BusinessMagazin

Tag: salarii

  • Masa salarială a bugetarilor a crescut de mai bine de 2 ori în ultimii 6 ani şi a ajuns la 30% din masa salarială totală

    Masa salarială bugetară a ajuns la 26,4 mld. euro în 2020, de la 11,8 mld. de euro în 2014.

    Masa salarială a bugetarilor, adică suma salariilor din sectorul public a ajuns, potrivit metodologiei europene, la 26,4 mld. de euro, adică 30% din totalul masei salariale. Din 2014 masa salarială din sectorul bugetar a crescut de 2,2 ori, de la 11,8 mld. de euro la 26,4 mld. de euro, arată datele Comisiei Europene.

    Creşterea masei salariale din sectorul bugetar a fost mai accelerată decât creşterea salariilor totale. Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank România, spune că majorarea salariilor din sectorul public nu a avut raţiuni economice în spate, în vreme ce salariile din sectorul privat au crescut în concordanţă cu productivitatea. Astfel se explică creşterea masei salariale din sectorul public cu un ritm mai alert decât cel din sectorul privat.

    „În sectorul public decizia de creştere a salariilor nu are prea multe raţiuni economice în spate şi are mai degrabă raţiuni politice. În sectorul privat raţiunea este de cele mai multe ori economică. Dacă există fundamente în productivitate pentru a creşte salariile, lucrul se întâmplă, în timp ce în sectorul public decizia este mai degrabă politică.”

    Masa salarială totală din România a reînceput să crească din 2014, după câţiva ani de scădere sau stagnare din cauza crizei financiare anterioare. Evoluţia a venit pe fondul creşterii salariilor în general ca urmare a lipsei forţei de muncă, care se resimţea aproape la nivelul tuturor sectoarelor economice, până la venirea crizei din 2020. Majorarea salariului minim pe economie a contribuit de asemenea la creşterea masei salariale. Majorarea salariilor din sectorul public însă a cântărit greu la creşterea masei salariale totale. Creşterea mai accelerată a salariilor din sectorul public a făcut ca ponderea acestora în masa salarială totală să crească de la 24% în 2014 la aproape 30% în 2020.

    „Dacă ne uităm la dinamica din sectorul public a masei salariale sau a salariilor în general a fost una foarte alertă, fără îndoială la o asemenea cifră nu există nicio corelaţie cu nimic. Nu a crescut productivitatea, nu a crescut volumul activităţii”, mai spune Ionuţ Dumitru, care adaugă că aceasta este imaginea de ansamblu a salariilor din sectorul privat, însă la nivel sectorial situaţia poate sta diferit: în unele sectoare este penurie de angajaţi, în altele pot fi prea mulţi sau în unele sectoare salariile sunt mult mai mari decât media şi în altele sunt mai mici.

    Salariile din sectorul public au însemnat o cheltuială de aproape 110 mld. lei în 2020 (circa 22,6 mld. de euro), potrivit execuţiei bugetului general consolidat din 2020. Împreună cu pensiile, salariile absorb 93% din veniturile din taxe, impozite şi contribuţii sociale ale statului. Guvernul Cîţu a luat decizia de a plafona salariile din sectorul public în 2021 la nivelul lunii decembrie 2020.

    „A fost o decizie necesară. Factura de salarii a crescut foarte mult în sectorul public. A ajuns la un nivel ca procent din PIB semnificativ peste media europeană, în condiţiile în care veniturile noastre sunt mult mai mici. Este absolut necesar să iei măsuri de control ale cheltuielilor cu salariile în sectorul public”, a mai spus Ionuţ Dumitru.

  • Cele mai mari salarii din economie: 10 directori câştigă un salariu lunar net între 19.600 de euro şi 23.200 de euro

    Cele mai mari salarii din România sunt plătite de industrii precum editarea de produse software, comerţul produselor farmaceutice, alte activităţi sportive, activităţi ale sindicatelor salariaţilor şi activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management.

    Zece români aveau salarii lu­nare nete cuprinse între 19.600 de euro şi 23.200 de euro până pe data de 23 februarie 2021, conform datelor obţinute de Ziarul Financiar de la Inspecţia Muncii. Dintre aceştia, cinci câştigau un salariu net între 21.400 de euro şi 23.200 de euro, conform sursei citate.

    Cinci contracte de muncă se încadrează în acest interval de venituri, contracte de muncă din domenii de activitate precum editarea altor produse software, comerţul produselor farmaceutice, alte activităţi spor­tive, activităţi ale sindicatelor salariaţilor şi activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management.

    „Aici discutăm despre 10 salarii de peste 20.000 euro lunar net. Ar trebui să fie sala­riile unor CEO, din cele mai importante şi bine plătite industrii ale României – aşa cum sunt de exemplu industria IT, aici dez­vol­tarea de soft, dar şi industria farmaceutică“, a spus pentru ZF Raluca Pârvu, business ma­nager la BPI Group, companie de consul­tanţă în management şi resurse umane.

  • Dezvăluiţi compania şi salariul oferit

    George Butonoiu, unul dintre cei mai cunoscuţi head-hunteri, cu aproape 30 de ani în spate de recrutare de manageri pentru companii pe piaţa românească, cere firmelor ca în anunţurile de recrutare să-şi spună numele şi să indice salariul pe care îl oferă, ceea ce le-ar permite să atragă mai multe talente.

    „Toate studiile arată clar că informaţiile detaliate şi precise şi, mai ales, salariul oferit inspiră foarte multă încredere candidaţilor. Şi, pe cale de consecinţă, numărul aplicaţiilor creşte substanţial, uneori şi de 10 ori faţă de cazul unui anunţ superficial şi prost redactat. Mai mult, calitatea candidaţilor este semnificativ mai bună.”

    El mai are o precizare importantă: ascundeţi-vă numele ca angajator doar atunci când aveţi motive foarte serioase să o faceţi. Toate studiile şi statisticile arată că dacă un angajator îşi ascunde numele într-un anunţ de recrutare, pierde între 60-70% dintre potenţialii candidaţi care ar fi aplicat în situaţia în care  ar fi ştiut pentru cine. Şi nu pe cei mai slabi candidaţi îi pierde, ci chiar pe cei mai buni.

    Pe Managero, site-ul lui de recrutare, există câteva poziţii unde se indică compania sau salariul. De exemplu Octobank din Cehia vrea să recruteze un CEO pentru România din sectorul bancar. Nu precizează salariul. În schimb o multinaţională din domeniul serviciilor financiare caută un Finance Director pentru care oferă un salariu fix lunar de la 4.000 de euro net în sus. O companie din Elveţia, din sectorul de sănătate şi cercetare, caută un Country Manager pentru România, salariul oferit fiind de la 6.000 de euro net în sus.

    O companie românească, Rasub Construct, cu o cifră de afaceri de 4 mil. euro, caută un Project Manager pentru care oferă un salariu lunar fix de 1.700 de euro net. Piaţa românească de recrutare se împarte între cererile şi ofertele de volum de pe eJobs, BestJobs, olx, etc., unde firma care vrea să angajeze îşi spune de obicei numele şi piaţa candidaţilor care îşi depun CV-uri şi indică o piaţă salarială vizată. La polul opus se află piaţa de recrutare de top, de head-hunteri, de discuţii la cafenele şi restaurante, de networking, unde cel mai mult contează să fii pe listele unui head-hunter. Aici contează bugetul salarial oferit de companie şi condiţiile pe care le mai are un candidat. Dar cel mai mult contează relaţiile şi networkingul.

    Foarte mulţi se întreabă cum ajung unii sau alţii într-o poziţie care este bine plătită, cum poţi să ştii de aceste poziţii, cum poţi să afli când se scot aceste posturi la concurs. Aici contează mai puţin CV-ul şi mai mult unde te afli pe lista head-hunterului sau, dacă recrutarea se face direct de către companie, cine te anunţă de poziţie, cine te susţine, cine „îţi pune o pilă”. Aici head-hunterul te poate pune în faţă pe lista de candidaţi şi garantează pentru tine sau, varianta a doua, trebuie să te anunţe şi să te recomande cineva, fie directorul de HR, care te recrutează, fie cineva din conducerea executivă. Pentru poziţiile de top, acolo unde salariile sunt mult mai mari, cel mai mult contează reţeaua de networking, cum te vinde head-hunterul şi cum te susţine directorul de HR din cadrul companiei.

    Pentru poziţiile de top nu se face niciun concurs cu note, ci doar unul de formă.

    Experţii în resurse umane spun că piaţa de top din România este mult mai scumpă decât celelalte pieţe din jur în privinţa pachetelor salariale oferite sau cerute de directori.

    De multe ori sunt şi cazuri, într-adevăr nu foarte multe, unde pachetele salariale sunt la nivelul unor poziţii chiar din ţările vestice, fără însă ca businessul să aibă aceeaşi dimensiune.

    La polul opus, însă, salariile de mijloc, de middle management şi de jos sunt mult mai mici decât nivelul echivalent din regiune. Mai degrabă România are un model salarial sud-american decât european. Multinaţionalele, care vin cu politici de recrutare clare, reuşesc să atragă mai multe talente şi sunt mai relaxate când discută despre salarii şi fac oferte.

    Companiile româneşti, antreprenoriale, unde fondatorul face de toate, fie oferă salarii mai mari decât piaţa pentru top management, chiar şi peste multinaţionale, dar aceste cazuri sunt foarte puţine, fie oferă pachete salariale mai primitive, fără obiective clare de management, ceea ce creează mari confuzii în rândul celor care aplică sau preiau aceste poziţii.

    Poate firmele antreprenoriale româneşti, patronii sau antreprenorii lor, vor avea curajul să asculte sfatul lui George Butunoiu, să pună poziţii cu numele companiei şi cu salariul oferit, ceea ce ar putea să le aducă mai multe CV-uri cu candidaţi de o calitate mai bună.

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Care este cel mai SĂRAC JUDEŢ din România. Aici angajaţii sunt plătiţi mai prost ca oriunde în ţara noastră

    Economia locală are peste 5,5 milioane de contracte de muncă înregistrate în REVISAL, iar dintre aceşti salariaţi aproape 1,58 de milioane de angajaţi câştigă salariul minim pe economie. În contrast, doar 236.787 dintre ei aveau un câştig lunar brut de peste 10.000 de lei. În afară de zona Bucureşti-Ilfov, judeţul Timiş are cei mai mulţi angajaţi plătiţi cu salariul minim pe economie. La polul opus, salariile de 10.000 de lei şi peste sunt cel mai des întâlnite în Bucureşti şi Cluj.

