BusinessMagazin

Tag: romania

  • Leon, primul tren construit integral în România după 80 de ani, a fost oficial lansat astăzi de către Grampet Group. Cum arată noul tren. FOTO

    Grampet Group, cel mai mare grup feroviar şi operator logistic, controlat de antreprenorul Gruia Stoica, a lansat trenul Leon într-un eveniment care a avut loc în Salonul Regal din Gara de Nord, unde au participat mai multe oficialităţi, ambasadori şi diplomaţi. În urma evenimentului, trenul a parcurs un traseu simbolic până la Gara Băneasa.

    “Reprezintă un nou început pentru industria feroviară românească, astăzi lansăm oficial Leon. Leon este rezultatul  muncii a peste 180 de specialişti”, spune Gruia Stoica, preşedintele Grampet Group.

    Trenul automotor Leon, primul Diesel Multiple Unit (DMU) construit integral în România după cel de-al Doilea Război Mondial, este proiectat şi realizat de Electroputere VFU Paşcani, companie membră a Grampet Group, cu o tradiţie de peste 155 de ani în producţia şi reparaţia de material rulant.

    Automotorul diesel cu trei vagoane are 145 de locuri – 11 VIP şi 134 pentru clasa a II-a. Leon a acumulat peste 30.000 de kilometri în teste şi este certificat CE, putând circula în orice ţară europeană.

    Trenul are fotolii rabatabile, scaune ergonomice, ferestre panoramice şi măsuţe rabatabile. Călătorii au la dispoziţie prize de 230V şi USB, spaţii pentru bagaje voluminoase şi biciclete, precum şi sisteme audio-vizuale de informare.

    Vagoanele sunt izolate fonic şi dotate cu supraveghere video, senzori de incendiu şi interfoane pentru comunicarea cu mecanicul.

    Fabrica de la Paşcani, fondată în 1869, astăzi membră a Grampet Group, este specializată îm fabricarea, modernizarea şi întreţinerea vehiculelor feroviare de călători şi marfă.

    Grampet este cel mai mare grup feroviar şi operator logistic privat din România şi din Europa Centrală şi de Sud-Est. Cea mai importantă companie a grupului Grampet este Grup Feroviar Român, care a depăşit anul trecut pragul de un miliard de lei şi estimează pentru 2024 un avans al cifrei de afaceri cu 10%. Aceasta are 400 de locomotive şi 18.000 de vagoane şi este prezentă ca operator şi în Bulgaria, Grecia, Ungaria, Serbia, Croaţia, Slovenia şi Austria, conform celor mai recente date ZF.

  • Revolut, unde peste 4 milioane de români au conturi, a schimbat directorul din România: Gabriela Simion, Directorul General al sucursalei din România, preia o poziţie la nivel de grup, iar operaţiunile de pe piaţa locală vor fi coordonate de Gianmaria Scocca

    Gabriela Simion, Directorul General al Revolut Bank UAB Vilnius Sucursala Bucureşti, a fost numită, recent, într-un nou rol la nivel de grup, fiind responsabilă de dezvoltarea la nivel global a diviziei de asigurări de credit pentru grupul Revolut.

    Ea s-a alăturat companiei Revolut în 2021, având peste 20 de ani în industria financiar-bancară, în funcţii de conducere în organizaţii multinaţionale precum ABN AMRO, RBS, Citibank şi BRD – Societe Generale. Şi-a început cariera în domeniul bancar la ABN AMRO, în 1999.  Înainte de a prelua responsabilităţile Revolut România, Gabriela Simion a fost Director General Adjunct la Intesa San Paolo.

    Gianmaria Scocca, care a fost numit recent membru al consiliului de administraţie al Revolut Bank UAB, va supraveghea operaţiunile sucursalei din România, coordonând echipa locală. A lucrat timp de 10 ani la American Express, unde a ocupat funcţia de director al liniei de business Travel & Lifestyle pentru Italia şi Spania. Anterior a avut roluri de conducere la Barclays şi în companii de consultanţă precum McKinsey & Company şi Accenture.  

    O a treia schimbare în cadrul echipei manageriale a sucursalei Revolut Bank UAB din România este numirea lui Tamer Nurla în funcţia de director adjunct al sucursalei. El s-a alăturat echipei Revolut în 2024 în calitate de manager de strategie şi operaţiuni al sucursalei locale, fiind responsabil de integrarea operaţiunilor băncii cu schemele locale Regis şi TRANSFOND.

    Revolut şi-a extins prezenţa europeană prin deschiderea de filiale locale, inclusiv în România, Franţa, Irlanda, Spania, Olanda, Germania şi Belgia, cu planuri de extindere în 2025.

    Revolut are peste 4,5 milioane de clienţi retail în România, unde funcţionează ca o bancă 100% digitală. Baza de clienţi retail a înregistrat o creştere de 28% în ultimul an, ajungând la o penetrare naţională de 25%, cu o adopţie superioară mediei naţionale în Bucureşti (44%) şi Constanţa (30%).

    Revolut Business a avut, de asemenea, o creştere semnificativă a bazei de clienţi, de 116% în ultimul an.

     

     

  • Dragoş Damian, CEO al Terapia Cluj: “România trebuie să se industrializeze şi să se internaţionalizeze, asta este direcţia în care trebuie să se dezvolte”

    România trebuie să se industrializeze şi să se internaţionalizeze, asta este direcţia în care trebuie să se   dezvolte, dar pentru acest obiectiv are nevoie de un “roadmap” să îşi ajute antreprenorii să se internaţionalizeze în următorii cinci ani.

    “Dacă nu există un sprijin structurat de la nivelul autorităţilor nu vom putea depăşi deficitul comercial. Guvernul României trebuie să înceapă  să dea un suport serios antreprenorilor români şi marilor investitori care crează ecosisteme.Terapia are 700 de furnizori-antreprenori  români şi 6000 de clienţi”, a spus Dragoş Damian, CEO  al Terapia Cluj, în cadrul conferinţei.

    Terapia este parte din  grupul indian Sun Pharma, care a ajuns de la afaceri de 4 mil.dolari în urmă cu 40 de ani în India la 7 mld. de dolari cifră de afaceri prin internaţionalizare.

    “Toţi  şefii executivi de state din Europa au fost la întâlniri cu premierul din India. Eu văd două ţări surori, India şi Polonia. Sunt modele de business, populaţii diferie, dar sunt ţări cu care putem face legături bune”. El a mai precizat că este  foarte important că avem antreprenori români care au investit în fabrici dar este esenţial să atragem şi investitori străini.

    La Terapia, unde peste 20% din business vine din export, o susţinere importantă vine din partea grupului.  El  a mai  spus că cererea de pe alte pieţe este foarte mare şi că fabrica ar putea produce doar pentru export, iar criza de produse (medicamente) de pe piaţa locală este generată de politica preţurilor mici.

    “M-a ajutat  să mă dezvolt şi faptul că am avut mână liberă, suntem o subsidiară oarecum liberă. chiar dacă dăm socoteală corporaţiei”

     

  • În ce investesc cele mai mari 10 fonduri mutuale deschise din România în funcţie de active

    ♦ Majoritatea au expunere pe obligaţiuni şi alte instrumente cu venit fix ♦ Doar patru fonduri au depăşit rata anuală a inflaţiei ♦ În total, activele fondurilor din top însumează circa 15 mld. lei

     

    Erste Bond Flexible RON era la finele lunii aprilie cel mai mare fond mutual deschis din România, cu active de peste 2 mld. lei. Administrat de Erste Asset Management, fondul investeşte 80% din portofoliu în instrumente cu venit fix precum titluri de stat, obligaţiuni municipale sau corporative, înregistrând un randament de 3,8% în 12 luni şi 18,5% în 36 luni.

    De altfel, din cele mai mari zece fonduri deschise de pe piaţa locală, şase au expunere preponderent pe astfel de instrumente. BRD Euro Simplu – gestionat de BRD AM, cel mai mare administrator de investiţii din România – se clasează pe locul doi, cu active de 1,9 mld. lei, iar pe locul trei găsim un fond al aceleiaşi companii, BRD Simplu, cu o valoare similară.

    Prin comparaţie cu BRD Euro Simplu, care investeşte preponderent în instrumente financiare denominate în moneda unică europeană şi implică risc valutar, BRD Simplu are expunere majoritară pe instrumente în lei.

    Urmează Goldman Sachs România RON Bond, unde activele ajung la 1,7 mld. lei, conform Asociaţiei Administratorilor de Fonduri (AAF). Fondul investeşte în obligaţiuni şi depozite în lei, emise de guverne, corporaţii şi instituţii internaţionale.

    Pe locul cinci se poziţionează Goldman Sachs Romanian Equity, cu active de circa 1,6 mld. lei, fiind astfel primul şi singurul fond de acţiuni din clasament. Aici, expunerea este pe acţiuni din România, cât şi alte pieţe din regiune, precum Polonia, Ungaria, Cehia şi Turcia. Fondul înregistrează de departe cea mai mare creştere pe o perioadă de trei ani, respectiv 57%.

    Poziţiile imediat următoare sunt ocupate de două fonduri administrate de BT Asset Management, parte a grupului financiar Banca Transilvania (TLV): BT Fix, care investeşte obligaţiuni şi depozite lei, şi BT Euro Fix, care îşi concentrează portofoliul pe acelaşi tip de instrumente, denominate însă în euro. Activele ajung în ambele cazuri la 1,3 mld. lei.

    Pe ultimele trei locuri se află Raiffeisen Ron Plus (active de 1,1 mld. lei; investiţii în instrumente cu venit fix, fără acţiuni), Erste Balanced RON (1 mld. lei; instrumente de piaţă monetară, acţiuni şi obligaţiuni) şi BRD Simfonia 1 (902 mil. lei; venit fix şi instrumente monetare).

    Activele primelor zece fonduri locale deschise însumează 14,8 mld. lei, deci peste jumătate din activele gestionate de toate companiile de asset management din România, 28 mld. lei la sfârşitul lunii aprilie, potrivit AAF.

    Din cele zece fonduri din clasament, patru au reuşit să depăşească rata anuală a inflaţiei din luna aprilie, adică 4,9%, nivel asemănător cu cel din martie.

    BET, principalul indice al Bursei de Valori Bucureşti, a crescut cu 0,6% în cele 12 luni încheiate pe 30 aprilie 2025, iar BET-BK, de referinţă pentru administratorii de fonduri, s-a apreciat cu 1,6% în aceeaşi perioadă.

     

  • Vă pregătiţi de concediu? Una dintre cele mai frumoase destinaţii pentru care nu trebuie să călătoreşti jumătate, de lume denumită şi „Maldivele Balcanilor”, se află chiar în aproprierea României

    Nu trebuie să zbori până în Oceanul Indian ca să vezi ape turcoaz, vegetaţie luxuriantă şi peisaje care îţi taie respiraţia. La doar câteva ore de România, în inima Croaţiei, se află un loc care pare mai degrabă desenat decât real: Lacurile Plitvice – un ansamblu de 16 lacuri interconectate prin peste 90 de cascade spectaculoase, înconjurate de păduri virgine şi aer curat.

    Este cel mai vechi şi cel mai mare parc naţional din Croaţia, dar şi unul dintre cele mai bine păstrate secrete ale Europei. Iar când vezi reflexia cerului în apele limpezi şi nuanţele de smarald care curg lin între cascade, ai o singură reacţie: „Parcă sunt Maldivele, dar mai aproape şi mai… ieftine”

    Un loc de poveste, inclus în patrimoniul UNESCO

    Parcul Naţional Plitvička Jezera a fost înscris în patrimoniul mondial UNESCO în 1979, fiind recunoscut pentru frumuseţea sa naturală unică şi pentru biodiversitatea rară pe care o adăposteşte. Sistemul hidrologic format de cele 16 lacuri glaciare este cu adevărat impresionant: lacurile se varsă unele în altele printr-o reţea de cascade şi trepte naturale formate din travertin, un fenomen geologic rar şi fragil.

    Lacurile sunt împărţite în două zone:

    • Lacurile Superioare (Gornja Jezera) – mai sălbatice, înconjurate de păduri.

    • Lacurile Inferioare (Donja Jezera) – mai spectaculoase, cu faleze abrupte şi cascade dramatice.

    Traseele turistice sunt excelent marcate şi pot fi explorate în 2–8 ore, în funcţie de circuitul ales. Pasarelele din lemn duc vizitatorii peste ape şi aproape de cascade, fără a deranja echilibrul natural.

    Cât durează drumul din România?

    Distanţa de la Bucureşti până la Lacurile Plitvice este de aproximativ 1.050 de kilometri, iar cu maşina faci în jur de 13–14 ore, în funcţie de traseul ales şi de timpii de oprire. Cel mai comun traseu trece prin Serbia (Bucureşti – Drobeta – Belgrad – Zagreb – Plitvice), iar drumul este asfaltat şi accesibil, cu autostrăzi mari pe porţiuni lungi.

    Dacă pleci dimineaţa devreme, poţi ajunge seara la o pensiune din apropierea parcului şi începe explorarea în zori.

    Cât costă biletul de intrare?

    Preţurile variază în funcţie de sezon:

    • În sezon (iulie – august):

      ~ 40 euro/adult/zi

      ~ 15 euro/copil (7–18 ani)

    • În extrasezon (primăvară/toamnă):

      ~ 23–30 euro/adult/zi

      ~ 10 euro/copil

    Biletul include:

    • acces la toate traseele din parc

    • o plimbare cu barca electrică pe Lacul Kozjak

    • urcarea cu trenuleţul panoramic în zonele mai înalte

    Se recomandă rezervarea online în avans, mai ales în sezonul de vârf.

     

    Cazare şi masă

    În apropierea parcului există numeroase opţiuni de cazare – de la pensiuni tradiţionale croate (40–80 €/noapte) până la hoteluri de 3–4 stele în complexul parcului (90–160 €/noapte). Restaurantele oferă preparate locale consistente – miel la cuptor, brânzeturi afumate, supe rustice şi dulciuri simple – ideale după un traseu lung prin natură.

    Plitvice nu are plaje cu nisip fin, dar are ape în care cerul se oglindeşte perfect. Nu are bungalow-uri pe apă, dar are poteci de lemn care te poartă chiar pe deasupra lacurilor. Şi mai are ceva: liniştea pădurii, sunetul cascadei, mirosul de pământ ud după ploaie – toate la doar câteva ore de România.

    Dacă ai nevoie de o gură de aer curat, de un moment de recunoştinţă în faţa naturii, sau de o vacanţă cu adevărat memorabilă, Lacurile Plitvice sunt alegerea care merită fiecare kilometru.

    Credit foto:  Mike Swigunski on Unsplash; Ioana Matei

     

     

  • Colliers: Românii au cheltuit 6 miliarde de euro anul trecut pentru a lua masa în oraş, o sumă de peste 5 ori mai mare decât în urmă cu un deceniu

    România are al treilea cel mai rapid avans din lume în ceea ce priveşte cheltuielile pentru mesele în oraş, după Turkmenistan şi China, dintr-un eşantion de aproape 80 de ţări analizate din Europa, Asia şi America de Nord, potrivit datelor Oxford Economics citate de Colliers.

    În 2024, o familie din România a cheltuit, în medie, aproximativ 830 de euro pentru a mânca în oraş, ceea ce înseamnă un total de aproape 6,2 miliarde de euro la nivel naţional, o sumă de peste 5 ori mai mare decât în urmă cu un deceniu.

    „Deşi este o creştere semnificativă faţă de 2010, România rămâne în continuare în urma altor ţări din regiune, ca sumă netă cheltuită, ca să nu mai vorbim de Europa de Vest. De exemplu, o familie din Ungaria cheltuie anual în jur de 2.000 de euro, iar una din Cehia – aproape 1.700 de euro. O posibilă explicaţie ar fi că România are încă una dintre cele mai mari populaţii rurale din Europa, ceea ce are un efect negativ asupra mediei. Totuşi, diferenţa reală dintre un bucureştean, clujean sau timişorean şi un locuitor din Budapesta, Brno sau Praga, când vine vorba de venituri sau de cheltuieli, este mai mică decât par să indice aceste cifre”, explică Liana Dumitru, Director Retail Agency la Colliers.

    Potrivit consultanţilor, această evoluţie este susţinută de majorarea veniturilor – creşterea salariilor, care aproape a dublat puterea de cumpărare în termeni reali în ultimul deceniu -, dar şi de o schimbare de generaţii. Tinerii sunt mai deschişi să experimenteze, să exploreze gusturi noi.

    Totodată, succesul evenimentelor de tip „Străzi deschise” sau „Street Delivery”,  în care anumite zone urbane sunt închise traficului auto şi redeschise oamenilor, arată un apetit solid pentru comerţul stradal, în ciuda avansului rapid al cumpărăturilor online în ultimul deceniu. Potrivit experţilor Colliers, acest interes se explică şi printr-o trăsătură culturală puternică: românii preferă, adesea, să vadă sau să testeze un produs înainte de a-l achiziţiona. Datele Eurostat confirmă această tendinţă, sugerând că experienţa directă contează în continuare foarte mult în procesul de cumpărare, ceea ce deschide oportunităţi semnificative pentru dezvoltarea zonelor comerciale pietonale şi a investiţiilor în retailul de proximitate.

    „Comerţul stradal trece printr-o transformare vizibilă, care va deveni tot mai accentuată în anii ce vin. Marile oraşe au deja zone în care localnicii şi turiştii se adună firesc, însă aglomeraţia din aceste spaţii arată că există o nevoie clară de extindere. Tocmai de aceea, ne aşteptăm la un val de investiţii imobiliare care să valorifice acest potenţial, vizând tot mai mult zonele centrale, dar şi comunităţile rezidenţiale aglomerate cu  deschidere către comerţul de proximitate”, subliniază Liana Dumitru.

    Românii alocă în medie doar 3,3% din venitul disponibil pentru mesele în oraş, potrivit experţilor Colliers. Prin comparaţie, în ţările din sudul Europei, precum Spania, Grecia sau Portugalia, acest procent depăşeşte 10%. Deşi România este departe de acest nivel, ritmul de creştere al acestor cheltuieli ia avânt, iar specialiştii consideră că, pe termen lung, o dublare a ponderii este realistă, mai ales în contextul schimbărilor de stil de viaţă şi al creşterii veniturilor. În aceste condiţii, o creştere a sumelor cheltuite în total pentru mâncatul în oraş până la peste 10 miliarde euro este foarte posibilă în următorii 10 ani.

     

  • Lovitură în plin. Renunţă nemţii la “creierele” româneşti? Hella închide al doilea centru din România în mai puţin de doi ani. După Oradea, urmează Iaşiul: aproape 100 de ingineri şi specialişti software ar fi concediaţi până în august

    Grupul german Hella, parte a conglomeratului Forvia – al şaptelea furnizor auto global, îşi continuă reorganizarea operaţională în România şi anunţă, potrivit unor surse din piaţă, închiderea centrului de dezvoltare software din Iaşi, la mai puţin de doi ani după ce a închis locaţia similară din Oradea. Decizia a fost comunicată intern, potrivit surselor citate, luni, în cadrul unei şedinţe generale „all hands”, organizată în Palas Campus Iaşi. Potrivit surselor ZF, 79 de angajaţi îşi vor pierde locurile de muncă începând cu data de 31 august 2025.

    Producătorii nemţi au fost puternic loviţi de scăderea pieţei auto europene, de creşterea lentă a pieţei de maşini electrice, pe care au mizat puternic, iar în 2025 ameninţările cu tarife vamale din parte preşedintelui SUA Donald Trump reprezintă cea mai puternică lovitură pentru industria germană, după tăierea gazelor ieftine dinspre Rusia.

    Informaţia vine pe fondul unui context industrial dificil, în care piaţa auto europeană nu şi-a revenit complet după pandemia de COVID-19, iar cererea pentru maşini electrice a stagnat în 2024. În acest climat, grupul Forvia pare să îşi regândească structura operaţională din România, preferând consolidarea în jurul unităţilor de producţie şi inginerie cu vechime mai mare, precum cele din Timişoara, Lugoj sau Arad.

    Hella deschisese centrul din Iaşi relativ recent, în cadrul Palas Campus, cu scopul de a atrage ingineri software în zona Moldovei, într-un oraş care devenise atractiv pentru industria IT. O iniţiativă similară fusese lansată şi în Oradea, unde în 2022 era inaugurat un nou sediu destinat proiectării şi dezvoltării de soluţii pentru vehicule electrice – inclusiv sisteme de management al bateriei şi convertoare de tensiune. Nici acest proiect nu a rezistat: în decembrie 2024, ZF anunţa pe surse închiderea centrului din Oradea, care avea tot în jur de 100 de angajaţi.

    Conform informaţiilor din interiorul companiei, angajaţii din Iaşi vor primi un pachet compensatoriu de maximum cinci salarii: patru oferite de conducerea locală şi încă unul, conform Contractului Colectiv de Muncă. Locaţia având o existenţă de doar 2–3 ani, bonusurile de vechime sunt minime, iar oferta financiară a fost considerată modestă de către cei afectaţi.

    În ciuda acestor închideri, România continuă să joace un rol strategic în reţeaua de producţie şi dezvoltare a Hella. Grupul are în continuare activităţi în Timişoara, Arad, Lugoj şi Craiova. În 2023, Hella a extins fabrica din Lugoj cu 3.000 mp şi a început pregătirea pentru o nouă unitate de producţie în Ghiroda (lângă Timişoara), proiectată ca o clădire „green”, cu utilizarea energiilor regenerabile.

     

  • Cât de relevant mai este portofoliul de tip 60-40? „Pe termen lung, acţiunile s-au dovedit a avea un raport rentabilitate-risc sensibil mai bun decât obligaţiunile”

    Modelul de portofoliu 60% acţiuni – 40% instrumente cu venit fix, proiectat pentru a captura randamentele ridicate ale acţiunilor şi pentru a oferi un nivel înalt de protecţie prin intermediul obligaţiunilor, a fost multă vreme standardul echilibrului între risc şi rentabilitate pentru investitorii activi pe piaţa de capital. Dar în ce măsură mai poate fi luat în calcul acest model în 2025? Răspunde Mihai Căruntu, vicepreşedinte al Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România.

    „Este relevant, dar există o problemă. În realitate, instrumentele cu venit fix s-au dovedit mai riscante în ultimii zece ani pentru că dobânzile erau la zero până în 2021, cu saltul de inflaţie post-pandemie, iar din cauza acestuia, în 2022, obligaţiunile au pierdut foarte mult la nivel global”, spune el.

    În România, investitorii pot împrumuta statul prin achiziţia de titluri de stat din programul Fidelis, aflat la a cincea ediţie în 2025. Dobânzile oferite ajung până la 8,35% în lei şi 6,5% în euro. Prin comparaţie, în urmă cu patru ani, dobânzile atingeau 3,1% pentru tranşele în moneda naţională şi 1,55% pentru cele denominate în moneda unică europeană.

    „Ultimul deceniu a fost foarte complicat pentru obligaţiuni pentru că ele au avut randamente uşor pozitive, dar net inferioare acţiunilor. Pieţele de acţiuni sunt încă la maxime istorice şi nu s-au corectat. Ele şi-au revenit repede din criza Covid şi s-au mai corectat între ianuarie şi octombrie 2023, dar pe urmă şi-au revenit”, continuă analistul.

    Faţă de octombrie 2023, preţurile acţiunilor sunt acum cu peste 50% mai mari, adaugă el. Mai multe pieţe au marcat noi maxime istorice în acest interval, precum Statele Unite (prin indicii Dow Jones, S&P 500 şi Nasdaq), Regatul Unit (FTSE 100), Germania (DAX) şi România (BET şi BET-TR).

    „Acţiunile s-au dovedit a avea un raport rentabilitate-risc sensibil mai bun decât obligaţiunile pe termen lung (…) Inflaţia va sta mult mai sus şi atunci randamentele obligaţiunilor vor fi mai puţin atractive decât s-au obişnuit investitorii până în 2022.”

     

  • Renew Institute s-a deschis la Bucureşti: o clinică de excelenţă care promite să rescrie standardele serviciilor medicale din România

    Recent, şi-a deschis oficial porţile Renew Institute, o clinică multidisciplinară de ultimă generaţie amplasată în nordul Capitalei, care propune un nou concept în piaţa serviciilor medicale din România. Cu o suprafaţă de 1.000 mp, un design modern şi o echipă medicală de elită, clinica îmbină excelenţa profesională cu cele mai noi tehnologii aduse în premieră la nivel naţional.

    Pacienţii care ajung aici beneficiază de tratamente personalizate, într-un cadru relaxant, alături de specialişti în fizioterapie, osteopatie, nutriţie, terapie ocupaţională, logopedie şi alte ramuri medicale esenţiale. Renew Institute promite un act medical integrat, orientat spre soluţii rapide şi eficiente, într-un spaţiu adaptat nevoilor atât ale adulţilor, cât şi ale copiilor.

    Conceptul clinicii este ancorat în ideea de excelenţă medicală. „După pandemie, nevoile pacienţilor s-au schimbat profund. Renew Institute este un proiect inspirat din propria experienţă de mamă şi pacient, dar şi din dorinţa de a contribui la transformarea reală a sistemului medical”, spune Cătălina Belu-Borţică, co-fondator Renew Institute.

    Clinica reuneşte un centru de excelenţă în reabilitare şi recuperare, cu specializări în reumatologie, ortopedie, fizioterapie, psihologie, dar şi cabinete dedicate sănătăţii personale – de la dermatologie şi ginecologie, până la estetică şi rejuvenare. Un circuit special conceput permite părinţilor şi copiilor să beneficieze simultan de terapii şi consultaţii, oferind confort şi eficienţă.

    Pentru segmentul pediatric, Renew Institute a creat un spaţiu dedicat în care se regăsesc specializări precum cardiologie, neurologie, endocrinologie şi fizioterapie pediatrică. În paralel, un centru complet de medicină sportivă este dotat cu cele mai noi echipamente pentru testarea efortului cardio-pulmonar şi evaluarea forţei musculare.

    „Excelenţa actului medical înseamnă profesionalism, tehnologie şi dedicare. Am construit Renew Institute în jurul unei echipe medicale care crede în acest ideal şi acţionează în fiecare zi pentru a-l atinge”, afirmă Dr. Alexandru Dina, CEO şi co-fondator Renew Institute.

    Odată cu inaugurarea clinicii se deschide şi circuitul CASMB pentru specialităţile de pediatrie, reumatologie, ORL şi medicină de familie. În plus, Renew Institute integrează şi un centru de cercetare şi formare profesională, dedicat dezvoltării continue a comunităţii medicale.

    „Dorinţa mea este ca fiecare copil cu probleme de sănătate să aibă acces la servicii de top. Renew Institute este un proiect de suflet, gândit pentru viitor – unul mai sănătos, mai armonios, mai încrezător”, declară Andrei Borţică, co-fondator al clinicii.

    Renew Institute se poziţionează ca un reper nou pentru medicina românească, promiţând să transforme nu doar modul în care sunt trataţi pacienţii, ci şi modul în care este gândită relaţia dintre tehnologie, echipă şi grijă autentică faţă de oameni.


     

     

  • Perla Balcanilor aflată aproape de România: cât costă, cum ajungi şi ce te aşteaptă în „Maldivele Balcanilor”

    Nu trebuie să zbori până în Oceanul Indian ca să vezi ape turcoaz, vegetaţie luxuriantă şi peisaje care îţi taie respiraţia. La doar câteva ore de România, în inima Croaţiei, se află un loc care pare mai degrabă desenat decât real: Lacurile Plitvice – un ansamblu de 16 lacuri interconectate prin peste 90 de cascade spectaculoase, înconjurate de păduri virgine şi aer curat.

    Este cel mai vechi şi cel mai mare parc naţional din Croaţia, dar şi unul dintre cele mai bine păstrate secrete ale Europei. Iar când vezi reflexia cerului în apele limpezi şi nuanţele de smarald care curg lin între cascade, ai o singură reacţie: „Parcă sunt Maldivele, dar mai aproape şi mai… ieftine”

    Un loc de poveste, inclus în patrimoniul UNESCO

    Parcul Naţional Plitvička Jezera a fost înscris în patrimoniul mondial UNESCO în 1979, fiind recunoscut pentru frumuseţea sa naturală unică şi pentru biodiversitatea rară pe care o adăposteşte. Sistemul hidrologic format de cele 16 lacuri glaciare este cu adevărat impresionant: lacurile se varsă unele în altele printr-o reţea de cascade şi trepte naturale formate din travertin, un fenomen geologic rar şi fragil.

    Lacurile sunt împărţite în două zone:

    • Lacurile Superioare (Gornja Jezera) – mai sălbatice, înconjurate de păduri.

    • Lacurile Inferioare (Donja Jezera) – mai spectaculoase, cu faleze abrupte şi cascade dramatice.

    Traseele turistice sunt excelent marcate şi pot fi explorate în 2–8 ore, în funcţie de circuitul ales. Pasarelele din lemn duc vizitatorii peste ape şi aproape de cascade, fără a deranja echilibrul natural.

    Cât durează drumul din România?

    Distanţa de la Bucureşti până la Lacurile Plitvice este de aproximativ 1.050 de kilometri, iar cu maşina faci în jur de 13–14 ore, în funcţie de traseul ales şi de timpii de oprire. Cel mai comun traseu trece prin Serbia (Bucureşti – Drobeta – Belgrad – Zagreb – Plitvice), iar drumul este asfaltat şi accesibil, cu autostrăzi mari pe porţiuni lungi.

    Dacă pleci dimineaţa devreme, poţi ajunge seara la o pensiune din apropierea parcului şi începe explorarea în zori.

    Cât costă biletul de intrare?

    Preţurile variază în funcţie de sezon:

    • În sezon (iulie – august):

      ~ 40 euro/adult/zi

      ~ 15 euro/copil (7–18 ani)

    • În extrasezon (primăvară/toamnă):

      ~ 23–30 euro/adult/zi

      ~ 10 euro/copil

    Biletul include:

    • acces la toate traseele din parc

    • o plimbare cu barca electrică pe Lacul Kozjak

    • urcarea cu trenuleţul panoramic în zonele mai înalte

    Se recomandă rezervarea online în avans, mai ales în sezonul de vârf.

     

    Cazare şi masă

    În apropierea parcului există numeroase opţiuni de cazare – de la pensiuni tradiţionale croate (40–80 €/noapte) până la hoteluri de 3–4 stele în complexul parcului (90–160 €/noapte). Restaurantele oferă preparate locale consistente – miel la cuptor, brânzeturi afumate, supe rustice şi dulciuri simple – ideale după un traseu lung prin natură.

    Plitvice nu are plaje cu nisip fin, dar are ape în care cerul se oglindeşte perfect. Nu are bungalow-uri pe apă, dar are poteci de lemn care te poartă chiar pe deasupra lacurilor. Şi mai are ceva: liniştea pădurii, sunetul cascadei, mirosul de pământ ud după ploaie – toate la doar câteva ore de România.

    Dacă ai nevoie de o gură de aer curat, de un moment de recunoştinţă în faţa naturii, sau de o vacanţă cu adevărat memorabilă, Lacurile Plitvice sunt alegerea care merită fiecare kilometru.

    Credit foto:  Mike Swigunski on Unsplash; Ioana Matei