Tag: rezultate

  • Nu cumva culegem ce am semănat?

    Cele mai multe reacţii sunt, pe plan local, de genul „nu este cazul să căutăm vinovaţi, echipa şi antrenorii au făcut tot ce au putut“ şi pot fi de acord numai în parte cu un astfel de îndemn. Nu am nicio îndoială că echipa şi antrenorii au făcut tot ce au putut, dar asta nu spală din vinile care nu pot fi trecute cu vederea.

    Gimnastica ne-a scos în lume şi altfel decât ca ţară a nebuniei lui Ceauşescu şi eram şi atunci şi suntem şi acum datori să căutăm să reparăm ce se poate repara. Nu, nu este eşecul echipei, dar eşte eşecul diriguitorilor care trebuia să prevadă şi să acţioneze şi nu să aştepte, cu fatalitate mioritică, să se întâmple. Ministrul de resort nu trebuie să vină şi să îmi spună care este situaţia şi că avem de-a face cu un dezastru, ci trebuia să analizeze din timp datele şi avertismentele şi să acţioneze, să ceară soluţii şi să impună măsuri.

    Nu cred că este musai problema doamnei Lipă, venită la minister de puţine luni, dar a tuturor miniştrilor care s-au ocupat de sport până acum este, cu siguranţă. Şi dacă tot am vorbit de miniştri, să-i pomenim pe toţi cei care, din 1992 încoace, s-au ocupat de sportul românesc: Gheorghe Angelescu, Alexandru Mironov, Mihai-Sorin Stănescu, Crin Antonescu, Georgiu Gingăraş, Monica Iacob-Ridzi, Luminiţa Plăcintă, Cătălin Baba, Ioan Mang, Liviu Pop, Ecaterina Andronescu, Nicolae Bănicioiu, Gabriela Szabo. Să remarcăm că guvernele Tăriceanu, în perioada 2004 – 2008 şi Boc 2 (2008 – 2009) nu au avut un minister de resort.

    Şi să mai remarcăm unele prezenţe îndârjite, cum este a domnului Antonescu, aflat de trei ori la conducerea ministerului. Sau a doamnei Plăcintă, de două ori ministru. Şi apariţia primului om din sport, a Gabrielei Szabo, abia în 2014. Ar fi exagerat să spun că politicul este de vină pentru actuala stare a sportului? Nu mi se pare. Şi dacă la reuşite şi-or fi luat partea de lauri, atunci să se încarce şi cu eşecurile. Şi nu sunt singurii; ce au păzit direcţiile judeţene, prefecturile, primarii de localităţi în care sunt cluburi şi şcoli de gimnastică?

    Dacă gimnastica ar fi fost un caz izolat, poate că discuţia nu şi-ar fi avut rostul. Dar ne putem uita la ruinele din fotbal, la lipsa de săli, de patinoare, de competiţii de elită, de săli de antrenament pentru orice disciplină veţi putea numi. Şi sclipiri precum Halep sau handbalul sau rugbyul, sau poate reuşitele unui pictor sau ale unui alpinist nu fac decât să întărească sentimentul general de delăsare.

    Reuşitele sportive ţin de cea mai grozavă chimie socială, pentru că izbutesc să coalizeze sentimente naţionale, de mândrie şi de entuziasm ca nimic şi nimeni altcineva.

    Principala hemoragie a României de astăzi este cea de competenţă. Competenţă care să genereze bunăstare, care să semene acum şi să-i lase pe cei de peste un deceniu să culeagă roadele. Pierdem talente nu numai din migraţie, ci şi din nepăsare şi indolenţă: înainte de a începe să scriu acest text, am citit o ştire care spune, simplu, că 7 din 10 angajatori afirmă că este greu sau foarte greu să găsească angajatul potrivit, pentru o poziţie entry level care necesită studii superioare, dar şi că 42% dintre copiii de 15 ani din România sunt analfabeţi funcţional, adică au urmat o formă de educaţie, pot reproduce un text, dar nu înţeleg conţinutul de idei.

    Câte talente se pierd astfel, câţi potenţial oameni buni?