    Mai mult de 5,5 milioane de contracte de muncă sunt înregistrate în REVISAL, registrul care ţine evidenţa numărului de salariaţi din economia locală. Dintre aceşti angajaţi, aproape 1,58 de milioane câştigau fie salariul minim pe economie de 2.300 de lei brut, fie cel de 2.350 de lei brut pentru angajaţii cu studii superioare sau 3.000 de lei brut, salariul minim stabilit de lege pentru angajaţii care lucrează în industria construcţiilor la data de 23 februarie 2021, conform datelor de la Inspecţia Muncii.

    Salariul minim brut pe economie a crescut la  2.300 de lei în ianuarie 2021, astfel că oamenii primesc 1.386 de lei „în mână“, cu 40 de lei mai mult decât în 2020. În 2021, tariful orar creşte la 13,583 lei pe oră de la 13,327 lei/oră în 2020 pentru un program complet de lucru. Din totalul contractelor de muncă plătite cu salariul minim, 1,14 milioane erau înregistrate cu valoarea salariului minim brut pe economie de 2.300 de lei, 115.290 de contracte sunt pe salariul minim brut de 2.350 de lei, iar 320.726 de contracte de muncă aveau o valoare a salariului lunar brut de 3.000 de lei, conform sursei citate.

    „Contractele de muncă înregistrate în Registrul General de Evidenţă a Salariaţilor în format electronic conţin, conform HG. nr. 905/2017, art.3, lit. h), următoarele date: salariul de bază lunar brut, precum şi indemnizaţiile şi sporurile cu caracter permanent, astfel cum sunt prevăzute de Legea nr. 53/2003 republicată, cu modificările şi completările ulterioare”, răspunde solicitării trimise de Ziarul Financiar Dantes Nicolae Bratu, inspector general de stat în cadrul Inspecţiei Muncii. Astfel, rezultă că salariile înregistrate în REVISAL conţin atât salariul de bază, cât şi sporurile permanente pe care le primesc angajaţii. Pe industrii, cele mai multe contracte de muncă plătite cu salariul minim pe economie au fost în construcţii, transporturi rutiere de mărfuri şi în comerţ cu amănuntul.

    „Aproape 30% dintre angajaţi sunt plătiţi cu salariul minim pe economie, fie că au studii superioare sau nu. Chiar dacă salariul minim s-a majorat şi anul acesta, numărul lor rămâne unul mare. Pe de-o parte, există mulţi muncitori necalificaţi care sunt plătiţi cu minimum mai ales în zonele mai sărace ale ţării şi pe de altă parte, încă mai există angajatori care plătesc minimul pe economie, dar în realitate angajaţii primesc mai mult în mână la negru. Asta se întâmplă în general în companiile unde nu există o susţinere financiară mare sau o profitabilitate substanţială şi nu îşi permit să plătească taxe mari la stat”, spune Sorina Faier, Managing Partner al companiei de recrutare Elite Searchers. Oana Botolan Datki, Managing Partner la Cteam Human Capital, o companie de consultanţă în domeniul resurselor umane, crede că în anumite industrii numărul angajaţilor care lucrează pe salariul minim este mare pentru că aceştia ocupă posturi necalificate, posturi care nu sunt plătite foarte bine.

    „În principiu, salariile aflate la nivelul salariului minim pe economie se întâlnesc la angajările pe posturi necalificate, iar acestea sunt în mare parte în domenii precum producţie, logistică, construcţii, comerţ, transport etc. Este firesc ca în aceste industrii cel mai mare număr de angajaţi să ocupe posturile necalificate sau similar, care presupun venituri în zona salariului minim. Aş preciza şi faptul că în afară de salariul de încadrare, posturile la care fac referire presupun şi un număr considerabil de prime fixe cât şi prime variabile (lunare, trimestriale sau chiar anuale) şi întregesc sumele totale încasate lunar”, a explicat Oana Botolan Datki. Sorina Faier crede că industriile care au cei mai mulţi angajaţi plătiţi cu salariul minim pe economie au ajuns la numărul acesta de astfel de contracte pentru că o mare parte dintre angajaţi sunt din categoria celor necalificaţi sau sunt industrii cu o nevoie mare de roluri entry level care nu necesită experienţă, dar sunt plătite conform organigramei. „Pe lista acestor domenii se mai adaugă: producţia cimentului, producţia varului şi ispsosului şi producţia altor produse din minerale nemetalice (bitum, smoală etc.). În anumite condiţii, aceste domenii vor avea şi reduceri de taxe şi impozite pe muncă”, explică ea.

