Tag: Tesla

  • Cine sunt „ăştia”: Românul care se distrează cu ideile

    De ce prăpastia dintre bogaţii şi săracii lumii trebuie să existe în continuare şi de ce timpul pare să treacă mai repede sunt doar câteva dileme, printre altele, la care legea constructală, lansată de fizicianul Adrian Bejan, răspunde. Profesor la Universitatea Duke din Statele Unite, a primit numeroase distincţii, inclusiv medalia Benjamin Franklin, acordată în trecut şi unor cercetători precum Stephen Hawking şi Nikola Tesla. Subliniază însă că nu aceste recunoaşteri îi aduc fericirea.

    „Sunt la fel ca şi înainte. Sunt fericit fiindcă mă distrez cu ideile”, răspunde Adrian Bejan în interviul acordat Business MAGAZIN, întrebat ce înseamnă distincţiile numeroase primite de-a lungul timpului pentru lucrările sale în domeniul fizicii. Profesor universitar de inginerie mecanică la Universitatea Duke din Carolina de Nord – specializat pe studiul termodinamicii, transferului căldurii, designului naturii, evoluţiei fizicii – Adrian Bejan s-a numărat, în 2001, în rândul primilor 100 cei mai citaţi autori în domeniul ingineriei din toată lumea. Este autorul a 30 de cărţi, a 600 de publicaţii, a primit 18 doctorate onorifice de la universităţi din 11 ţări, iar anul trecut i-a fost acordată şi medalia Benjamin Franklin pentru inginerie mecanică, pentru legea constructală, acordată anterior şi altor fizicieni celebri.

    Articolele din presa internaţională îl descriu pe profesorul Adrian Bejan drept un cercetător care „pune la îndoială convenţiile şi autoritatea şi crede în conexiunile dintre teme şi discipline diferite”.

    Popularitatea sa se leagă mai ales de invenţia unui principiu din fizică denumit „legea constructală a evoluţiei şi organizării”, despre care el spune că are o aplicabilitate vastă în viaţă şi societate şi oferă o mai bună înţelegere a funcţionării lumii. Legea constructală descrie un principiu de design din natură: sistemele de flux, de toate felurile – oameni, râuri, copaci, plăci tectonice, pieţe – toate funcţionează la fel, dintr-un anumit punct de vedere. Pentru a supravieţui, toate aceste sisteme trebuie să se adapteze liber şi să acomodeze curenţii care le traversează, iar toate evoluează urmând un tipar vascular.
    „Nu am idee, s-a întâmplat, iar pasiunea a crescut de-a lungul timpului”, răspunde Adrian Bejan la întrebarea legată de modul în care s-a născut pasiunea pentru fizică. A studiat timp de 11 ani la liceul Vasile Alecsandri din Galaţi – pe care îl descrie drept excepţional din punctul de vedere al atragerii şi producţiei de talente, profesori şi elevi. „Mă descurcam bine la ştiinţe, dar îmi plăceau şi botanica, zoologia, geografia şi istoria.” De ce? Explică, simplu: „Fiindcă îmi plăcea să desenez – copaci, animale, hărţi ale reliefului şi hărţi ale ţărilor”.

    „Cine sunt se datorează în întregime părinţilor (tatălui, de profesie veterinar, mamei, farmacistă – două minţi libere educate în anii 1920 şi 1930), brutalizaţi de regimul comunist dar care au stat neclintiţi în faţa acestuia”, îşi descrie el baza evoluţiei ulterioare. La 12 ani, mama i-a oferit drept cadou de Crăciun cartea „Istoria fizicii” de Max von Laue. „Încă am această carte, pentru că-mi aminteşte de adevărul că ideile bune sunt în continuă morfogeneză. Nu sunt fixe, ca marxismul. Dimpotrivă. Sunt atât de bune, că-l invită pe ascultător să le pună la îndoială, să le îmbunătăţească, să le schimbe.” Adrian Bejan a crescut în perioada comunismului în România şi a reuşit să scape de acest regim devenind jucător profesionist de baschet; a studiat însă şi arta.

    Despre experienţa lui anterioară, ca artist şi sportiv, spune: „Sunt cine am fost, cu excepţia faptului că acum sunt mai bun. Sunt creatorul teoriei fizicii legate de evoluţia sportivă, precum şi a evoluţiei designului (desen, arhitectură)”.

    Mai târziu, în Statele Unite a studiat la Massachusetts Institute of Technology. A început să lucreze la teoria care l-a făcut cunoscut în toată lumea după ce şi-a început cariera de profesor la Universitatea Duke, pe care o descrie drept „o oază de libertate şi, mai amplu vorbind, de talent”.

    În prezent, fizicianul Adrian Bejan lucrează în majoritatea timpului: 2/3 din timp – „muncă de toate felurile”, spune el –, 1/3 din timp doarme şi nu merge niciodată în vacanţă.

    O altă părere despre cei 1% cei mai bogaţi oameni ai lumii

    Aplicată economiei, legea constructală a fizicianului român este cuprinzătoare şi controversată în acelaşi timp. Aceasta spune că cei mai bogaţi oameni ai lumii şi diferenţele dintre ei şi săraci există nu din cauza unei erori a sistemelor economice, ci pentru că trebuie să existe.

    Potrivit celui mai recent raport al Credit Suisse, 1% cei mai bogaţi oameni deţin nu mai puţin de 47% din averea lumii, cu o avere individuală care porneşte de la 871.000 de dolari. Totodată, primii 10% dintre bogaţii lumii deţin 85% din averea globală.

