteri puternice de preţuri care ar determina stagnarea reducerilor de costuri pentru baterii, indică analiştii de la Bloomberg New Energy Finance într-un raport. Deficitul de cobalt ar putea apărea mai devreme decât se estimase anterior, iar acesta ar putea ameninţa vânzările de autovehicule electrice în următorii cinci până la şapte ani, potrivit raportului.
    O soluţie ar putea veni din Australia, care deţine a doua cea mai mare rezervă de cobalt din lume  1,1 milioane de tone sau 15% din cantitatea globală disponibilă. „Suntem în discuţii cu zece producători de baterii”, a declarat pentru Reuters directorul agenţiei australiene care gestionează resursele subterane, Benjamin Bell. „Companii din Germania, Japonia, China sau Coreea de Sud sunt în contact cu noi pentru că au înţeles că materia primă din Republica Democrată Congo nu va mai fi considerată acceptabilă peste o anumită perioadă de timp.” El admite însă că exploatarea este mult mai scumpă în Australia.

    Cu toate acestea, mai multe companii au început deja afaceri: Aeon, un concern din Queensland, a demarat la finalul lui 2017 un proiect în valoare de 23 de milioane de dolari. Un alt exemplu este Clean TeQ, care a început ca o companie specializată în tratarea apei, dar după achiziţionarea unei exploatări miniere a ajuns la o capitalizare de piaţă de aproape 650 de milioane de dolari.

    O reacţie interesantă a venit din partea Suediei, care – deşi nu deţine resurse semnificative – a anunţat recent că îşi va intensifica eforturile de a descoperi minerale preţioase cum sunt cobaltul şi litiul, componente de bază în producţia de baterii. Guvernul ţării va investi 10 milioane de coroane (1,26 milioane de dolari) în următorii doi ani pentru a descoperi existenţa acestor minerale, considerate importante pentru creşterea viitoare a economiei ţării. Mai mult, agenţia guvernamentală Geological Survey of Sweden (GSS) crede că există potenţial pentru extinderea producţiei de minerale mai neobişnuite, ca tungstenul, şi pământuri rare.

    Richard Muyej, guvernator al provinciei Lualaba din sudul Republicii Democrate Congo, le-a explicat celor de la CNN că deşi problemele persistă în anumite mine, situaţia generală s-a îmbunătăţit în ultimii ani. „Drumul nu e întotdeauna uşor, pentru că trebuie să schimbăm obiceiuri şi mentalităţi, iar oamenii din Congo se află într-o situaţie financiară vulnerabilă”, a spus Muyej. El şi-a exprimat de asemenea frustrarea faţă de contrastul dintre sărăcia congolezilor şi bogăţia companiilor care vin să cumpere cobalt. „Trebuie să lucrăm împreună pentru a asigura transparenţa exploatării şi a producţiei”, a subliniat guvernatorul. „Dacă aceste multinaţionale au intenţii bune, atunci să vină să discute cu noi.”

  • De ce Tesla alege China ca locaţie pentru prima fabrică din afara graniţelor SUA şi investeşte peste 5 miliarde de dolari

    China este cea mai mare piaţă din lume pentru vehiculele electrice, iar Tesla vrea o felie din această piaţă. După zvonurile care au circulat în ultimul an, un articol al Bloomberg confirmă că Elon Musk a decis să investească 5 miliarde de dolari într-o fabrică din China, în apropierea Shaghaiului. Tesla ar putea, de asemenea, să strângă capital din China, potrivit Fortune.

    Motivele pentru care Musk este determinat să producă Tesla în China sunt clare, şi-anume un acces mai bun la piaţa domestică şi evitarea tarifelor de import pentru clienţii din China.

    Maşinile Tesla costă  mai mult în China decât în Statele Unite din cauza costurilor de transport şi ale tarifelor de 40%, crescute recent în cadrul conflictului comercial SUA-China.

    O fabrică în Shanghai nu ar elibera total Tesla de costurile asociate importurilor în China, totuşi. Chiar dacă fabrica, deţinută în totalitate de Tesla, se află într-o zonă de comerţ liber, va trebui să aplice o serie de tarife în preţuri, deşi ar putea economisi prin utilizarea furnizorilor locali de componente, scrie New York Times.

    Doar dacă ar forma un joint venture cu o companie domestică din China – sau în cazul permisiunii speciale pe care Beijingul are capacitatea de a o oferi – ar putea evita tarifele.

    China s-a aflat pe radarul Tesla pentru mult timp. Luna trecută, compania a anunţat că speră să producă 500.000 de maşini pe an în China şi că ţinteşte spre un plan de a avea bandă de asamblare pentru Model 3 în China până în 2020.

    Cu o creştere rapidă a cererii din partea clasei de mijloc, China a devenit a doua cea mai mare piaţă pentru Tesla, după Statele Unite. Vânzările de maşini electrice în China s-au dublat în 2017, depăşind 1 milion pentru prima dată în istorie.

    Tesla vânează şi o locaţie în Europa pentru o nouă fabrică imensă, care ar putea produce atât maşini cât şi baterii. Oficialii din Olanda şi din vestul Germaniei încearcă să atragă producătorul, care ar vrea să poată evita tarifele de import pentru clienţii din vestul Europei.

    În prezent Tesla are doar o fabrică în Fremont, California, unde îşi produce toate modelele, bateriile fiind produse în apropierea oraşului Reno din Nevada. Compania a produs doar 88.000 de vehicule în prima jumătate a anului.

     

     

  • Compania lui Elon Musk prinde avânt? Acţiunile Tesla au crescut cu aproape 9% înainte de deschiderea bursei americane, în ciuda scandalurilor recente din jurul companiei

    Tesla le-a oferit investitorilor un motiv de încredere miercuri, potrivit The Street.

    Producătorul de vehicule electrice a avut raportările financiare după închiderea şedinţei de tranzacţionare, şi a depăşit estimările analiştilor pentru acest trimestru, deşi per total a raportat pierderi mai mari decât se aştepta piaţa.

    Tesla a raportat pierderi de 3,06 dolari per acţiune, în loc de 2,88 dolari per acţiune, aşa cum estimau analiştii, în timp ce veniturile companiei au ajuns la 4 miliarde de dolari versus estimările anterioare de 3,92 miliarde dolari.

    Pentru investitori contează faptul că Tesla a terminat al doilea trimestru cu 2,2 miliarde în cash, peste aşteptări şi faptul că producătorul a anunţat că va ajunge un ritm de producţie de 6.000 Model 3 pe săptămână până la sfârşitul lunii august.

    Acţiunile au crescut cu 2% imediat după anunţul companiei, însă performanţa bursieră s-a îmbunătăţit semnificativ după ce Musk şi alţi executivi ai companiei au oferit mai multe detalii cu privire la cheltuielile companiei şi alte progrese ca răspuns la întrebările analiştilor.

    Astfel, miercuri la ora 12.00, cu patru ore înainte de deschiderea bursei americane, acţiunile Tesla erau în creştere cu 8,4%, la 326 dolari per acţiune. Dacă trendul se menţine, capitalizarea de piaţă a Tesla va creşte cu circa 4,2 miliarde doalri, la aproximativ 54 miliarde dolari, atunci când se va deschide şedinţa de tranzacţionare pe Nasdaq.

     

  • Directorul de vânzări al companiei Tesla şochează pieţele şi demisionează înainte de raportările financiare pe ultimul trimestru

    Ganesh Srivats, director de vânzări al companiei Tesla, a demisionat, potrivit Business Insider.

    Srivats s-a alăturat companiei în 2015 drept vicepreşedinte de vânzări pe segmentul Americii de Nord. În luna februarie, acesta a preluat atribuţiile de vânzări pentru pieţele globale.

    În aceeaşi lună, Tesla a pierdut un alt executiv de top, Jon McNeil, care a fost preşedinte al diviziei de vânzări şi servicii. Atunci, Srivats a preluat o serie din atribuţiile lui McNeil.

    „Am dori să îi mulţumim lui Ganesh pentru munca lui şi să îi dorim tot binele pentru viitor”, a transmis un purtător de cuvânt al companiei pentru publicaţia americană.

    Srivats s-a alăturat Tesla de la retailerul de lux Burberry. Acum, părăseşte compania pentru a deveni CEO al retailerului online Moda Operandi, începând de la 1 august, potrivit unui comunicat de presă din partea companiei.

    Robin Ren, care s-a ocupat de operaţiunile Tesla în China, a preluat divizia globală de vânzări în urmă cu câteva luni.

    Plecarea lui Srivats din companie vine cu doar câteva zile înainte ca Tesla să anunţe rezultatele financiare din al doilea trimestru, şi în aceeaşi zi în care Wall Street Journal scrie că Tesla le-a cerut banii înapoi unor furnizori pentru a-şi îmbunătăţi rezultatele pe ultimul trimestru.

     

  • Nemţii sunt revoltaţi: Statul le cere înapoi subvenţiile de 4.000 de euro pe care le-au primit când şi-au cumpărat maşini electrice Tesla

    Sute de şoferi cu autovehicule Tesla Model S trebuie să returneze subvenţia de 4.000 de euro, garantată de stat la achiziţia de maşini electrice, după ce o agenţie guvernamentală a insistat că maşinile lor de lux sunt prea scumpe pentru a se încadra în program, potrivit Bloomberg.

    Peset 800 de şoferi care şi-au cumpărat maşinile înainte de data de 6 martie şi au beneficiat de aşa-numitul „bonus de mediu” vor fi nevoiţi să returneze banii, a transmis Biroul Federal pentru Afaceri Economice şi Controlul Exportului.

    Programul a fost proiectat pentru a spori vânzările maşinilor electrice. Alţi 250 de proprietari de maşini Tesla care au cumpărat Model S nu vor primi subvenţii, a transmis biroul.

    Tesla va face apel în tribunal la această decizie şi cere statului să acopere costul acestui bonus până când situaţia va fi lămurită, a transmis producătorul american.

    „Aşa cum demonstrează website-ul nostru, oricine din Germania a fost mereu liber să comande o versiune de bază a Model S, care a fost sub preţurile ce se încadrează în program. Noi am livrat aceste maşini clienţilor”, potrivit declaraţiei.

    Germania subvenţionează vehiculele electrice ale căror preţ de bază nu depăşeşte 60.000 de euro. Biroul a şters versiunea Model S de pe lista de maşini care se califică în luna noiembrie, după ce a aflat că versiunea de bază a Model S nu este valabilă în Germania.

     

  • Plusurile şi minusurile săptămânii care se încheie

    ▲ Sistemul bancar românesc are indicatori prudenţiali de solvabilitate, profitabilitate şi structură a bilanţului mai buni decât media europeană, în timp ce calitatea activelor face în continuare notă discordantă, din cauza ratei creditelor neperformante şi ratei creditelor cu măsuri de restructurare, care deşi au scăzut puternic sunt peste nivelurile medii din UE, reiese din datele BNR.



    ▲ Producătorul auto Tesla, deţinut de miliardarul Elon Musk, a ajuns la o înţelegere cu autorităţile de la Shanghai care îi va permite construirea unei fabrici în China. Fluxul operaţional al noii unităţi va dubla capacitatea de producţie a maşinilor electrice Tesla.


    ▲ Armata rusă va evacua aproximativ 1.000 de persoane din zona de conflict din sud-vestul Siriei, printr-un coridor umanitar de lângă oraşul Daraa.



    ▲ Operaţiunea de salvare a 12 copii şi a unui adult, desfăşurată în nordul Thailandei, s-a încheiat cu succes. Grupul rămăsese blocat într-o peşteră inundată, petrecând nu mai puţin de 18 zile sub pământ.



    ▲ Naţionala de cadete a României (sub 16 ani) s-a clasat pe locul 3 la Openul European de handbal.



    ▼ Durata medie de încasare a creanţelor a crescut cu două zile în 2017, ajungând pănă la 66 de zile în medie pe plan mondial, cel mai înalt nivel din 2007 încoace.



    ▼ În ultimul secol, România a pierdut peste 10% din suprafaţa cu păduri, ajungând, de la circa 7,3 milioane de hectare în 1922, la aproximativ 6,4 milioane de hectare în 2016.



    ▼ După câştigarea turneului de la Roland Garros, Simona Halep a dezamăgit în cel de-al treilea turneu de mare şlem al anului, desfăşurat pe iarba de la Wimbledon, nereuşind să ajungă în cea de-a doua săptămână. Halep, cap de serie numărul unu, a cedat în trei seturi în faţa unei jucătoare din afara topului 30.



    ▼ Numărul de gospodării formate dintr-un singur adult, cu sau fără copii, a crescut cu 37% în ultimii zece ani, până la 2,26 milioane de gospodării în 2017.



    ▼ După Dieselgate, un nou scandal zguduie piaţa auto globală. Nissan admite că au fost falsificate teste ale emisiilor de gaze în fabricile din Japonia.