    La finalul lunii ianuarie, preşedintele Senatului, Anca Dragu, declara că este posibil ca impozitul zero pe salariul minim să devină realitate în circa doi ani, dar doar după finalizarea unui studiu de impact şi atunci când veniturile bugetare şi creşterea economică permit. În afară de Bucureşti şi Ilfov, cele mai multe contracte cu salariul minim pe economie au fost înregistrate în Timiş, Bihor, Cluj, Argeş, Constanţa, Prahova, Suceava, Iaşi, Maramureş şi Dolj.  „Din punctul de vedere al regiunilor menţionate, acestea sunt exact zonele în care industrii precum logistica, producţia şi construcţiile şi chiar retailul au volume mari de angajaţi în posturi de execuţie. Activitatea din aceste domenii presupune un număr mare de angajaţi pe posturi de operatori sau lucrători necalificaţi sau uşor calificaţi, iar procentual, aceştia reprezintă peste 60-70% din totalul angajaţilor unei companii din aceste industrii”, este de părere Oana Botolan Datki. Sorina Faier crede că principalelele motive pentru care aceste judeţe au cel mai mare număr de angajaţi cu salariu minim sunt legate de lipsa infrastructurii, educaţia slabă, lipsa muncitorilor, precum şi absorbţia scăzută a fondurilor europene pentru dezvoltare.

    „Infrastructura şi educaţia sunt esenţiale pentru atragerea investiţiilor şi crearea de locuri de muncă cu salarii mai mari”, spune ea. Judeţele cu cele mai puţine contracte de muncă plătite cu salariul minim pe economie au fost Mehedinţi, cu 11.967 de angajaţi plătiţi astfel, Covasna – 13.878, Tulcea – 14.204 şi Giurgiu cu  14.836 de contracte pe salariul minim pe economie. La polul opus, doar 236.787 de angajaţi aveau un câştig lunar brut de peste 10.000 de lei, conform datelor de la Inspecţia Muncii. Salariile de 10.000 de lei şi peste sunt cel mai des întâlnite în Bucureşti – 127.232 de contracte înregistrate, Cluj – 20.458, Timiş -14.841, Ilfov – 9.755 şi Iaşi, cu 7.099 de salarii brute de 10.000 de lei sau mai mari. „Oraşele mai sus menţionate au fost şi continuă să fie printre fruntaşele salariilor mari datorită multitudinii de companii multinaţionale şi româneşti care s-au tot dezvoltat şi implicit au tot creat noi locuri de muncă, promovându-i pe cei vechi şi crescându-le salariile. Contează foarte mult: infrastructura, investiţiile, centrele universitare. În aceste oraşe există multe companii de IT, clinici şi spitale private, firme de intermediere de activităţi monetare care se tot dezvoltă şi implicit salariile cresc. Totodată, dezvoltarea mediului de afaceri şi investiţiile din fonduri europene au crescut şi nivelul de trai şi diversitatea socio-culturală, prin urmare au devenit tot mai atractive pentru români, dar şi pentru străinii care vor să înfiinţeze un business nou sau să se extindă şi se pare că judeţele mai sus menţionate sunt cele mai atractive din toate punctele de vedere”, crede Sorina Faier.

    Judeţele care au cei mai puţini angajaţi cu salarii lunare brute de 10.000 de lei sau mai mari sunt Mehedinţi – 460 de contracte de muncă, Caraş-Severin – 493, Ialomiţa – 510, Vrancea – 511 şi Tulcea, cu 514 de astfel de contracte de muncă, conform informaţiilor de la Inspecţia Muncii. La nivel de industrii, salariile de 10.000 de lei sau mai mari sunt cel mai des întâlnite în companiile care au activităţi de activităţi de realizare a softului la comandă, activităţi de asistenţă spitalicească, alte activităţi de intermedieri monetare, activităţi de consultanţă în tehnologia informaţiei sau activităţi de editare a altor produse software. „Evident că în industrii în care posturile presupun o calificare foarte specifică şi studii superioare, cât şi senioritate în anumite domenii, salariile vor începe de la un nivel competitiv al pieţei pentru astfel de posturi. Când ne uităm la valorile medii ale salariilor din industrii ca IT, farma, este firesc ca media să fie mult mai ridicată pentru că specialiştii din aceste domenii sunt la un nivel salarial în continuă creştere, care se cumulează cu salariile posturilor de management şi top management, influenţând deci valoarea medie ridicată în aceste cazuri”, explică Oana Botolan Datki. Printre sectoarele economiei care au circa 1.000 de contracte de muncă plătite cu un salariu lunar brut de 10.000 de lei sau mai mare sunt fabricarea subansamblurilor electronice (module), activităţi ale băncii centrale naţionale, transporturi rutiere de mărfuri, învăţământul secundar general, precum şi cea de activităţi de contractare, pe baze temporare, a personalului, conform sursei citate.

  • Harta salariilor din România: Judeţele şi industriile care plătesc cel mai bine şi cele cu cele mai mici salarii

    Economia locală are peste 5,5 milioane de contracte de muncă înregistrate în REVISAL, iar dintre aceşti salariaţi aproape 1,58 de milioane de angajaţi câştigă salariul minim pe economie. În contrast, doar 236.787 dintre ei aveau un câştig lunar brut de peste 10.000 de lei. În afară de zona Bucureşti-Ilfov, judeţul Timiş are cei mai mulţi angajaţi plătiţi cu salariul minim pe economie. La polul opus, salariile de 10.000 de lei şi peste sunt cel mai des întâlnite în Bucureşti şi Cluj.

    Mai mult de 5,5 milioane de contracte de muncă sunt înregistrate în REVISAL, registrul care ţine evidenţa numărului de salariaţi din economia locală. Dintre aceşti angajaţi, aproape 1,58 de milioane câştigau fie salariul minim pe economie de 2.300 de lei brut, fie cel de 2.350 de lei brut pentru angajaţii cu studii superioare sau 3.000 de lei brut, salariul minim stabilit de lege pentru angajaţii care lucrează în industria construcţiilor la data de 23 februarie 2021, conform datelor de la Inspecţia Muncii.

    Salariul minim brut pe economie a crescut la  2.300 de lei în ianuarie 2021, astfel că oamenii primesc 1.386 de lei „în mână“, cu 40 de lei mai mult decât în 2020. În 2021, tariful orar creşte la 13,583 lei pe oră de la 13,327 lei/oră în 2020 pentru un program complet de lucru. Din totalul contractelor de muncă plătite cu salariul minim, 1,14 milioane erau înregistrate cu valoarea salariului minim brut pe economie de 2.300 de lei, 115.290 de contracte sunt pe salariul minim brut de 2.350 de lei, iar 320.726 de contracte de muncă aveau o valoare a salariului lunar brut de 3.000 de lei, conform sursei citate.

    „Contractele de muncă înregistrate în Registrul General de Evidenţă a Salariaţilor în format electronic conţin, conform HG. nr. 905/2017, art.3, lit. h), următoarele date: salariul de bază lunar brut, precum şi indemnizaţiile şi sporurile cu caracter permanent, astfel cum sunt prevăzute de Legea nr. 53/2003 republicată, cu modificările şi completările ulterioare”, răspunde solicitării trimise de Ziarul Financiar Dantes Nicolae Bratu, inspector general de stat în cadrul Inspecţiei Muncii. Astfel, rezultă că salariile înregistrate în REVISAL conţin atât salariul de bază, cât şi sporurile permanente pe care le primesc angajaţii. Pe industrii, cele mai multe contracte de muncă plătite cu salariul minim pe economie au fost în construcţii, transporturi rutiere de mărfuri şi în comerţ cu amănuntul.

    „Aproape 30% dintre angajaţi sunt plătiţi cu salariul minim pe economie, fie că au studii superioare sau nu. Chiar dacă salariul minim s-a majorat şi anul acesta, numărul lor rămâne unul mare. Pe de-o parte, există mulţi muncitori necalificaţi care sunt plătiţi cu minimum mai ales în zonele mai sărace ale ţării şi pe de altă parte, încă mai există angajatori care plătesc minimul pe economie, dar în realitate angajaţii primesc mai mult în mână la negru. Asta se întâmplă în general în companiile unde nu există o susţinere financiară mare sau o profitabilitate substanţială şi nu îşi permit să plătească taxe mari la stat”, spune Sorina Faier, Managing Partner al companiei de recrutare Elite Searchers. Oana Botolan Datki, Managing Partner la Cteam Human Capital, o companie de consultanţă în domeniul resurselor umane, crede că în anumite industrii numărul angajaţilor care lucrează pe salariul minim este mare pentru că aceştia ocupă posturi necalificate, posturi care nu sunt plătite foarte bine.

    „În principiu, salariile aflate la nivelul salariului minim pe economie se întâlnesc la angajările pe posturi necalificate, iar acestea sunt în mare parte în domenii precum producţie, logistică, construcţii, comerţ, transport etc. Este firesc ca în aceste industrii cel mai mare număr de angajaţi să ocupe posturile necalificate sau similar, care presupun venituri în zona salariului minim. Aş preciza şi faptul că în afară de salariul de încadrare, posturile la care fac referire presupun şi un număr considerabil de prime fixe cât şi prime variabile (lunare, trimestriale sau chiar anuale) şi întregesc sumele totale încasate lunar”, a explicat Oana Botolan Datki. Sorina Faier crede că industriile care au cei mai mulţi angajaţi plătiţi cu salariul minim pe economie au ajuns la numărul acesta de astfel de contracte pentru că o mare parte dintre angajaţi sunt din categoria celor necalificaţi sau sunt industrii cu o nevoie mare de roluri entry level care nu necesită experienţă, dar sunt plătite conform organigramei. „Pe lista acestor domenii se mai adaugă: producţia cimentului, producţia varului şi ispsosului şi producţia altor produse din minerale nemetalice (bitum, smoală etc.). În anumite condiţii, aceste domenii vor avea şi reduceri de taxe şi impozite pe muncă”, explică ea.

    La finalul lunii ianuarie, preşedintele Senatului, Anca Dragu, declara că este posibil ca impozitul zero pe salariul minim să devină realitate în circa doi ani, dar doar după finalizarea unui studiu de impact şi atunci când veniturile bugetare şi creşterea economică permit. În afară de Bucureşti şi Ilfov, cele mai multe contracte cu salariul minim pe economie au fost înregistrate în Timiş, Bihor, Cluj, Argeş, Constanţa, Prahova, Suceava, Iaşi, Maramureş şi Dolj.  „Din punctul de vedere al regiunilor menţionate, acestea sunt exact zonele în care industrii precum logistica, producţia şi construcţiile şi chiar retailul au volume mari de angajaţi în posturi de execuţie. Activitatea din aceste domenii presupune un număr mare de angajaţi pe posturi de operatori sau lucrători necalificaţi sau uşor calificaţi, iar procentual, aceştia reprezintă peste 60-70% din totalul angajaţilor unei companii din aceste industrii”, este de părere Oana Botolan Datki. Sorina Faier crede că principalelele motive pentru care aceste judeţe au cel mai mare număr de angajaţi cu salariu minim sunt legate de lipsa infrastructurii, educaţia slabă, lipsa muncitorilor, precum şi absorbţia scăzută a fondurilor europene pentru dezvoltare.

    „Infrastructura şi educaţia sunt esenţiale pentru atragerea investiţiilor şi crearea de locuri de muncă cu salarii mai mari”, spune ea. Judeţele cu cele mai puţine contracte de muncă plătite cu salariul minim pe economie au fost Mehedinţi, cu 11.967 de angajaţi plătiţi astfel, Covasna – 13.878, Tulcea – 14.204 şi Giurgiu cu  14.836 de contracte pe salariul minim pe economie. La polul opus, doar 236.787 de angajaţi aveau un câştig lunar brut de peste 10.000 de lei, conform datelor de la Inspecţia Muncii. Salariile de 10.000 de lei şi peste sunt cel mai des întâlnite în Bucureşti – 127.232 de contracte înregistrate, Cluj – 20.458, Timiş -14.841, Ilfov – 9.755 şi Iaşi, cu 7.099 de salarii brute de 10.000 de lei sau mai mari. „Oraşele mai sus menţionate au fost şi continuă să fie printre fruntaşele salariilor mari datorită multitudinii de companii multinaţionale şi româneşti care s-au tot dezvoltat şi implicit au tot creat noi locuri de muncă, promovându-i pe cei vechi şi crescându-le salariile. Contează foarte mult: infrastructura, investiţiile, centrele universitare. În aceste oraşe există multe companii de IT, clinici şi spitale private, firme de intermediere de activităţi monetare care se tot dezvoltă şi implicit salariile cresc. Totodată, dezvoltarea mediului de afaceri şi investiţiile din fonduri europene au crescut şi nivelul de trai şi diversitatea socio-culturală, prin urmare au devenit tot mai atractive pentru români, dar şi pentru străinii care vor să înfiinţeze un business nou sau să se extindă şi se pare că judeţele mai sus menţionate sunt cele mai atractive din toate punctele de vedere”, crede Sorina Faier.

    Judeţele care au cei mai puţini angajaţi cu salarii lunare brute de 10.000 de lei sau mai mari sunt Mehedinţi – 460 de contracte de muncă, Caraş-Severin – 493, Ialomiţa – 510, Vrancea – 511 şi Tulcea, cu 514 de astfel de contracte de muncă, conform informaţiilor de la Inspecţia Muncii. La nivel de industrii, salariile de 10.000 de lei sau mai mari sunt cel mai des întâlnite în companiile care au activităţi de activităţi de realizare a softului la comandă, activităţi de asistenţă spitalicească, alte activităţi de intermedieri monetare, activităţi de consultanţă în tehnologia informaţiei sau activităţi de editare a altor produse software. „Evident că în industrii în care posturile presupun o calificare foarte specifică şi studii superioare, cât şi senioritate în anumite domenii, salariile vor începe de la un nivel competitiv al pieţei pentru astfel de posturi. Când ne uităm la valorile medii ale salariilor din industrii ca IT, farma, este firesc ca media să fie mult mai ridicată pentru că specialiştii din aceste domenii sunt la un nivel salarial în continuă creştere, care se cumulează cu salariile posturilor de management şi top management, influenţând deci valoarea medie ridicată în aceste cazuri”, explică Oana Botolan Datki. Printre sectoarele economiei care au circa 1.000 de contracte de muncă plătite cu un salariu lunar brut de 10.000 de lei sau mai mare sunt fabricarea subansamblurilor electronice (module), activităţi ale băncii centrale naţionale, transporturi rutiere de mărfuri, învăţământul secundar general, precum şi cea de activităţi de contractare, pe baze temporare, a personalului, conform sursei citate.

  • Senatorul PSD, Gabriela Firea, anunţă că Guvernul Cîţu vrea să taie salariile medicilor cu 48%

     Senatorul PSD, Gabriela Firea, anunţă că Guvernul Cîţu vrea să taie salariile medicilor cu 48%, potrivit unui memorandum discutat zilele trecute de miniştri. Românii vor rămâne fără ajutor în plină pandemie, mai spune Firea. 

    Senatorul PSD, Gabriela Firea, citează un memorandum şi anunţă că Guvernul Cîţu vrea să taie salariile medicilor.

    „Incredibil! Guvernul Cîţu vrea să taie salariile medicilor cu (atenţie!!!) 48%! Memorandumul discutat în Guvern zilele trecute duce la o scădere cu aproape 50% a veniturilor unui medic, după cum au calculat chiar sindicatele din sistem! Iar ministrul Muncii, Raluca Turcan, ne spune că salariile din Sănătate sunt prea mari”, a scris Gabriela Firea pe Facebook.

    Reprezentantul PSD avertizează că măsura va afecta calitatea serviciilor medicale în timpul pandemiei.

    „Noi am înţeles pericolul şi am elaborat Legea 153/2017, a salarizării, prin care veniturile personalului medical au fost aduse la un nivel aproape de cel din Vest! Astăzi, noua Putere de dreapta vrea să ne lase, din nou, fără ajutor medical, în plină pandemie”, este concluzia senatorului PSD.

  • Raluca Turcan: Aproximativ 35.000 de bugetari primesc şi pensie, şi salariu

    Ministrul Muncii Raluca Turcan a anunţat că 120.000 de persoane, aflate în pensie, au şi diferite contracte de muncă. Ea a lansat joi în dezbatere proiectul de lege pentru continuarea activităţii de către persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare. Acesta va interzice cumului pensiei cu salariul în sistemul public.

    „În momentul de faţă această măsură nu este privită ca o măsură de a face economie la bugetul de stat, ci o măsură care să încurajeze viaţa profesională activă. Pentru că Avem o evaluare şi în momentul de faţă în România există peste 120.000 de persoane peste 65 de ani care au diferite forme de contracte. Aşadar sunt oameni în România peste 65 de ani care îşi doresc să muncească. Exist ac solic, Noi dorim să flexibilizăm relaţia dintre angajaţii peste 65 de ani şi angajatori”, a spus Raluca Turcan.

    Întrebată de jurnalişti câţi bugetari bugetari au şi pensii, şi salarii, Raluca Turcan a spus că e vorba de aproximativ 35.000 de persoane.

    „Despre persoanele în sistemul public, în momentul de faţă pot spune că există aproximativ 35.000. Spun aproximativ pentru că sistemul de apărare şi ordine publică au propriul sistem de contributivitate şi informaţiile nu sunt în totalitate cunoscute. (…) În momentul în care această lege intră în vigoare vom vedea câte contracte de muncă se suspendă”, a mai spus ministrul.

    Ea a precizat că această prevedere nu se va aplica şi în mediul privat. „În mediul privat, pot să cumuleze penseile cu salariile. Sunt beneficiari ai sistemului public de pensii, dar sunt angajaţi la privat. Nu cumulează două surse de venit de la stat”, a precizat Turcan.

  • Comisia Europeană: Firmele mari ar putea fi obligate să publice diferenţele salariale dintre femei şi bărbaţi

    Potrivit unui comunicat al CE, propunerea stabileşte măsuri de asigurare a transparenţei salariale, cum ar fi informarea persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă referitor la salariul pe care urmează să îl primească, dreptul de a cunoaşte nivelurile de remunerare a lucrătorilor care prestează aceeaşi muncă, precum şi obligaţii de raportare a diferenţei de remunerare dintre femei şi bărbaţi pentru întreprinderile mari.

    De asemenea, propunerea facilitează accesul la justiţie şi consolidează mijloacele prin care lucrătorii îşi pot revendica drepturile. Angajatorilor nu li se va permite să le solicite persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă istoricul salarial şi, la cererea angajaţilor, vor trebui să furnizeze date anonimizate referitoare la remuneraţii. Angajaţii vor avea, de asemenea, dreptul la despăgubiri pentru discriminarea salarială.

    Conform CE, noile măsuri vor spori gradul de sensibilizare cu privire la condiţiile de remunerare din cadrul întreprinderilor şi le vor oferi angajatorilor şi lucrătorilor mai multe mijloace pentru a combate discriminarea salarială la locul de muncă.

    „Munca egală merită o remuneraţie egală. Iar pentru a asigura o remuneraţie egală, este nevoie de transparenţă. Femeile trebuie să ştie dacă angajatorii le tratează în mod echitabil, iar atunci când nu este cazul, ele trebuie să aibă puterea să se lupte şi să obţină ceea ce merită, a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

    Printre măsurile propuse se numără transparenţa salarială pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă – angajatorii vor trebui să ofere informaţii cu privire la nivelul iniţial de remunerare sau la intervalul aferent acestuia în anunţul de post vacant sau înainte de interviul de angajare. Angajatorilor nu li se va permite să le adreseze potenţialilor lucrători întrebări cu privire la istoricul lor salarial.

    O altă măsură vizează dreptul la informare pentru angajaţi: lucrătorii vor avea dreptul să solicite, de la angajator, informaţii cu privire la nivelul lor individual de remunerare şi la nivelul mediu de remunerare, defalcat în funcţie de sex, pentru categoriile de lucrători care prestează aceeaşi muncă sau o muncă de aceeaşi valoare.

    „Raportarea diferenţelor de remunerare între femei şi bărbaţi – angajatorii cu cel puţin 250 de angajaţi trebuie să publice informaţii privind diferenţa de remunerare dintre lucrătorii de sex feminin şi cei de sex masculin din organizaţia lor. În scopuri interne, aceştia ar trebui, de asemenea, să furnizeze informaţii cu privire la diferenţa de remunerare dintre angajaţii de sex feminin şi cei de sex masculin pe categorii de lucrători care prestează aceeaşi muncă sau o muncă de aceeaşi valoare”, este o altă propunere a CE.

    Propunerea va fi transmisă Parlamentului European şi Consiliului pentru a fi aprobată. După adoptare, statele membre vor avea la dispoziţie doi ani pentru a transpune directiva în legislaţia naţională şi pentru a transmite Comisiei textele legislative relevante. Comisia va efectua o evaluare a directivei propuse după opt ani.

  • Marea Britanie extinde măsura de şomaj tehnic până la finalul lunii septembrie

    Ministrul de Finanţe britanic Rishi Sunak a decis că va extinde măsura echivalentă cu şomajul tehnic până la finalul lunii septembrie, într-o decizie luată pentru a proteja milioane de oameni ale căror locuri de muncă au fost suspendate până la ridicare restricţiilor impuse pentru a stăvili răspândirea virusului, potrivit Bloomberg.

    În timp ce Marea Britanie a intrat în cel de-al treilea lockdown, guvernul va continua să plătească 80% din salariu pentru cei înscrişi în program, până la finalul lunii iunie. Procentul plătit de guvern va începe să scadă în ultimele trei luni de program, în timp ce programul va fi flexibilizat pentru a include mai cetăţeni încadraţi în categoria liber profesionist.

    „Este normal să continuăm să ajutăm businessurile şi cetăţenii pe parcursul lunilor complicate pe care le avem în faţă”, a declarat Rishi Sunak, marţi seară.

    Paul Johnson de la Institutul pentru Studii Fiscale a declarat pentru Talk Radio că extinderea schemei de şomaj tehnic este „relativ generoasă”, însă a subliniat că această generozitate se reduce în ultimele luni, întrucât angajatorii trebuie să contribuie la plata şomajului tehnic începând din a doua lună de vară.

    „Cel mai important lucru acum este ca această schemă să se termine în septembrie, pentru că trebuie să începem să ne îndreptăm spre normalitate”, a declarat Johnson.

    Astfel, guvernul plăteşte 80% din salariul angajatului până la finalul lunii iunie, cu un plafon de 2.500 de lire pe lună. Din luna iulie, angajatorii trebuie să plătească 10% din salariu, iar guvernul pune 70%, cu un plafon de 2.187,5 lire pe lună. Din august, proporţiile se schimbă la 20% pentru angajator şi 60% pentru guvern, plafonat la un total de 1.875 lire pe lună.

    În ceea ce priveşte un liber profesionist, circa 600.000 de oameni din această categorie care nu s-au încadrat anul trecut se vor încadra anul acesta. Tot în privinţa acestora, va fi lansat un nou grant în luna aprilie.

  • Care sunt sectoarele cu cele mai mari salarii din Uniunea Europeană: Sectorul de IT&C, cel mai bine plătit în 12 dintre cele 27 de state membre UE, printre care şi România

    Sectorul de informaţii şi comunicaţii a fost cel mai bine plătit sector din 12 din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, printre care şi România, şi a fost al doilea cel mai bine plătit în alte patru state în anul 2018, conform Eurostat, oficiul european de statistică.

    De asemenea, câştigul salarial mediu brut lunar a fost  unul ridicat şi în industrii precum activităţi financiare şi de asigurări.

    ”Deşi a fost cel mai bine plătit sector din „doar” patru state membre, respectiv Franţa, Ungaria, Malta şi Suedia, a ocupat locul al doilea în 16 state şi locul al treilea în şase state membre”, scrie Eurostat.

    În alt sector cu venituri mari a fost şi cel ce presupune furnizarea de energie electrică, gaze, abur şi aer condiţionat, care a fost cea mai bine plătită industrie din şase state membre şi a doua cea mai bine plătită în alte două state.

    La celălalt capăt al clasamentului au fost salariile din activităţile de cazare şi servicii de alimentaţie, care au fost cele mai mici în toate statele membre UE, cu excepţia Greciei, Maltei, Sloveniei şi Croaţiei. Serviciile administrative şi de asistenţă s-au clasat pe locul al doilea în clasamentul celor mai mici salarii din majoritatea statelor membre (12 din cele 27) şi cel mai scăzut în trei ţări, Grecia, Croaţia şi Slovenia.

    Educaţia a fost cea mai bine plătită activitate economică din Luxemburg şi a doua cea mai bună din Cipru în 2018. În timp ce comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; sectorul de reparaţii al autovehiculelor şi al motocicletelor a fost în medie cel mai bine plătit din Grecia, s-a clasat printre industriile cu venituri mici în majoritatea celorlalte state membre.

    Câştigurile din sectorul construcţiilor s-au clasat la mijlocul clasamentului în majoritatea statelor membre, cel mai înalt grad înregistrat fiind cel de al şaselea cel mai bine plătit sector din Polonia şi al şaptelea din Estonia, Letonia, Olanda şi Suedia.

    În schimb, sectorul construcţiilor a fost cel mai slab plătit din Malta în 2018 şi a fost, de asemenea, a avut printre cele mai mici salarii din Croaţia şi România (al doilea cel slab plătit), precum şi din Ungaria, Portugalia şi Slovenia (al treilea cel mai slab plătit).