    Chiar dacă mulţi ar vrea ca acest decalaj să fie redus şi să fie creată o societate bazată pe egalitate, potrivit lui Adrian Bejan, acest lucru este imposibil, din punctul de vedere al fizicii. După cum reiese dintr-un eseu al său, inegalitatea socială este inevitabilă, prin prisma legii constructale. Aceasta fiindcă mişcarea tuturor lucrurilor – atât sociale, cât şi politice şi economice – e determinată de sisteme ramificate, precum cele ale ramurilor de copaci sau ale sistemului vascular.

    Inegalitatea în funcţie de avere este una care a divizat din cele mai îndelungate timpuri specia umană. Existenţa acestei inegalităţi, explică profesorul, datează de la începuturile civilizaţiei moderne, cu origini în Egiptul Antic, Europa Renascentistă, secolul al XVIII-lea din Franţa, blocul estic sovietic şi chiar din perioada Statelor Unite moderne. „Nu există un subiect mai fierbinte în contextul politic actual, după cum ne reamintesc mişcările populiste de astăzi. Celebrăm progresul economic continuu, dar liderii de peste tot sunt preocupaţi că doar o mică parte din populaţie poate să se bucure de acesta.” Aşadar, observă Adrian Bejan, ne preocupă modul în care putem să oferim celor care nu au o oportunitate egală pentru a se alătura celor care au.

    „Totuşi, puţini realizează că evoluţia înspre inegalitate este un fenomen natural, la fel ca gravitaţia sau fluxul unidirecţional dinspre căldură înspre frig (a doua lege a termodinamicii), iar acest lucru creează o discuţie despre cum să lupţi împotriva inegalităţii sau dacă aceasta poate fi combătută.”

    Totodată, constată Adrian Bejan în eseul său, această inegalitate oferă o oportunitate. „Dacă ne gândim la inegalitate ca la un fenomen fizic, acesta poate să documenteze discuţia despre cum să ne deplasăm înspre evoluţia unei societăţi care să îi conecteze pe cei cu buzunare mici spre arhitecturile de flux mare care domină totul de la copaci la corpul omului, la livrare, înspre folosirea unor unelte precum libertatea, accesul la educaţie, regula legii, instituţii religioase şi asociaţii între colegi şi vecini.”

    Profesorul Adrian Bejan explică toate aceste lucruri astfel: legile fizicii guvernează modul în care lucrurile se mişcă şi nimic nu se mişcă dacă nu este împins. „Impulsurile vin din putere, puterea vine de la combustibil pentru maşini şi din mâncare pentru animale.”

    Odată ce un sistem natural se mişcă, trebuie să se mişte în continuare şi continuă să evolueze înspre o eficienţă energetică mai mare, înspre un set de obiective.

    Pe măsură ce sistemele evoluează şi devin mai eficiente, devin şi mai complexe. De ce? Fiindcă alăturarea şi mişcarea (fluxul) împreună necesită mai puţină putere decât mişcarea lor individuală. Aceleaşi legi ale fizicii explică motivele pentru care sistemele fluviale evoluează într-o serie de afluenţi care îşi varsă apele într-un râu principal. Organizarea se întâmplă, e naturală.

    Cu cât este mai mare curentul, cu atât animalul şi vehiculul sunt mai eficiente decât unul mai mic, chiar şi unul mai complex. Prin urmare, mişcarea de pe parcursul vieţii unei economii, de pildă, va deveni mai complexă pe parcursul timpului. Cantitatea de combustibil consumată de populaţie este direct proporţională cu averea anuală, respectiv cu PIB-ul.

    „Aşadar, fizica şi economia sunt două faţete ale aceleiaşi monede. Acelaşi flux ierarhic al sistemelor este responsabil pentru amândouă”, explică el. Astfel, îşi continuă profesorul explicaţia în eseul său, ierarhia – mai multe râuri mici tributare aceluiaşi râu  ale căror ape ajung în mări şi, în cele din urmă, în oceane – există fiindcă acesta este modul în care sistemul va prospera.

    Totuşi, pe măsură ce un sistem devine mai complex, apa nu va circula niciodată prin canale de aceeaşi mărime. La fel ca o albie sănătoasă de râu sau un copac bine nutrit, un sistem eficient de transport într-o societate populată va include câteva drumuri de pământ care conduc spre altele mai mari şi abia apoi înspre o autostradă. „Ierahia se întâmplă”, concluzionează profesorul.

    Câteodată însă, legile naturii determină sistemele să supravieţuiască în moduri pe care noi nu le dorim. O economie complexă în creştere, precum cea globală, în care trăim acum, produce inevitabil inegalităţi care cresc, pe măsură ce populaţia cere mai multă egalitate. Prin intermediul guvernelor reprezentative, putem să lansăm legi care să încline sistemul înspre egalitate. Educaţia, sistemul de sănătate şi filantropia ajută. Pe măsură însă ce timpul trece, inegalitatea va reapărea, la fel şi furia, constată profesorul.

    „Inegalitatea – după cum pare uneori – este imposibil să fie ştearsă, iar cele mai dramatice încercări de a o şterge, precum experimentele comuniste şi socialiste de atunci şi chiar şi de astăzi, conduc la cele mai tragice rezultate. Iar în câteva zile, ierarhia reapare.” Profesorul subliniază că acest lucru nu ar trebui să ne împiedice să acordăm fiecărui membru al societăţii oportunitatea să joace un rol într-un sistem economic care va deveni mai complex şi mai eficient de-a lungul timpului, doar că atunci când facem acest lucru ar trebui să ne amintim că legile fizicii guvernează mişcarea tuturor sistemelor.

    Ierarhii direct proporţionale cu complexitatea organizaţiei

    Legea constructală se aplică însă şi altor sisteme sociale şi economice. Un exemplu este organizarea socială, fenomenul organizării fiind unul care a stârnit curiozităţi ale oamenilor de secole întregi, fiind un fenomen complex cu o serie de manifestări diverse: de la oraşe, guverne, economie, business, alianţe, transport, comunicaţii şi aşa mai departe. Descrieri ale acestor manifestări sunt extinse şi utile, fiind responsabile pentru numeroase volume de literatură şi ale departamentelor academice care sunt devotate studiului organizării sociale.

    „Cu ajutorul legii constructale am arătat de ce ajung indivizii să trăiască (să se mute) împreună, să se organizeze. Organizarea este o reflecţie a realităţii fizice (bio şi nonbio) care necesită mai puţină putere (energie utilă, combustibil, mâncare) pentru a mişca o unitate dintr-o cantitate înspre o cantitate mai mare”, explică Adrian Bejan.

    El a ilustrat predictibilitatea organizării şi evoluţiei acesteia prin intermediul a două modele de mişcare într-o singură zonă, unele inanimate (albii ale râurilor, generate de numeroase reguli constructale) şi altele animate (distribuţia apelor încălzite pentru folosirea lor în aşezările umane).

    Concluzia la care a ajuns este că mişcarea devine mai ierarhică pe măsura creşterii mărimii şi complexităţii arhitecturii respective. Distribuţia poate fi făcută în mod uniform (cu mai multă egalitate) prin impunerea unor canale identice distribuite uniform într-o zonă. Fluxul arhitectural devine astfel o reţea ca o plasă, în loc de o arhitectură ramificată asemeni unui copac; totodată, chiar şi în modele de design cu o egalitate impusă ierarhia persistă. Această reţea teoretică dezvăluie de asemenea înţelesul inovaţiei din punctul de vedere al fizicii: „Este schimbarea unui tip de design local care facilitează curgerea pe parcursul unui teritoriu întreg locuit de cei care se mută în mod organizat”.

    S-ul şi noile tehnologii

    De la trenduri economice, creşterea populaţiei, răspândirea cancerului sau adoptarea de noi tehnologii, anumite configuraţii par în mod inevitabil să se răspândească.

    O nouă tehnologie, de pildă, începe cu o rată de acceptare mică, aceasta fiind urmată de o creştere explozivă, urmată de o încetinire, numai pentru a se opri înainte de a „lovi zidul”, explică profesorul Adrian Bejan. Ilustrată grafic, această curbă de creştere în timp ia forma unui „S”. Fenomenul este atât de răspândit încât a generat numeroase cercetări ce par a nu avea nimic în comun – răspândirea populaţiilor biologice, a reacţiilor chimice, a contaminanţilor, a limbilor, a informaţiilor şi activităţii economice. „Am demonstrat că acest tipar poate fi prezis în întregime ca un sistem de curgere natural.”

    Curba S – cunoscută şi drept funcţie sigmoidă – reprezintă designul natural al sistemelor de flux. În exemplul noilor tehnologii, după un ritm de acceptare încet la început, creşterea poate fi imaginată mişcându-se rapid înspre canale stabilite din piaţă.

    „Aceasta este ascensiunea abruptă a S-ului.” Pe măsură ce tehnologia se maturizează, şi ritmul de penetrare a acesteia încetineşte, orice creştere sau flux se mişcă în afara canalelor iniţiale de penetrare într-un mod mai scurt şi mai încet.

    „Mi-ar plăcea să folosesc metafora degetelor care se întind pentru a reprezenta creşterea iniţială invazivă cu plasarea unei mănuşi peste acele degete, ca reprezentare a etapelor laterale de consolidare mai lentă. E ca şi cum ar exista două vieţi – prima este lungă şi rapidă, în timp ce a doua este de distanţă scurtă şi înceată. Designul începe cu o invazie rapidă, urmată de o consolidare înceată. Apoi trendul se loveşte de un zid invizibil, dar previzibil”, explică Bejan.
    Această teorie arată că nu există o coincidenţă – ambele sunt manifestări ale tendinţei constructale naturale care caracterizează sistemele de flux pentru a genera tipuri de design aflate într-o evoluţie care le permite să curgă (să evolueze), să se răspândească şi să colecteze mai uşor.

    De ce unele zile trec mai greu decât altele?

    „De ce pare că timpul trece mai repede pe măsură ce îmbătrânim? Care sunt legile fizicii care stau la baza impresiei că unele zile trec mai greu decât altele? De ce avem tendinţa să ne concentrăm pe neobişnuit (pe surpriză) şi nu pe timpul prezent şi monoton?”, sunt alte câteva întrebări cărora legea constructală le oferă un răspuns.  Adrian Bejan spune că a descoperit elementele din fizică ce răspund la aceste întrebări, în urma unor observaţii simple: „Timpul măsurabil «pe ceas» nu reprezintă acelaşi lucru cu timpul perceput de mintea omului”.

    Astfel, spune Bejan, „timpul minţii” este alcătuit dintr-o secvenţă de imagini, reflecţii din natură, care hrănesc stimulii organelor senzitive. Rata la care sunt percepute schimbările imaginilor mentale descreşte odată cu vârsta, din cauza unor proprietăţi fizice care se schimbă odată cu vârsta: frecvenţa mişcărilor ochilor, dimensiunea corpului în acord cu acea curbă S, degradarea anumitor părţi ale corpului etc. O nealiniere între imaginile timpului mental şi timpul propriu-zis stă la baza explicaţiilor acestui fenomen din literatură care e trup şi suflet cu legea constructală şi cu fizica.

    Ce face în continuare cu timpul său omul care îl percepe atât de raţional? Planurile nu fac parte din viaţa sa: „Obiectivul meu este să continui”.


    Mai multe teorii, o singură lege

    Legea constructală este legea fizicii responsabilă de fenomenul evoluţiei (configuraţie, formă, design) în natură a sistemelor de curgere animate sau neanimate. Această lege, aparţinând profesorului Adrian Bejan, a fost formulată în anul 1996.

    Există mai multe teorii constructale – una pentru fiecare fenomen natural la care cineva se poate gândi. Spre exemplu, teoria constructală a locomoţiei animalelor, a arhitecturii albiilor râurilor, teoria constructală a creşterii fulgilor de zăpadă, a respiraţiei etc.

    „O lege, mai multe teorii, la care se adaugă faptul că manifestaţiile legii în natură (peste tot) acoperă tot spectrul, bio şi nonbio. Legea fizicii uneşte cele două teritorii ale observaţiilor umane – la fel ca legea mecanicii (dinamică, legea lui Newton)”, explică profesorul Adrian Bejan.

    Astfel, „legea constructală este legea fizicii responsabilă de fenomenul evoluţiei (configuraţie, formă, design) în natură, modul în care sisteme de curgere animate şi inanimate lucrează împreună“.

    Legea constructală a fost formulată în 1996, după cum urmează: „Pentru ca un sistem de o dimensiune finită să persiste în timp (să existe), trebuie să evolueze liber într-un astfel de mod în care să faciliteze accesul curenţilor care circulă în cadrul acestuia”.

    Legea constructală descrie astfel concepte ale vieţii, evoluţiei, designului şi performanţei în fizică, care este „cea mai amplă arenă ştiinţifică”, potrivit profesorului Adrian Bejan.

    * Mai multe detalii despre Legea Constructală oferă profesorul Adrian Bejan în cartea „Fizica vieţii”, 2016

     

  • Tesla a prezentat primul camion electric, cu aspect futuristic, la prezentare i s-au spart geamurile. Reacţia lui Elon Musk. VIDEO

    La evenimentul de lansare de la Los Angeles, directorul executiv al Tesla, Elon Musk, a declarat că camionul, care arată ca un veritabil vehicul blindat, va avea un preţ de pornire de 39.900 de dolari şi o autonomie maximă de 400 de kilometri. Varianta mai scumpă, de 69.900 de dolari, are o autonomie de peste 800 de kilometri.

    „Avem nevoie de energie sustenabilă acum. Dacă nu avem o camionetă (electrică) nu putem rezolva acest lucru. Primele 3 vehicule care se vând în America sunt camionete. Pentru a rezolva (problema) energiei durabile, trebuie să avem o camionetă”, a spus Musk.

    Producţia de linie este preconizată să înceapă la sfârşitul anului 2021. Camionetele mari reprezintă circa 14,4% din vânzările totale de maşini noi din Statele Unite în primele 10 luni din acest an, vehicule care se vând peste preţul modelului Tesla, undeva la circa 50.000 de dolari.
     

     

    Camioneta prezentată de Musk marchează prima incursiune a Tesla, al cărei sedan Model 3 este cel mai vândut automobil electric din lume, pe piaţa camionetelor dominată de giganţii Ford Motor Company, General Motors (GM) şi suv-urile constructorului Fiat Chrysler. Intrarea pe piaţa aceasta reprezintă o oportunitate imensă pentru Tesla şi o posibilă schimbare de paradigmă, dacă vehicolul producătorului american e adoptat de consumatorii din Statele Unite. Totodată simbolizează şi îmbunătăţirea tehnologiilor de fabricaţie a bateriilor, în contextul în care autonomia creşte în acelaşi timp cu greutatea vehiculului.

    Musk a precizat printr-un tweet postat înaintea lansării că designul unghiular, din oţel inoxidabil, al camionului a fost parţial influenţat de maşina lui James Bond din filmul “Spionul care m-a iubit” din anii ’70, maşină care se transforma în submarin. Persoanele prezente la lansare au întâmpinat noul model cu urale, dar şi cu o doză de uimire.

    “Pare o versiune camion a DeLorean-ului din Înapoi în viitor”, a comentat unul dintre invitaţi.

    Geamurile camionetei s-au sparte în timpul unei demonstraţii pe scenă care trebuia să arate cât de greu sunt acestea de spulberat, iar Musk a fost auzit înjurând înainte de a glumi că “mai există loc pentru îmbunătăţiri”.

    Pickup-ul Tesla orientează compania mai mult către camioane şi SUV-uri. Constructorul a vândut până în prezent în special modelele sale S şi 3, dar

    Pickup-ul orientează Tesla mai mult către camioane şi SUV-uri. Constructorul auto a vândut până acum mai ales berile Model S şi Model 3, dar în ultimii ani a început să ofere şi SUV-ul Model X şi începând de anul viitor SUV-ul compact Y Model.

    Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

     

  • Ford atacă direct Tesla cu Mustang Mach E – un SUV electric care va ajunge şi în România în 2021

    Ford extinde familia Mustang pentru prima dată în ultimii 55 de ani, adaptând celebrul logo la era electrică prin noul Mustang Mach-E: un SUV complet nou, full-electric.

    “La prima ediţie a Salonului Auto de la Detroit, Henry Ford a spus că lucrează la ceva ce va lovi omenirea ca un trăsnet”, a declarat Bill Ford, preşedinte executiv Ford Motor Company. “Acel ceva a fost Model-T. Astăzi, Ford Motor Company se mândreşte cu dezvăluirea unei maşini care loveşte din nou cu puterea unui trăsnet. Noul Mustang Mach-E, un model complet electric. E rapid. E distractiv. E întruchiparea libertăţii pentru o nouă generaţie de posesori Mustang”.

    Când va fi disponibil pe piaţă, în ultima parte a anului 2020 iar în România în prima parte a anului 2021, Mustang Mach-E va fi oferit în versiuni cu autonomie standard sau autonomie extinsă, cu tracţiune spate sau cu tracţiune integral. Aceste versiuni vin echipate cu motoare electrice cu magneţi permanenţi. În varianta cu autonomie extinsă şi tracţiune spate, Mustang Mach-E ţinteşte o autonomie de până la 600 de kilometri calculată conform precedurilor World Harmonised Light Vehicle Test Procedure (WLTP).1 În configuraţiile cu autonomie extinsă şi tracţiune integrală, Mustang Mach-E vizează 337 CP (248 kW) şi un cuplu de 565 Nm.

    Ford le va oferi de asemeneaşi o versiune specială dedicată performanţei. Mustang Mach-E GT ţinteşte o acceleraţie 0-100 km/h în mai puţin de 5 secunde2 şi resurse estimate la 465 CP (342 kW) şi 830 Nm.

    “Mustang Mach-E este unul dintre cele mai interesante vehicule pe care Ford le-a construit vreodată”, a declarat Stuart Rowley, preşedintele Ford Europa. „Acest model electric este unic, fiind totuşi un Mustang inconfundabil. El vine exact la momentul oportun pentru clienţii din Europa.”

    Mustang Mach-E oferă trei moduri de rulare – Whisper, Engage şi Unbridled – fiecare punând la dispoziţie setări dinamice dedicate la pachet cu o experienţă senzorială distinctivă. Printre elementele la care au acces clienţii se numără setări tehnice adaptate special pentru acest model: direcţie cu răspuns sportiv, lumină ambientală, sunete adaptate la experienţa electrică şi animaţii afişate pe instrumentarul digital de bord în funcţie de stilul de condus.

    Când maşina pleacă de pe loc, un nou sistem de tracţiune integrală Mach-E 4 permite livrarea cuplului în mod independent către cele două punţi, oferind o acceleraţie impresionantă şi o manevrabilitate îmbunătăţită faţă de versiunea cu roţi motrice faţă. Ford a modificat setările sistemului pentru a oferi un nivel excelent al tracţiunii pe şosea în urma unor sesiuni riguroase de testare care s-au desfăşurat atât pe suprafeţe ude, cât şi pe zăpadă.

    “Indiferent dacă vrei să simţi capacităţile sale la nivelul performanţei sau eşti în căutarea experienţei pure şi liniştite pe care o poate oferi o maşină electrică, Mustang Mach-E profită de puterea electrificării pentru a crea o experienţă unică de şofat, păstrând în acelaşi timp caracterul liber inegalabil caracteristic unui Mustang”, declară Ted Cannis, director producţie în cadrul Diviziei Globale de Electrificare.

    În plus faţă de acceleraţia promptă, Mustang Mach-E GT va fi disponibil cu noile etriere din aluminiu Flexira de la Brembo care menţin funcţionalitatea unui etrier fix, în timp ce sunt proiectate cu dimensiunile unui etrier mobil. De asemenea, Mustang Mach-E GT este echipat cu sistem de amortizare MagneRide, un sistem de suspensii adaptive care le permite şoferilor să se bucure de călătorii confortabile şi palpitante.

    Pe Mustang Mach-E debutează noua generaţie a sistemului de infotainment SYNC. Acesta oferă o interfaţă modernă şi are capacitatea de a învăţa preferinţele şoferilor, perfecţionându-se odată cu trecerea timpului, cu ajutorul actualizărilor online over-the-air. Noua generaţie SYNC utilizează un display cu diagonala de 15.5 inch şi o interfaţă simplă care renunţă la meniurile complicate, permiţând un acces mult mai facil la comenzi prin gesturile clasice cunoscute din lumea telefoanelor moderne: touch, swipe sau pinch.

    Noua generaţie a sistemului SYNC oferă conectivitate prin cloud şi recunoaştere vocală conversaţională. Beneficiind de o putere de procesare dublă faţă de anteriorul SYNC 3, noul sistem permite operarea mult mai rapidă şi mai uşoară a navigaţiei, a muzicii şi a conexiunii cu telefonul.

    De asemenea, sistemul introduce compatibilitate wireless între telefoanele mobile şi sistemele Apple CarPlay, Android Auto sau cu aplicaţiile AppLink.

    Pentru a profita la maximum de spaţiul suplimentar oferit de structura sistemului de propulsie electric, designerii Ford au colaborat îndeaproape cu clienţii pentru a înţelege modurile în care aceştia utilizează şi interacţionează cu habitaclul. Conceput cu proporţiile unui SUV care permite acomodarea a cinci adulţi în deplin confort, Mustang Mach-E oferă îndeajuns spaţiu pentru prieteni, copii şi bagaje.

    Pe lângă spaţiul de bagaje situat sub capota frontală, portbagajul posterior oferă un volum de 402 litri. Cu scaunele din spate rabatate, volumul creşte până la 1420 de litri – mai mult decât suficient pentru bagaje, echipament de camping sau alte încărcături ocazionale.

    În interior, Mustang Mach-E prezintă o fuziune între designul modern şi funcţionalitatea inteligentă. Pachetul audio premium B&O Sound System, disponibil opţional, include incinte acustice integrate impecabil în zona frontală, acestea fiind dispuse deasupra gurilor de ventilaţie. O cotieră flexibilă oferă îndeajuns de mult spaţiu interior pentru o poşetă. Elementele tradiţionale de design Mustang, precum forma instrumentarului de bord completează interiorul acestui model.

    Chiar şi plafonul panoramic fix construit din sticlă ascunde un secret: un strat special cu protecţie infraroşu, care permite habitaclului să rămână mai rece vara şi mai cald iarna. În plus, unul dintre straturile plafonului panoramic ajută la protejarea împotriva razelor ultraviolete.

    Modelul va fi disponibil într-o versiune limitată First Edition, care va oferi tracţiune integrală şi va putea fi comandată în varianta cu autonomie extinsă. Nuanţa exterioară specială Grabber Blue Metallic, plafonul panoramic, cusăturile. contrastante pe scaune şi o plăcuţă “First Edition” sunt elemente care caracterizează această versiune.

    În final, intrarea în maşină şi pornirea motorului au loc uşor şi fără efort cu ajutorul tehnologiei “Phone as Key”4, care îşi face debutul în gama Ford pe noul Mustang Mach-E. Cu ajutorul tehnologiei Bluetooth, vehiculul poate detecta telefoanele posesorilor atunci când aceştia se apropie de maşină, deblocând uşile şi permiţând pornirea motorului fără ca aceştia să fie nevoiţi să utilizeze cheia sau să-şi scoată telefonul mobil din buzunar. Un cod de rezervă poate fi introdus pe montantul B pentru descuierea uşilor, iar un alt cod inserat pe ecranul central permite pornirea maşinii în situaţii în care telefonul e indisponibil din cauza bateriei descărcate.

    Mustang Mach-E va fi disponibil atât în versiunea Standard Range (baterie Litiu-Ion cu capacitatea de 75.7 kWh), cât şi în versiunea Extended Range (baterie de 98.8 kWh). Autonomia vizată este de până la 600 de kilometri în configuraţia cu roţi motrice spate.1

    Bateriile avansate sunt formate din 288 de celule Litiu-Ion în specificaţia Standard Range şi din 376 de celule Litiu-Ion în specificaţia Extended Range. Conceput pentru a maximiza spaţiu interior şi pentru a contribui la o dinamică optimizată a maşinii printr-un centru de greutate coborât, pachetul de baterii este aşezat în podea între cele două punţi şi a fost testat la temperaturi extreme, de până la minus 40 de grade Celsius. Bateriile sunt amplasate într-o carcasă impermeabilă, înconjurată la rândul ei de un strat de protecţie care absoarbe şocurile în caz de accident. Bateria utilizează un sistem avansat de răcire şi încălzire cu lichid, pentru a optimiza performanţele la temperaturi extreme şi pentru a îmbunătăţi timpul de încărcare.

    Posesorii vehiculelor electrice utilizează în 80% din timp prizele de acasă pentru a încărca maşina. Ford oferă soluţia Ford Connected Wallbox, care permite o încărcare de cinci ori mai rapidă decât la o priză normală: în jur de 62 de kilometri la fiecare oră de încărcare pentru versiunea cu autonomie extinsă şi configuraţie cu roţi motrice spate.5 Cablul de încărcare Ford Home, oferit odată cu vehiculul, permite o autonomie medie de 14 km pentru fiecare oră de încărcare la o priză domestică normală tipică pentru Europa.5

    Sistemul de navigaţie conectat va identifica staţiile publice de încărcare de-a lungul călătoriilor şi le va recomanda posesorilor să încarce în cele mai convenabile puncte de pe traseu, asigurându-se asfel că aceştia nu vor avea niciodată griji legate de autonomia rămasă.5

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Tesla aduce producţia în Europa

    Este a patra gigafabrică a Tesla, după cele din Nevada (SUA), New York (SUA) şi Shanghai (China).

    Miliardarul este fondatorul companiei producătoare de maşini electrice Tesla şi al companiei SpaceX, jucător important în transportul spaţial privat. S-a născut în Pretoria, Africa de Sud, în 1971 şi s-a mutat în Canada la vârsta de 17 ani, iar în 1992 s-a transferat la Universitatea din Pensylvania, unde a obţinut diplome în economie şi fizică.

    În aprilie 2017, Tesla devenea cel mai valoros producător de maşini din SUA, iar averea
    lui Musk urca spre
    15 miliarde de dolari.

    În 2018, Musk a acceptat să demisioneze din funcţia de preşedinte al companiei Tesla şi să plătească o amendă de 20 de milioane de dolari în cadrul unui acord cu autorităţile de reglementare din domeniu. Decizia a venit după ce a publicat un mesaj pe Twitter în care a anunţat, în glumă, că va lista la bursă compania şi o va trece sub control privat.

  • Cine este Ramona Pop, timişoreanca din politica germană care l-a curtat şi l-a convins pe Elon Musk să deschidă o fabrică Tesla în Berlin

    Când Elon Musk a postat pe contul său de Twitter anul trecut că Germania este printre primele opţiuni pentru prima fabrică Tesla în Europa, politicienii au intrat într-o frenezie în care fiecare încerca să îl convingă pe miliardarul american să aducă facilitatea în oraşul său.

    Însă politicianul care l-a curtat cel mai mult pe miliardar este timişoreanca de origini româno-germane Ramona Pop, 42 ani, viceprimar al Berlinului din decembrie 2016 şi senator pentru economie, energie şi întreprinderi.

    Tânăra cu dublă cetăţenie, atât română cât şi germană, i-a trimis o scrisoare de două pagini lui Elon Musk în care i-a spus miliardarului că îl consideră un pionier şi un vizionar şi i-a oferit diverse beneficii pe care le-ar fi găsit în scena efervescentă de tehnologie din Berlin, unde există o reţea vastă de programe de cercetare în industria auto.

    Născută şi crescută în Timişoara, s-a mutat la sfârşitul anilor 90 în Germania, a studiat la ştiinţe politice în Berlin şi este membră a Alianţei 90/Partidul Verzilor din 1997. Din noiembrie 2001, Ramona Pop este membra a Camerei Reprezenanţilor din Berlin. Ea a mai fost membru al board-ului în mai multe companii de stat precum Investitionsbank Berlin.

    În scrisoarea către american, ea i-a mai promis lui Musk acces la o pistă de curse din apropierea Berlinului, unde Tesla îşi poate testa maşinile, notează Bloomberg.

    Pe măsură ce competiţia pentru a atrage Tesla s-a înăsprit, mai mulţi actori s-au alăturat. Două state federale de la graniţa cu Franţa au început să îl curteze pe Musk, iar fondatorul Tesla avea deja interese în acea parte a ţării după ce a cumpărat o companie de automatizare în urmă cu câţiva ani.

    În acelaşi timp, imaginea Berlinului este afectată de istoricul defectuos în demararea proiectelor mari de infrastructură, precum proiectul noului aeroport – un proiect întârziat cu mulţi ani faţă de ce anunţase conducerea oraşului iniţiale şi care s-a ridicat la costuri uriaşe.

    Totuşi, când avionul lui Elon Musk a aterizat în capitala Germaniei săptămâna aceasta, miliardarul era hotărât: prima fabrică Tesla gigant din Europa va fi situată la periferiile Berlinului, aproape de care va mai înfiinţa şi un centrul de inginerie şi design.

    Musk a făcut anunţul la o ceremonie de premiere în faţa şefilor industriei auto din Germania, printre care executivii BMW şi Volkswagen, două companii care vor să câştige piaţa vehiculelor electrice aflată în dezvoltare.

    „A fost o competiţie extrem de intensă în ultimele luni între mai multe naţiuni europene. Este important că Tesla a ales Germania”, a spus Peter Altmaier, ministrul Economiei, miercuri, în faţa reporterilor din Berlin.

    Elon Musk mută lupta pentru viitorul transporturilor într-un teritoriu dominat de motoarele cu combustie, unde unii dintre cei mai mai jucători din industria auto nu îl luau în serios când a anunţat prima dată că viitorul maşinilor electrice este aproape.

    Însă, în ultimii ani, Musk a reuşit să creeze un brand popular din Tesla, ceea ce a atras atenţia şi marilor jucători din industria auto germană. Răspunsul celui mai mare producător auto din lume – care încerca să se îndepărteze de imaginea scandalului Dieselgate – a fost anunţarea unui program gigant de circa 30 miliarde euro prin care vrea să aibă cea mai mare flotă de maşini electrice din industrie.

    Alegerea Berlinului şi a periferiilor acestuia îi dă lui Musk o serie de avantaje, printre care bani gratis de la stat sub formă de subvenţii. Guvernul vrea să susţină şi să sponsorizeze transformarea industriei auto. Costurile cu forţa de muncă sunt în general mai scăzute în estul Germaniei decât în hub-urile tradiţionale de inginerie din partea de sud a ţării.

    Zona unde Tesla îşi va localiza fabrica, denumită Gruenheide, este situată la est de Berlin, în statul Brandenburg (n.r: care înconjoară Berlinul), şi oferă acces facil la autostradă şi legături la transportul în comun pentru angajaţi. Este o locaţie pe care şi producătorul BMW a luat-o în considerare în 2001, înainte de a alege Leipzig – ultima dată când compania nemţească a construit o fabrică nouă importantă în Germania.

    Guvernul din Brandenburg, unul dintre cele cinci state federale din estul fost-comunist, a făcut de asemenea un lobby puternic asupra lui Musk, oferindu-i subvenţii de cel puţin 100 milioane euro. Negociatorii statului au menţinut presiunea în ultiimele luni, promovând proximitatea Brandenburgului de Berlin, forţa de muncă calificată şi o multitudine de faciităţi de producţie a energiei regenerabile, potrivit premierului Dietmar Woidke.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

     

     

  • Elon Musk deschide în Berlin prima fabrică Tesla din Europa

    Miliardarul Elon Musk a anunţat joi că va deschide în inima Germaniei prima fabrică de producţie Tesla din Europa, potrivit FT.

    Musk a făcut anunţul referitor la noua facilitate de producţie din Berlin în cadrul unei ceremonii în care a primit premiul de onoare Golden Steerin Wheel de la Bild, cea mai populară pubicaţie germană.

    „Berlin e cel mai tare”, a spus Musk audienţei, adăugând că Tesla va mai crea şi „un centru de inginerie şi design” în capitala germană.

    Tesla va construi Model 3 şi Model Y la fabrica din Germania, şi vrea să înceapă producţia în 2021.

    Elon Musk vorbeşte de mult timp de posibilitatea de a construi o fabrică gigant în Europa, dar nu a anunţat nicio ţară în mod specific până acum. Decizia vine în cadrul planului de extindere al companiei către pieţele din Shanghai, unde primele modele Tesla produse în China ies în prezent pe linia de producţia.

    „Ingineria germană este extraordinară, iar acesta este unul dintre factorii care ne-au determinat să deschidem fabrica gigant din Europa în Germania”, spune Musk, adăugând că unele dintre cele mai bune maşini din lume sunt produse în această ţară.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

     

  • Elon Musk anunţă că Tesla poate produce în masă panourile solare pentru acoperişuri

    Şeful companiei Tesla a anunţat vineri că firma sa a obţinut o versiune a panourilor solare pentru acoperişuri care poate fi produsă în serie, arată businesstimes.com

    Liderul Tesla Inc a făcut afirmaţiile privind noul model de panouri solare pentru acoperişuri la trei ani de când firma sa a preluat compania SolarCity, transformând-o într-o filială.

    ”A fost destul de greu”, a declarat Musk. ”Acoperişurile trebuie să dureze mai mult. Când incluzi electricitatea în ecuaţie, e ceva mai complex”.

    Preţul unui asemenea acoperiş cu panouri de 10kW, în Statele Unite, ar fi de 33.950 de dolari, beneficiind de o facilitate fiscală din partea autorităţilor federale de 8.500 de dolari, pentru o casă cu o suprafaţă de 180 de metri pătraţi, potrivit celor de la techcrunch.com. Preţul întreg ar fi de 42.500 de dolari.

    Noua versiune a panourilor solare face parte din strategia companiei de a se relansa în domeniu. De la preluarea SolarCity de către Musk, compania nu a reuşit să îşi asigure producţia la capacitate maximă.

    Anunţul a fost făcut după ce Tesla a pierdut poziţia de lider între companiile care se ocupă de acoperişuri solare în Statele Unite, arată jurnaliştii americani. În plus, compania a fost chemată în instanţă de reţeaua Walmart Inc din cauza unor incendii înregistrate la depozitele în care se aflau produsele solare Tesla.

    Musk a declarat că 2019 ar fi “anul acoperişului solar” şi că intenţionează să ajungă producă până la 1.000 de acoperişuri pe săptămână până la sfârşitul anului. “E un produs ciudat şi ieşit din comun. De ce ar produce cineva acoperişuri solare? Dar e ceva ce trebuie să existe. Aşa că o să-l facem”, a arătat şeful Tesla.

  • Tesla a crescut preţul celui mai accesibil automobil electric, Tesla Model 3

    Tesla, gigantul producător de maşini electrice, a crescut preţul celei mai accesibile echipări ale versiunii Model 3, care este cea mai ieftină maşină pe care o produce, potrivit CNBC.

    Preţul opţiunii „The Standard Range Plus” a modelului Model 3 a crescut de la 38,990$ la 39,940$, potrivit webiste-ului Tesla. Totodată, compania a mărit şi capacitatea bateriei pe Tesla Model 3 de la 240 de mile (386 de km) la 250 de mile (402km).

    Performanţa şi autonomia crescută a bateriei au contribuit la o creştere de preţ a versiunii Model 3. Compania a întrerupt producţia bateriilor standard a versiunilor Model S şi Model X, în acelaşi timp crescând preţul de bază a modelelor respective.

    Tesla a declarat că luna aceasta au văndut 97.000 de automobile la nivel global, aceste vânzări reprezentând o etapă importantă pentru companie. Elon Musk, CEO-ul Tesla a prezis că în anul 2019 vor vinde între 360.000 şi 400.000 de maşini electrice.

    Compania Tesla are o valoare pe piaţă de aproximativ 46,86 miliarde de dolari şi un număr de 45.000 de angajaţi în anul 2018.

     

  • Proprietarul Dacia construieşte un rival pentru Tesla. Maşina cu care vrea să doboare recorduri de vânzări

    Proprietarul Dacia se gândeşte să lanseze un nou automobil electric, mai mare decât modelul actual Zoe, care să concureze cu rivali precum Model 3 de la Tesla sau ID.3 de la Volkswagen.

    Noul automobil ar putea fi produs pe o platformă comună cu Nissan şi Mitsubishi Motors Corp., a declarat directorul comercial pentru automobile electrice de la Renault, Emmanuel Bouvier.

    “Lucrăm la dezvoltarea unei game de modele astfel încât să acoperim toate segmentele cu automobile electrice”, a spus Bouvier, adăugând că noul vehicul ar putea fi o versiune electrică a unui model existent. “Este prea devreme să spunem că vom concura direct cu Tesla dar evident că intenţionăm să acoperim o gamă mai largă din piaţă”, a mai spus Bouvier, potrivit Agerpres.

    Renault şi Nissan au fost printre primii constructori auto generalişti care au oferit vehicule electrice precum Renault Zoe şi Nissan Leaf însă aceste modele nu au componente majore comune. Perspectiva ca alianţa Renault-Nissan-Mitsubishi să producă noi modele în comun a fost pusă sub semnul întrebării după prăbuşirea fostului lider Carlos Ghosn.

    În prezent, constructorii auto încep să îşi extindă oferta de vehicule electrice pentru a ţine pasul cu noile norme mai stricte privind emisiile poluante. Chiar dacă vânzările sunt în creştere, vehiculele electrice sunt în continuare un produs de nişă deoarece cumpărătorii sunt descurajaţi de preţurile mari, raza de acţiune limitată şi numărul redus de staţii de încărcare. Acest lucru ar putea să se schimbe după ce în reprezentanţe vor ajunge noi model precum Peugeot 208 sau ID.3 de la Volkswagen care costă fiecare aproximativ 30.000 de euro.

    Renault, care anul viitor va lansa o nouă versiune a modelului electric Zoe cu o autonomie extinsă, lucrează de asemenea şi la un vehicul electric mai accesibil, a dezvăluit Bouvier. Potrivit acestuia, modelul electric low-cost K-ZE construit pentru piaţa din China şi bazat pe modelul Kwid, ar putea fi eventual utilizat pentru a produce un vehicul electric european care să fie accesibil, scrie stirileprotv.ro

  • Boardul Tesla va apărea într-un proces ce priveşte plăţile CEO-ului Elon Musk

    Un judecător din Delaware a decis că consiliul de administraţie al Tesla trebuie să apară şi să apere pachetul de compensaţii al lui Elon Musk, într-un proces în care un acţionar al companiei reclamă că şeful companiei s-a îmbogăţit pe nedrept, relatează Reuters.

    Pachetul în discuţie a fost stabilit în 2018 la 2,6 miliarde de dolari. Compensaţiile nu includ valoarea salariului sau bonusurile în numerar pentru Musk, ci stabilea valoarea plăţii pe care acesta ar fi primit-o dacă valoarea de piaţă a Tesla atingea 650 de miliarde de dolari în următorul deceniu.

    Vineri, judecătorul s-a pronunţat împotriva cererii Tesla de a respinge procesul intentat de către acţionarul Richard Tornetta din cauza modului în care consiliul a aprobat pachetul. În consecinţă, consiliul de administraţie trebuie să răspundă acuzaţiilor că l-a îmbogăţit pe nedrept pe CEO-ul Tesla, încălcând încrederea acţionarilor.

    Tornetta a cerut anularea pachetului de plată şi revizuirea consiliului de administraţie, pentru a proteja mai bine investitorii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.