    Ilustrez cu un tablou al maestrului Ştefan Cîlţia.

  • Senatul a respins proiectul privind reducerea numărului de parlamentari la 300; doar 2 voturi pentru

    Împotriva proiectului s-au exprimat 83 de senatori, 3 s-au abţinut, iar 2 au votat pentru reducerea numărului de aleşi.

    La referendumul din 2009 77,78% dintre alegători s-au pronunţat în favoarea Parlamentului unicameral, iar 88,84% au votat pentru reducerea numărului de parlamentari, prezenţa fiind de 50,95%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sfatul de business al săptămânii de la Gabriel Pantelimon, director general al Xerox România

    Fost olimpic la scrimă al României, Gabriel Pantelimon a practicat acest sport de la 13 până la 30 de ani. Din 2010 este director general al Xerox România, companie în care şi-a început cariera în 1997 şi a avansat pas cu pas; anterior numirii sale ca director general a fost director de marketing şi vânzări al Xerox în Europa Centrală şi de Est, Israel şi Turcia. Xerox este unul dintre cei mai importanţi jucători la nivel local pe segmentul serviciilor de management al documentelor şi al proceselor de business şi are în ofertă soluţii, echipamente şi media de tipărire.

    CARE A FOST CEL MAI DIFICIL MOMENT DIN CARIERĂ ŞI CUM L-AŢI DEPĂŞIT?

    Au fost mai multe momente dificile, pe care le-am depăşit printr-o singură reţetă: mai multă muncă şi mai multă concentrare. Când eram reprezentant de vânzări, la începutul anilor 2000, am lucrat la un proiect mare, care îmi ocupa aproape tot timpul. Nu mai aveam timp să lucrez şi la altceva, aşa că, din punct de vedere realizări, în acel an mizam pe o singură carte. La evaluarea performanţei de la mijlocul anului, neavând realizări concrete, am scăpat ca prin urechile acului de concediere. Partea bună a fost că am aflat acest aspect după ce am închis proiectul, la care am lucrat foarte mult, deci am avut liniştea să mă ocup de el şi să îl finalizez cu succes.

    CE AŢI ÎNVĂŢAT DIN ACEASTĂ EXPERIENŢĂ?

    Am învăţat că nu este bine să mizezi pe o singură carte, că este bine să ai mai multe variante de lucru, dar şi că într-un mediu de lucru care acordă încredere angajaţilor se pot obţine rezultate foarte bune.

    CARE SUNT GREŞELILE PE CARE LE ÎNGĂDUIŢI ALTORA?

    Orice greşeală care nu ţine de etică, de comportament, de bun simţ, de buna colaborare. Condiţia ar fi cea a învăţării din aceste greşeli şi a nerepetării lor.

    CE ALTĂ PROFESIE V-AR FI PLĂCUT?

    Îmi place ceea ce fac şi sunt adeptul performanţei, oriunde te duce viaţa.

    CE PROFESIE NU AŢI FI ALES NICIODATĂ?

    Nu aş fi ales o profesie în care aş fi fost izolat de lume şi în care să nu interacţionez cu oamenii. Sunt o persoană care îşi încarcă bateriile prin comunicare şi colaborare.

    UN SFAT PENTRU TINERI LA ÎNCEPUT DE CARIERĂ.

    Nu există altă reţetă de succes decat munca şi învăţarea permanentă. Dacă rezultatele vor fi pe măsură, atunci vor vedea progres atât în dezvoltarea lor, cât şi în carieră. Ordinea firească este cea a rezultatelor bune şi apoi a recompenselor şi recunoaşterii. Desigur, mediul de lucru trebuie să fie unul în care se acordă încredere şi în care este recunoscută performanţa.

    Preferinţe

    CUVÂNT:
    Performanţă.
    CARTE:
    „From Good to Great“, de Jim Collins
    PERSONALITATE:
    Nu am o personalitate preferată. Încerc să învăţ din lucrurile bune pe care le observ la diversele personalităţi care au făcut sau fac performanţă în domeniile lor de activitate sau în diverse momente din istorie. Poate să fie vorba de curajul de a schimba, de comunicare sau de perseverenţă.

  • Revelaţia antreprenorului de 37 de ani care exportă jumătate din brânzeturile produse într-o fabrică din Alba

    Brevetele de invenţie eliberate de OSIM după revoluţie au jucat un rol important în construcţia afacerii Unilact, mai precis în debutul ei. Doi ingineri chimişti, Marius Bîcu şi soţia sa, au lucrat în cercetare, în domeniul chimiei anorganice, specializaţi fiind în săruri. „După revoluţie s-au trezit că tot primeau prin poştă de la OSIM brevetele lor de invenţie, care nu mai erau ale statului român“, povesteşte Marius Bîcu, directorul general al producătorului de brânzeturi, fiul inginerului Marius Bîcu.

    Unul dintre brevete era pentru un mix de săruri minerale care se folosea la decaparea tablei – din tablă neagră se făcea tablă de inox, prin folosirea sărurilor la temperatură joasă, o activitate care aducea economii importante de energie. Un combinat chimic din Ocna Mureş producea sărurile, vândute către toate întreprinderile metalurgice din România, iar cei doi cercetători şi-au dat seama la un moment dat că pot cere drepturi de proprietate intelectuală, dar fabrica producătoare, fiind de stat, nu avea cum să plătească. „Atunci s-au hotărât să le facă ei.

    În 1992 au cumpărat prima hală pe care au găsit-o, magazia unui fost CAP, şi au început să producă acolo“, spune Bîcu, care nu-şi amineşte exact suma plătită – „la fel cum costă şi în ziua de azi un teren la ţară cu nişte ruine, mai nimic“. Avantajul major din acel moment a fost legislaţia favorabilă pentru cei care lucrau după un brevet de invenţie, firma fiind scutită de taxe şi impozite vreme de cinci ani. Neavând de plătit niciun fel de taxe, cu costuri mici pentru materii prime şi producţie, cei doi antreprenori au prins un val extrem de favorabil; după câteva luni au cumpărat două camioane, iar după alte câteva luni şi-au mai luat unul pentru transportul sărurilor. „Banii se adunau, trebuia să facă ceva cu ei. Şi tata a investit în agricultură, a început să cumpere terenuri. Nu merita să cumpere o fabrică pentru activitatea lor, care era simplă – şi bine au făcut că nu au cumpărat nicio fabrică, pentru că industria a intrat în declin, în cinci – şase ani clienţii s-au închis.“

    Dispunând de bani, fondatorul Marius Bîcu a avut suficient fler pentru a schimba domeniul; în 1995 a cumpărat mai întâi un tractor, apoi alte cinci, în condiţiile în care în jurul localităţii Ocna Mureş din judeţul Alba nu se cultiva mai nimic. A angajat un agronom şi a început să cultive terenurile rămase libere de la CAP; plecând de la un hectar a ajuns la 700, iar Marius Bîcu spune că nu îşi aminteşte exact ritmul de creştere, dar a fost rapid. După ce a început să cultive teren, a cumpărat vaci şi oi, iar apoi i-a venit şi ideea de a procesa laptele produs. „Cert este că nici astăzi, când începi o afacere în agricultură, nu câştigi bani imediat, trei ani aduci bani de acasă. Nu a făcut bani din agricultură, dar a fost foarte inspirat să schimbe domeniul. A avut mereu o direcţie destul de clară.“ Nu l-a convins nimeni să investească un milion de euro pentru a face o fermă modernă; „mulţi au făcut asta şi plâng acum, pentru că au credite de plătit şi costul laptelui a scăzut. Când au luat 3 sau 5 milioane de euro ca să facă un grajd nu s-au gândit că trebuie plătit? Tata a făcut din fier vechi un grajd în două săptămâni jumate“.

    La un moment dat a venit un consultant, după apariţia fondurilor SAPARD, şi i-a propus un proiect de 450.000 de euro pentru un grajd, dar cercetătorul s-a uitat la el şi i-a spus: „Măi băiete, dacă eu aş avea 450.000 de euro, tu ce crezi că aş face cu ei? O casă la vaci?“, ideea fiind că o astfel de investiţie nu ar fi adus creşterea producţiei de lapte.

    Acum, cei doi Marius Bîcu îşi împart clar treburile: fondatorul se ocupă de agricultură, iar fiul este responsabil de procesarea brânzeturilor în fabrica ridicată la Ocna Mureş, în 2004. Unilact nu are în proprietate decât suprafaţa de teren a fermei, de circa 4 hectare, dar cultivă 700 de hectare luate în arendă, cu furaje, grâu, pe care îl vând producătorilor locali de pâine, precum şi rapiţă. Şi pentru că doar cu o săptămână înainte de discuţia cu Business Magazin ferma primise un control, Marius Bîcu a ştiut cu precizie numărul de animale – 377 de vaci şi 1.100 de oi; „avem şi 200 de hectare de păşune în arendă, în jurul terenurilor noastre“.

  • Patru universităţi din România, în topul internaţional QS University Rankings

    atru universităţi româneşti se găsesc şi anul acesta în topul internaţional Quacquarelli Symbols (QS) University Rankings.

    Universităţile româneşti au reuşit să se menţină la nivelul de anul trecut, cu 10 locuri în Top 500 QS University Rankings, pentru şase programe de studiu, se arată într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX. Este vorba de Universitatea din Bucureşti, Universitatea de Vest din Timişoara, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca şi Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi.

    În ceea ce priveşte primele locuri din top, Massachusetts Institute of Technology (MIT) şi Harvard University îşi menţin poziţiile fruntaşe, conducând topul pentru 24 de discipline, fiecare cu câte 12 programe. Pe locul trei se află University of Cambridge, urmată de Stanford University, California Institute of Technology (Caltech), University of Oxford, University College London (UCL), Imperial College London, Swiss Federal Institute of Technology (ETH Zurich), University of Chicago şi Princeton University.

    Dintre universităţile româneşti, Universitatea „Babeş-Bolyai” a ajuns pe cea mai bună poziţie, pentru cea mai populară disciplină – Limbi Moderne, ocupând locul 101-150 în topul QS, fiind urmată de Universitatea din Bucureşti şi Universitatea de Vest din Timişoara, clasate pe locurile 151-200.

    Însă, per total, Universitatea din Bucureşti are cele mai bune rezultate dintre universităţile româneşti, cu prezenţă în cadrul a cinci discipline diferite, urmată de Universitatea Babeş-Bolyai cu 3 discipline. Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” şi Universitatea de Vest din Timişoara au rezultate la câte o disciplină fiecare.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Copil român de 14 luni, spitalizat în Florenţa cu SHU, după ce a consumat brânză din România (presă). Patronul Lactate Brădet: “Stăm iar cu grijă până vor ieşi rezultatele din Italia”

     Un copil român în vârstă de 14 luni este spitalizat în oraşul italian Florenţa cu sindromul hemolitic-uremic (SHU) după ce ar fi consumat brânză provenind de la o firmă din România, informează site-ul cotidianului La Repubblica.

    Copilul român este internat în Clinica Meyer din Florenţa, cu simptome de toxiinfecţie alimentară, medicii afirmând că are sindromul hemolitic-uremic provocat de bacteria Escherichia coli.

    Autoritatea sanitară locală suspectează că infectarea s-a produs după ce copilul a consumat brânză produsă în România.

    “Reprezentantul nostru din Italia ne-a informat despre ştirea apărută în presă cum că un copil s-ar fi îmbolnăvit după ce a consumat brânză Brădet”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Marius Badea, patronul Lactate Brădet. “Rudele au povestit tot ce a mâncat copilul. Eu înţeleg grija părinţilor să spună aceste lucruri pentru a se găsi cauza, dar noi nu avem vină. Pe data de 1 martie, noi am sistat producţia, de pe piaţa din Italia fiind retrase produsele noastre. Aceasta este o veste care, din nou, aduce suspiciune asupra calităţii produsului Brădet, stăm iar cu grijă până vor ieşi rezultatele, că bănuiesc că se face o anchetă în acest sens. Tot ce îmi rămâne de făcut e să aştept rezultate de la cei în măsură să stabilească ce s-a întâmplat”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Construcţia de locuinţe la nivel naţional a avut anul trecut cel mai bun an de după 2010

    Se remarcă astfel o creştere şi în ceea ce priveşte rezultatele pe ţară, deşi mai este încă mult până când construcţia de locuinţe la nivel naţional va putea egala rezultatele din 2008-2009.

    Anul trecut a fost cel mai bun pentru construcţia de locuinţe în regiunea Bucureşti – Ilfov, fiind finalizate peste 11.000 de case şi apartamente, un nivel record pentru ultimii zece ani.

    „Rezultatul din 2015 vine în urma unui an 2014 foarte bun comparativ cu 2008, astfel că, după ce a fost dat semnalul revenirii, 2015 a venit cu o depăşire. Cu siguranţă, va exista o creştere şi în 2016“, spune Gabriel Voicu, director New Homes în cadrul Coldwell Banker Affiliates of Romania.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • De ce se duc de fapt românii la mall

    Peste jumătate din românii care intră în malluri o fac doar ca să mănânce, arată un studiu al companiei de consultanţă imo­biliară CBRE, ale cărui rezultate au fost publicate la sfârşitul anului trecut.

    Cercetarea a fost făcută pe o piaţă care cuprinde Europa, Africa de Sud şi Orientul Mijlociu, iar la nivelul întregii regiuni rezultatele arată că o treime din vizitatorii mallurilor intră doar ca să bea sau ca să mănânce. În plus, peste 65% din românii care iniţial intenţionau să meargă doar la restaurant aleg să facă şi cumpărături după ce iau masa, subliniază acelaşi raport.

    „Cumpărătorii din Emiratele Arabe Unite, Africa de Sud, Turcia, România şi Spania aso­ciază centrele comerciale cu destinaţia lor favorită pentru a lua masa“, scriu reprezentanţii CBRE.

    Citiţi mai multe pe www.zfcorporate.ro

  • În România s-a înregistrat cea mai mare rată a sărăciei copiilor într-un studiu în care au fost analizate 35 de ţări dezvoltate

    Potrivit unui raport al Fondului Naţiunilor Unite pentru Copii, în care sunt analizate 35 de ţări dezvoltate, România se află pe ultimul loc dintre ţările studiate cu cea mai mare rată a sărăciei copiilor, informează Washington Post.

    Aproape 25% dintre copii români se află la pragul sărăciei, potrivit UNICEF. Ţările est europene au înregistrat cele mai proaste rezultate, iar ţările din nordul europei cele mai bune. Finlanda, urmată de Olanda şi Danemarca formează podiumul. La polul opus se află Letonia, Statele Unite şi la final România.

    În noiembrie anul trecut, potrivit unui raport Eurostat pe 2014, în Europa, aproximativ 26 de milioane de copii (sub 18 ani) riscă sărăcia şi excluziunea socială, adică 27,7% din totalul copiilor din UE.

    Potrivit aceluiaşi raport Eurostat, copiii riscă sărăcia cel mai mult în România (51%), Bulgaria (45,2%) şi Ungaria (41,4%), în timp ce procentul este mult mai mic în ţări precum Danemarca (14,5%), Finlanda (15,6%) şi Suedia (16,7%).

  • Economia României a crescut anul trecut cu 3,7%, sub estimări

    Economia României a crescut în 2015 cu 3,7% faţă de 2014, nivel sub estimări, în ciuda creşterii susţinute a consumului, intervenită ca urmare a reducerii TVA la alimente.

    Institutul Naţional de Statistică a publicat rezultatele semnal vineri dimineaţă la ora 9. 

    În trimestrul al patrulea 2015, creşterea economică faţă de T3 2015 a fost în creştere cu 1,1%.

    Analiştii se aşteptau la o creştere economică de 3,9%, având în vedere creşterea consumului din a doua parte a anului trecut, intervenită ca urmare a reducerii TVA la alimente.

    Economia românească şi-a revenit după criză, dopată de creşterile salariale şi scăderea taxelor şi reducerea costului împrumuturilor. 

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro