Tag: scoli

  • REPORTAJ: Elev într-o şcoală izolată din Harghita – WC în curte şi apă la lighean încălzită pe sobă iarna – FOTO

    Şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean Harghita, Bartolf Hedwig, a declarat corespondentului MEDIAFAX că în anul şcolar 2014-2015 numărul copiilor înscrişi la unităţile de învăţământ din judeţ este cu 500 mai mic faţă de anul trecut, astfel încât s-a ajuns la desfiinţarea unor şcoli şi grădiniţe, cum sunt cele din localităţile Ghipeş, Bădeni şi Rareş, de unde preşcolarii şi elevii vor fi transportaţi cu microbuzele la unitatea de învăţământ cea mai apropiată.

    Există, de asemenea, şi şcoli care nici nu vor mai fi modernizare.

    ”Avem clădiri,cu 5­6 copii, care peste 2-­3 ani nu vor mai fi funcţionale, întrucât copiii vor pleca de acolo, alţii nu se nasc. În localităţi foarte îndepărtate, izolate, din păcate, ne pierdem copiii şi este păcat pentru acea comunitate, însă, dacă nu sunt copii, nu are sens să organizăm acolo o şcoală sau grădiniţă”, a spus Bartolf Hedwig.

    Potrivit acesteia, cele mai multe probleme sunt la şcolile şi grădiniţele din localităţile Voşlăbeni şi Valea Ghimeşului, care nu îndeplinesc condiţiile pentru a fi autorizate sanitar.

    La Şcoala generală nr.3 “Heveder”, cu clasele I-IV din Voşlăbeni, în incinta căreia funcţionează şi grădiniţa, nu au învăţat niciodată mai mult de 12 copii, dar trebuie păstrată, distanţa faţă de cea mai apropiată şcoală depăşind trei kilometri.

    De la drumul acoperit cu piatră spartă, şcoala proaspăt văruită se zăreşte, printre scândurile gardului înalt, în mijlocul unei oaze de verdeaţă. În curtea imensă, bine îngrijită, merele şi perele coapte, care au încovoiat crengile pomilor, aşteaptă să fie culese de copii. Clasele, strălucind de curăţenie şi preţios decorate, îşi aşteaptă învăţăceii. La prima vedere pare greu de înţeles de ce şcoala nu a fost autorizată, dar directorul unităţii de învăţământ spune că motivele sunt întemeiate.

    “Alimentarea cu apă potabilă se face dintr-o fântână publică şi sistemul de canalizare lipseşte. Nu avem grupuri sanitare, nici chiuvete şi copiii sunt nevoiţi să folosească latrina uscată din curte”, a explicat Georgeta Bucur, directorul Şcolii centru “Teodor Chindea” din Voşlăbeni.

    Învăţătoarea Banyasz Andrea, pe care am găsit-o meşterind figurine origami 3D pentru elevii ei, a povestit că cel mai greu îi este iarna, când trebuie să vină mai repede cu două ore, să facă focul cu lemne în sobe, ca să fie cald în clase, să îşi ducă şcolarii la WC-urile din curte prin ger şi zăpadă şi să aibă grijă ca întotdeauna să fie o oală cu apă pe sobă, ca să le spele mâinile în lighean.

    Nu au primit bani pentru igienizare, dar au pus mână de la mână şi au strâns pentru var, iar zugravul nu a fost greu de găsit printre părinţi.

    În Valea Ghimeşului, niciuna dintre unităţile de învăţământ din localităţile Ugra, Gârbea şi Comiat, aflate în administrarea comunei Lunca de Sus, nu este autorizată sanitar. În cele trei sate vor începe noul an şcolar 45 de copii la grădiniţă şi 52 de elevi în clasele I-IV, iar preocuparea dascălilor pentru a le crea condiţii decente de studiu este vizibilă.

    Clasele sunt spaţioase, luminoase, proaspăt văruite, grupurile sanitare sunt noi, moderne, dotate cu tot ce le trebuie, inclusiv cu periuţe de dinţi pentru copii, dar apa potabilă nu există.

