Tag: referendum

  • Ponta: Nu mai putem face un mini-recensământ. Să o scoateţi de pe listă pe Elodia

    El a mai arătat că judecătorii Curţii Constituţionale nu au cerut Guvernului listele electorale permanente, deoarece acestea se află la Biroul Electoral Central, ci “listele electorale permanente actualizate conform dispoziţiilor articolului 17 alineat 2 din Legea 3/2000”. “Vă rog, domnilor miniştri, să procedaţi strict în conformitate cu solicitările Curţii Constituţionale. E foarte clar că ideea iniţială a unui mini-recensământ nu poate funcţiona, pentru că înţeleg că boicotul se continuă şi în acest caz şi atunci am avea tot rezultate false, din moment ce li se trânteşte uşa în nas oamenilor. Vă rog doar să verificaţi cât mai rapid posibil, prin mijloacele administrative pe care le aveţi, dacă pe listele electorale permanente la 29 iulie 2012 s-au aflat persoane decedate, fără cetăţenia română sau diverse alte cazuri prevăzute de lege. Dacă veţi reuşi, fără să-l supăraţi pe preşedintele suspendat, să îi scoateţi de pe listă şi pe generalul Pacepa şi pe Elodia Ghinescu, nu poate fi decât în beneficiul şi spre deliciul mass-media”, a spus Ponta.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Chestorul Manoloiu, şeful Serviciului de Evidenţă a Populaţiei, audiat la Parchetul Înaltei Curţi

    Chestorul Manoloiu ar fi eludat dispoziţiile legale incidente în materia atribuţiilor sale atunci când a comunicat numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente destinate desfăşurării referendumului naţional, chestorul cunoscând faptul că încalcă legislaţia în materie şi ignorând acest aspect, susţin surse judiciare. Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor a comunicat Curţii Constituţionale, prin chestorul şef Constantin Manoloiu (subordonatul ministrului de Interne, Ioan Rus), a semnat o adresă transmisă Curţii Constituţionale în 1 august 2012, în care este notat faptul că în listele electorale permanente utilizate la referendum au fost înscrise un număr de 18.292.514 persoane.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Răsturnare de situaţie: CC revine cu o adresă către Guvern şi solicită listele electorale permanente

    “Având în vedere interpretările diferite apărute în mass-media şi în conferinţa de presă a Guvernului României, care a avut loc în data de 3 august 2012, cu privire la datele solicitate Guvernului prin Adresa Curţii Constituţionale a României nr.5305 din 3 august 2012, Plenul Curţii Constituţionale revine cu o adresă precizatoare”, se arată într-un comunicat de presă de luni.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Cum a întors din drum ministerul lui Ioan Rus invalidarea referendumului

    USL a atacat pe mai multe fronturi contradictorii între ele: au contestat cvorumul de prezenţă la vot, ba pe motiv că ar fi neconstituţional (deşi tocmai fusese declarat ca atare de CCR şi susţinut de cele două legi ale USL în virtutea cărora a fost organizat referendumul), ba pe motiv că ar fi fost introdus după declanşarea suspendării (deşi referendumul a fost organizat deja după legile USL care includ şi prevederea cvorumului). În plus, au contestat atât boicotul declarat de PDL ca să nu se poată realiza cvorumul (deşi boicotul era perfect legal), cât şi numărul de alegători din listele electorale, considerat prea mare pentru a permite realizarea cvorumului (argumentul adus fiind datele INS, din care însă nu se poate deduce niciodată corpul electoral).

    În tabăra preşedintelui suspendat, boicotul a fost iniţial justificat prin suspiciuni de “pre-fraudare” cu 10% a referendumului de către USL şi prin teoria că nu trebuie ca alegătorii să participe la o lovitură de stat, însă după 29 iunie a apărut perspectiva ca referendumul să fie invalidat din lipsă de cvorum, astfel încât acuzaţiile de fraudă s-au stins de la sine, lăsând astfel în ofsaid boicotul ca simplă tactică electorală. Abia târziu, când CCR a decis amânarea pentru 12 septembrie a verdictului privind rezultatul referendumului, PDL şi-a adus aminte că iniţial vorbise de fraudă şi a început atacul pe acest front.

    Celor de la USL le-a răspuns Curtea Constituţională, admiţându-le numai contestaţia referitoare la listele electorale centralizate de la primării, după ce Autoritatea Electorală Permanentă a comunicat că acestea “nu reflectă structura şi dimensiunea corpului electoral actual”, iar MAI a susţinut că nu poate garanta corectitudinea listelor pe care el însuşi le actualizase public şi după care s-a desfăşurat referendumul (mai exact, faţă de alegerile locale din iunie, când pe liste erau 18.315.880 de alegători, actualizarea MAI din în 10 iulie număra 18.308.612, cea din 24 iulie 18.292.514, iar pe lista finală de la BEC rămăseseră 18.292.464 de alegători).

    Celor de la PDL, în schimb, le-a răspuns Parchetul de pe lângă ICCJ, care a preluat prompt de la BEC procesele verbale privind listele electorale de la referendum, pentru a examina cele câteva zeci de sesizări de fraudă electorală primite.

  • Ministrul delegat pentru Administraţie: Listele electorale se modifică încontinuu, de aceea s-a pus problema veridicităţii

    El a spus, vineri, că procesul de actualizare a listelor permanente reprezintă un proces care nu se întrerupe brusc, modificările fiind obligatoriu operate de primari, verificarea revenind Autorităţii Electorale Permanente. Dobre a explicat că “obligaţia actualizării listelor electorale, revine primăriilor, conform prevederilor legale”. “Obligaţia verificării acestui lucru revine AEP. În primul rând, există baza de date, Registrul Naţional de Evidenţia Persoanelor, în care se operează continuu, când cineva moare, când cineva se naşte, tot timpul sunt intrări şi ieşiri. Aceasta în condiţiile în care datele se comunică la serviciile de evidenţă, adică omul vine îşi depune certificat de naştere pentru copil sau certificat de deces pentru cel care moare. Serviciile respective la rândul lor au obligaţia să-l opereze, în baza actelor pe care le produc, în baza de date”, a susţinut Dobre.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Judecătorii Curţii Constituţionale se întrunesc în 31 august pentru a analiza actele pe care le-au solicitat Guvernului

    În urmă cu o zi, Curtea Constituţională a anunţat oficial că a amânat până în 12 septembrie decizia privind referendumul, menţionând că a primit date “contradictorii” privind listele electorale permanente şi că a cerut Guvernului ca până la 31 august să să transmită listele în baza cărora s-a organizat referendumul. Judecătorii constituţionali au stabilit, vineri, că, dacă tot s-a dat termen în 31 august pentru ca Guvernul să răspundă solicitării lor, tot atunci să se întrunească pentru a analiza documentele ce le vor parveni, au explicat sursele citate.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Parchetul instanţei supreme cercetează conţinutul listelor electorale permanente şi suplimentare

    “Având în vedere comunicatul Curţii Constituţionale din data de 02.08.2012, privind datele contradictorii primite de la autorităţile publice privind numărul persoanelor aflate pe listele electorale permanente, pe rolul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a constituit o cauză penală în care se efectuează cercetări în legătură cu conţinutul listelor electorale permanente şi al listelor suplimentare utilizate în referendumul din 29 iulie 2012”, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Public remis, vineri, agenţiei MEDIAFAX.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • USL: Numărul de parlamentari şi europarlamentari va scădea, urmare a calculului populaţiei reale

    Şova a spus că în acest moment există două “mize”: una care are în vedere restabilirea numărului real al populaţiei, iar cealaltă care priveşte reactualizarea listelor electorale permanente. Senatorul PSD a spus că numărul real de populaţie include şi minorii, şi pe cei cu drepturi electorale suspendate prin hotărâre judecătorească. El a arătat că, probabil, numărul de parlamentari din Legislativul naţional se va reduce după ce se va calcula numărul real al populaţiei care există în România, întrucât în Legea pentru alegerile parlamentare există norma de reprezentare de 70.000 de cetăţeni pentru un deputat şi 150.000 pentru un senator.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Mircea Geoană pentru New York Times: “Reîntoarcerea României de pe buza prăpastiei”

    Băsescu a “supravieţuit cu puţin referendumului” de duminică, “salvarea sa fiind o manevră legislativă introdusă de Curtea Constituţională şi acceptată de Parlament, cerând ca, pentru ca referendumul să fie valid, la vot să participe majoritatea absolută a alegătorilor”, apreciază fostul candidat la alegerile prezidenţiale din 2009, precizând că deşi împotriva lui Băsescu au votat mai mulţi alegători decât l-au ales în 2009, ei nu reprezintă peste 50 la sută din electorat. Amânarea unei hotărâri privind validitatea rezultatului acestui referendum până pe 12 septembrie “aruncă ţara într-o perioadă prelungită de incertitudine politică”, continuă senatorul român în New York Times.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • CC a cerut Guvernului, până în 31 august, listele actualizate în baza cărora a organizat referendumul

    “În urma deliberărilor, Curtea Constituţională a decis amânarea pronunţării unei hotărâri cu privire la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din data de 29 iulie pentru demiterea Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu, şi pentru confirmarea rezultatelor referendumului, pentru data de 12 septembrie 2012”, precizează Curtea în comunicatul de presă de la finalul dezbaterilor de joi.

    Mai multe pe mediafax.ro