    “Clădirea a fost reînnoită prin proiectul Băncii Mondiale, s-a forat un puţ, s-au cheltuit o mulţime de bani, avem încălzire centrală, numai că apa nu corespunde din punct de vedere bacteriologic. Copiii aduc apă în sticluţe de acasă şi beau apa aceea”, a spus Ambrus Istvan, directorul adjunct al Liceului Teologic Romano-Catolic “Sfânta Elisabeta” din Lunca de Sus, şcoala cu personalitate juridică la care sunt arondate unităţile de învăţământ din Ugra, Gârbea şi Comiat.

    Directorul Balint Gergely consideră că funcţionarea structurilor arondate este “imperios necesară”, în condiţiile în care elevii ar trebui să parcurgă mai mult de şase kilometri pe jos, indiferent de anotimp, până la şcoala-centru, în absenţa acestora, întrucât transportul cu microbuzul şcolar nu se poate face, din cauza drumului plin de gropi şi denivelări.

    Viceprimarul comunei Lunca de Sus susţine că ar exista soluţii de rezolvare a problemei apei potabile în unităţile de învăţământ, dar sunt foarte costisitoare şi primăria nu are bani pentru astfel de lucrări.

    “Avem două posibilităţi: ori să se instaleze un filtru care să purifice apa, să fie bună, să fie potabilă, ori să extindem reţeaua de apă potabilă din comună, dar ambele variante necesită bani mulţi, pentru care nu avem fonduri prevăzute în buget”, a afirmat viceprimarul comunei Lunca de Sus.

    Inspectorul şcolar general Bartolf Hedwig a precizat însă că lucrările de o mai mică amploare s­-au terminat sau se vor finaliza până în 15 septembrie şi “chiar dacă se mai găsesc, pe alocuri, şantiere”, în octombrie sau cel târziu în primăvară lucrările vor fi terminate.

    “Anul trecut am avut 89 la sută din şcoli cu avize sanitare de funcţionare, anul acesta procentul este de 92 la sută autorizate sau în curs de autorizare. Nu avem situaţii catastrofale ca anul trecut, toate au un minim de condiţii, chiar dacă nu avem peste tot apă curentă şi potabilă sau grupuri sanitare de nivel corespunzător, dar procesul instructiv educativ poate fi organizat şi în aceste clădiri de şcoală şi grădiniţă. Ştim că nu vom ajunge la un procent de sută la sută (de autorizare – n.r.) decât foarte târziu”, a conchis reprezentanta Inspectoratului Şcolar Judeţean Harghita.

    În privinţa numărului de cadre didactice, inspectorul şcolar general a menţionat că este suficient pentru acoperirea catedrelor la toate disciplinele, existând chiar un surplus de educatoare şi învăţători.

    În judeţul Harghita sunt 375 de unităţi de învăţământ, din care 125 sunt unităţi cu personalitate juridică, iar 250 sunt structuri ale acestora.

    În municipiul reşedinţă al judeţului Harghita, Miercurea Ciuc, primăria a alocat, în acest an, peste două milioane de lei pentru investiţii, lucrări de reparaţii şi de întreţinere la şcoli şi grădiniţe.

    Viceprimarul Szoke Domokos a precizat că la capitolul investiţii a fost prevăzută o sumă de 1,06 milioane de lei, din care au fost achitate, până în prezent, lucrări în valoare de 300.000 de lei, restul banilor urmând să fie cheltuiţi până la sfârşitul anului.

    “Este vorba despre două investiţii pe care le-am realizat în cursul verii: reabilitarea sălii de sport de la Liceul «Kos Karoly» din Miercurea Ciuc, în valoare de 975.000 de lei şi de o bucătărie la grădiniţa Kis Herceg (Micul Prinţ), care ne cosă 85.000 de lei”, a spus viceprimarul municipiului Miercurea Ciuc.

    El a precizat că primăria a mai cheltuit în acest an încă un million de lei pentru efectuarea lucrărilor de reparaţii şi de întreţinere la unităţile de învăţământ din oraş.

    Luni, aproximativ 53.000 copii vor începe şcoala în judeţul Harghita.

     

  • Ponta trimite toţi miniştrii la deschiderea anului şcolar, să verifice investiţiile în infrastructură

    “Luni începe şcoala şi vreau să ştiu că toate condiţiile, şi de infrastructură, şi de pregătire, sunt la zi, şi vreau să vă rog pe toţi miniştrii – din câte ştiu, luni nu se lucrează la Parlament -, vreau să mergeţi la deschiderea anului şcolar şi să ne spuneţi dacă măsurile de investiţii în infrastructură au ajuns cu adevărat la oameni”, a solicitat Victor Ponta, miercuri, la începutul şedinţei de Guvern.

    El a subliniat, încă o dată, că ritmul alocării fondurilor pentru investiţii trebuie accelerat, pentru că altfel creşterea economică riscă să încetinească.

    “Vreau ca în perioada imediat următoare, la nivelul instituţiilor centrale şi locale, să accentuăm ritmul de utilizare a fondurilor pentru investiţii, atât cele din fonduri europene, cât şi cele din buget. Suntem campioni europeni la deficitul cel mai mic, dar dacă nu se cheltuie banii pe care îi avem, şi banii europeni, şi banii din buget, această creştere economică va încetini”, a spus premierul.

    Premierul Victor Ponta a declarat, luni, că România trebuie să cheltuiască, până la sfârşitul anului 2014, o sumă de peste trei miliarde de dolari pentru investiţii publice, el arătând că aceste fonduri, care sunt acoperite de la buget, se cheltuiesc greu din motive procedural birocratice.

    “Am mers pe o cale, altfel corectă, aceea de a scădea în fiecare an deficitul public, de a ne duce spre ţintele europene de deficit structural. Cred însă că în acest an am mers un pic prea repede pe această cale. După şapte luni din anul 2014, România are un deficit al bugetului public de 0,2% din PIB. În mod normal, pentru o economie puternică, consolidată, asta ar fi o veste bună. Pentru o economie ca cea românească, care are nevoie de investiţii, nu cred că e o veste atât de bună”, a spus Ponta, la o conferinţă organizată de Ambasada SUA, AMCHAM şi AMRO.

  • Limba rusă se întoarce. Fundaţiile finanţate de Putin susţin reintroducerea materiei în şcolile din România

    Predată cu forţa în perioada comunistă şi eliminată aproape complet după Revoluţie, limba rusă începe să reapară în şcolile din România. Fundaţiile finanţate de la Moscova se implică direct în dezvoltarea acestui proiect.

    Un scurt inventar al limbilor străine studiate în şcoli poate să ofere indicii destul de precise cu privire la axa geopolitică pe care este încadrată o ţară. În perioada comunistă, când România se afla în sfera de influenţă a Uniunii Sovietice, studierea limbii ruse era obligatorie în toate şcolile. După 1989, când ne-am orientat către Vest, engleza, franceza şi germana au devenit cele mai studiate, în timp ce limba rusă a fost eliminată treptat şi a ajuns să dispară aproape complet din programele şcolare.

    Citiţi continuarea aici

  • Limba rusă se întoarce. Fundaţiile finanţate de Putin susţin reintroducerea materiei în şcolile din România

    Predată cu forţa în perioada comunistă şi eliminată aproape complet după Revoluţie, limba rusă începe să reapară în şcolile din România. Fundaţiile finanţate de la Moscova se implică direct în dezvoltarea acestui proiect.

    Un scurt inventar al limbilor străine studiate în şcoli poate să ofere indicii destul de precise cu privire la axa geopolitică pe care este încadrată o ţară. În perioada comunistă, când România se afla în sfera de influenţă a Uniunii Sovietice, studierea limbii ruse era obligatorie în toate şcolile. După 1989, când ne-am orientat către Vest, engleza, franceza şi germana au devenit cele mai studiate, în timp ce limba rusă a fost eliminată treptat şi a ajuns să dispară aproape complet din programele şcolare.

    Citiţi continuarea aici

  • Ponta: Toţi absolvenţii de şcoli militare sunt angajaţi “din prima zi”

     Premierul Victor Ponta a declarat, marţi, după ceremonia ridicării în grad de sublocotenent a absolvenţilor promoţiei 2014 de la Academia Forţelor Terestre din Sibiu, că a ţinut să participe la acest eveniment pentru a le transmite tinerilor absolvenţi că “toţi sunt angajaţi din prima zi şi nu mai sunt probleme cu salarizarea, cu bugetul MApN”.

    Ponta a precizat că la nivel naţional sunt în acest an 1.400 de absolvenţi de şcoli militare, cu toţii având asigurat un loc de muncă.

    Premierul a fost întrebat de jurnalişti dacă la rectificarea bugetară MApN va primi fonduri suplimentare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mihail Hărdău: Trebuia stabilit de la bun început că nu se intră la liceu cu medie sub 5

     Întrebat, joi, de corespondentul MEDIAFAX cum comentează situaţia în care elevi cu medii sub 2 sau 3 intră la liceu şi ce soluţii ar fi pentru evitarea acestor situaţii, Mihail Hărdău a spus că şcoala este obligatorie până la zece clase, dar nu trebuie să fie de liceu.

    “Este o greşeală strategică, trebuia stabilit de la bun început că nu se intră la liceu cu medie sub 5. Să fie literă de lege. Elevul nu vrea să înveţe, nu are capacitate intelectuală, nu are motivaţie, e problema sa. Şcoala este obligatorie până la zece clase, dar nu se spune ce fel de clase, nu trebuie să fie de liceu, pot fi de şcoală profesională. S-a forţat nota, văzându-se că în unele ţări procentul elevilor care intră în şcolile superioare este mai mare ca la noi, fără să fie creat un filtru minimal. Ne-am furat singuri căciula, a fost un interes să existe masă umană, e vorba de masificarea învăţământului superior, ceea ce este o catastrofă”, a spus Hărdău.

    El consideră că gimnaziul sau liceul, prin mecanismele lor, “denaturează modul de a gândi al elevilor, aceşti copii neavând un nivel de abstractizare, iar şcoala îi prosteşte într-un fel”

    Cititi mai multe pe  wwwmediafax.ro

  • Fostul secretar de stat în Ministerul Comunicaţiilor Ioan Cordoş, audiat în dosarul licenţelor IT

     Ioan Cordoş a fost chemat la Direcţia Naţională Anticorupţie pentru a da declaraţii în dosarul privind închirierea de licenţe IT pentru şcoli, în care se fac cercetări in rem pentru trafic de influenţă, abuz în serviciu, dare şi luare de mită.

    Fostul secretar de stat a declarat, la ieşirea de la DNA, unde a fost audiat mai multe ore, că a dat declaraţii în calitate de martor şi că nu a fost pus sub învinuire. Cordoş a precizat că nu doreşte să comenteze citarea sa de către anchetatori în acest caz.

    Întrebat dacă are cunoştinţă despre vehicularea unor sume cu titlu de mită pentru închiererea licenţelor IT pentru şcoli, Cordoş a întrebat: “Ce mită?”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fostul secretar de stat în Ministerul Comunicaţiilor Ioan Cordoş, audiat în dosarul licenţelor IT

     Ioan Cordoş a fost chemat la Direcţia Naţională Anticorupţie pentru a da declaraţii în dosarul privind închirierea de licenţe IT pentru şcoli, în care se fac cercetări in rem pentru trafic de influenţă, abuz în serviciu, dare şi luare de mită.

    Fostul secretar de stat a declarat, la ieşirea de la DNA, unde a fost audiat mai multe ore, că a dat declaraţii în calitate de martor şi că nu a fost pus sub învinuire. Cordoş a precizat că nu doreşte să comenteze citarea sa de către anchetatori în acest caz.

    Întrebat dacă are cunoştinţă despre vehicularea unor sume cu titlu de mită pentru închiererea licenţelor IT pentru şcoli, Cordoş a întrebat: “Ce mită?”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fostul director general al Microsoft România, Sorin Eftene, audiat la DNA

     Sorin Eftene a ajuns la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) în jurul orei 09.00 şi nu a dorit să facă declaraţii despre prezenţa sa în faţa procurorilor.

    Potrivit unor surse judiciare, Sorin Eftene a fost citat să se prezinte la DNA pentru a da declaraţii în dosarul deschis în urma sesizării Corpului de control al Guvernului, privind închirierea şi extinderea de licenţe pentru şcoli, pentru care s-au plătit aproximativ nouă milioane de euro.

    În acest dosar a fost audiat, săptămâna trecută, şi şeful Secretariatului General al Guvernului, Ion Moraru, acesta spunând că a dat declaraţii în calitate de martor. Moraru a fost şi luni la DNA, pentru a duce mai multe documente privind licenţele IT pentru şcoli.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro