BusinessMagazin

Tag: razboi

  • General american: „200.000 de victime militare de ambele părţi ale războiului din Ucraina”

    Şeful armatei americane susţine că în timpul războiului din Ucraina ambele tabere au avut „200.000 de victime militare”. 

    Generalul Mark Milley a estimat că, până în prezent, 100.000 de soldaţi ruşi şi 100.000 de ucraineni au fost ucişi sau răniţi în război, potrivit Sky News.

    Mark Milley, şeful Statului Major Întrunit al SUA, a adăugat că aproximativ 40.000 de civili ucraineni au fost probabil ucişi.

    Generalul nu a explicat cum s-a ajuns la aceste cifre uriaşe. Acestea sunt cele mai mari estimări oferite de oficialii occidentali.

  • America, o ţară, două naţiuni din ce în ce mai îndepărtate. Polarizarea radicalizează politica, iar politica acutizează polarizarea

    În America există un stat prosper cu un PIB dublu faţă de, spre exemplu, Rusia şi care-l va depăşi în curând pe cel al Germaniei, şi un stat supersărac, cu o economie de trei ori mai mică decât, spre exemplu, cea a României. Primul stat în mod istoric aparţine democraţilor, iar al doilea republicanilor.

    Despre America se spune încă de la înce­putul acestui secol că este o ţară cu două naţi­uni, dar anul 2022, cu campania electorală pentru alegerile interimare din noiembrie, a adus o divizare socială, economică, politică şi chiar religioasă mai mare ca niciodată în ultimele decenii. Totul are legătură cu politica deoarece nimic nu pare să-i mai apropie pe democraţi de republicani. Economia, armele de foc, avortul, protecţia mediului, toate au devenit falii seismice care-i divizează pe americani, chiar şi în interiorul familiilor, după cum a observat The New York Times.

    Statul American California atrage de mult timp critici pentru că a încetat să mai fie atractiv pentru afaceri şi forţa de muncă din cauza taxelor crescute şi legislaţiei mai aspre, scrie Bloomberg. Printre numele mari care au plecat de acolo se numără patronul de la Tesla şi SpaceX, Elon Musk. În timpul pan­demiei, acesta s-a mutat în Texas şi şi-a luat şi o parte din cartierele generale cu el.

    Cu toate acestea, un număr din ce în ce mai mare de prog­noze arată că „statul de aur“ ar putea înlocui în curând Germania pen­tru a deveni a patra economie ca mărime din lume. Urcarea în clasament, de pe lo­cul cinci pe patru, ar însemna că doar SUA ca întreg, China şi Japo­nia ar fi în faţa Californiei. „În ultimul deceniu, SUA au crescut un pic mai rapid decât Germania, iar California mai rapid decât SUA“, spune David Zeke, profesor de economie.

    The Nation notează acum că: „Niciodată de la Războiul de Secesiune încoace nu au mai fost atât de mulţi candidaţi la poziţii înalte care neagă legitimitatea sistemului electoral american“. Aceştia sunt cunoscuţi ca „deniers“ sau „negaţionişti“. Şi religia polarizează America, ajutată de politică. Americanii îşi pierd religia de ani de zile, tendinţă asociată peste tot în lume cu creşterea nivelului de trai. Cu toate acestea, 53% dintre americani încă mai spun că religia joacă un rol foarte important în vieţile lor, a constatat un studiu al Pew Research Center.

    Progresul nu s-ar datora unui miracol e­conomic californian ci mai degrabă deprecie­rii cu 15% a euro şi anemiei economice a Germaniei. Totuşi, este o evoluţie, una care se datorează faptului că economia Californiei este una rezistentă. A demonstrat acest lucru în timpul pandemiei şi o face şi acum, în faţa inflaţiei record. În 2021, PIB-ul californian s-a situat la 3.400 miliarde de dolari. Cel al Germaniei a fost de 4.200 miliarde de dolari.

    Analiza Bloomberg presupune că anul acesta şi în cel următor economia statului american va continua să crească, iar cea germană se va micşora, permiţând Californiei să depăşească Germania. Cel mai bogat stat american, din punctul de vedere al venitului median al unei gospodării, este Virgina. În acest clasament, California ocupă locul şase, după Hawaii, dar are cea mai mare economie şi este cel mai populat stat.

    La polul opus, cel al sărăciei, este Mississippi, cu un PIB de 100 de miliarde de dolari. Acesta ocupă ultimul loc în SUA la venitul me­dian al gos­podăriei, cu o valoare care abia trece de ju­mă­­tate din cea a sta­telor din vârf. „Ne-am blocat în să­răcie“, spune un locui­tor din Mississippi. „Nu avem locuri de mun­că aici. Iar când gă­seşti, cum să ajungi la el dacă nu ai maşină? Şi cum să-ţi per­miţi o maşină dacă nu ai de muncă?“

    Cu venituri mici, cu salarii mici şi cu rate ale şomajului care pot ajunge şi la 40%, lo­cuitorii din Mississippi fac cu greu faţă crizei actuale. Benzina, chiria şi mâncarea costă în statele sudice mai mult decât în restul ţării. Re­publicanii dau vina pe democraţi, iar de­mo­craţii pe republicani.

    Încă din vară, NYT a observat că un număr tot mai mare de candidaţi republicani pentru interimare au ales să se popularizeze prin clipuri în care promovează armele, pe care le leagă de libertatea garantată de America. Între timp, uciderile, mai ales în şcoli, au continuat, iar democraţii ţipă că republicanii urmează o agendă extremă. Aceasta cuprinde şi restricţii dure la avort, drepturile de vot şi beneficii medicale şi sociale.

    Între timp, republi­canii au făcut paradă electorală cu puşti şi pistoale. În vară, ca reacţie la un val de violenţe ucigaşe, cele mai tragice fiind în şcoli, preşedintele democrat Joe Biden a promulgat o lege care permite reglementarea mai strictă a armelor de foc. Unii consideră că această măsură este cea mai importantă din ultimii 30 de ani. Un răspuns a venit de la Curtea Supremă, foarte conservatoare, care două zile mai târziu a invalidat o lege a statului New York ce impune un permis special pentru portul armei în afara locuinţei.

    Încă din vară, NYT a observat că un număr tot mai mare de candidaţi republicani pentru interimare au ales să se popularizeze prin clipuri în care promovează armele, pe care le leagă de libertatea garantată de America. Între timp, uciderile, mai ales în şcoli, au continuat, iar democraţii ţipă că republicanii urmează o agendă extremă. Aceasta cuprinde şi restricţii dure la avort, drepturile de vot şi beneficii medicale şi sociale.

    The Nation notează acum că „Niciodată de la Războiul de Secesiune încoace nu au mai fost atât de mulţi candidaţi la poziţii înalte care neagă legitimitatea sistemului electoral american“. Aceştia sunt cunoscuţi ca „deniers“, sau „negaţionişti“.

    Şi religia polarizează America, ajutată de politică. Americanii îşi pierd religia de ani de zile, tendinţă asociată peste tot în lume cu creşterea nivelului de trai.

    Cu toate acestea, 53% dintre americani încă mai spun că religia joacă un rol foarte important în vieţile lor, a constatat un studiu al Pew Research Center. Ponderea este de doar 21% în Germania şi de 18% în Australia. Explicaţia ar putea consta în faptul că în America şi-au găsit refugiu multe grupuri religioase, începând cu puritanii. Însă prăpastia dintre America religioasă şi cea fără religie creşte, aplificând polarizarea. America este divizată şi fragmentată de multe „războaie interne“ – pentru politică, cultură, limbă, religie, scrie NYT. Este astfel posibil ca toată această divizare internă să culmineze cu un război civil? se întreabă publicaţia americană.

  • Xi Jinping cere negocieri pentru oprirea războiului din Ucraina şi evitarea unei crize nucleare

    Preşedintele Chinei, Xi Jinping, a pledat vineri, la întâlnirea cu Olaf Scholz, cancelarul Germaniei, pentru acţiuni diplomatice în sensul opririi războiului din Ucraina şi evitării unei crize nucleare în Europa şi în Asia.

    “Comunitatea internaţională trebuie să respingă ameninţările privind folosirea armelor atomice. Sunt necesare acţiuni comune pentru evitarea unei crize nucleare în Asia şi în Europa”, a declarat Xi Jinping, conform Ministerului de Externe de la Beijing, cu ocazia întâlnirii cu Olaf Scholz, informează publicaţia Frankfurter Allgemeine Zeitung.

    Liderul de la Beijing a îndemnat toate părţile implicate în războiul ruso-ucrainean “să dea dovadă de raţiune şi reţinere şi să reia cât se poate de rapid contactele în sensul organizării negocierilor de pace”.

    Anterior, cancelarul Olaf Scholz a afirmat că îi va cere preşedintelui Chinei, cu ocazia întâlnirii de la Beijing, să exercite influenţă asupra Rusiei pentru oprirea războiului din Ucraina. Scholz a afirmat, după discuţii cu premierul Chinei, Li Keqiang, că Berlinul şi Beijingul sunt de acord că ameninţările Rusiei privind potenţiala folosire a armelor nucleare sunt “inacceptabile”, iar un astfel de atac ar depăşi o “linie roşie” în relaţiile internaţionale.

    Premierul Chinei, Li Keqiang, a afirmat că este de acord cu Germania asupra necesităţii găsirii unei soluţii pentru “oprirea rapidă” a războiului din Ucraina. “Nu ne putem permite o nouă escaladare a conflictului”, a afirmat Li Keqiang, îndemnând Rusia şi Ucraina să reia negocierile pentru o soluţie diplomatică.

    China, care a îmbunătăţit relaţiile cu Rusia în ultimii ani, a evitat să condamne direct invazia militară rusă în Ucraina, dar a evidenţiat importanţa respectării suveranităţii tuturor naţiunilor. Săptămâna trecută, Ministerul chinez de Externe a îndemnat Occidentul şi Rusia să reia negocierile pentru oprirea războiului din Ucraina.

  • Belgradul a devenit noua Casablanca a Europei: Încercând să scape de furia lui Putin, de sancţiuni, de război şi de recrutare, sute de mii de ruşi au fugit şi au descoperit un nou refugiu departe de Moscova

    În spatele unui birou pe care se sprijină munţi de acte şi documente, avocata Tijana Vujovic din Belgrad se pregăteşte pentru o nouă întâlnire cu clienţii. Patru din aceştia sunt ruşi şi reprezintă doar o fărâmă din cei peste 100.000 care au văzut în Belgrad un refugiu din calea regimului lui Vladimir Putin, scrie Bloomberg.

    Tijana este specializată în imigraţie şi ea se ocupă cu documentaţia necesară migranţilor şi punerea acestora în legătură cu agenţii imobiliari din inima Serbiei. Sutele de mii de ruşi care au ajuns în Serbia şi-au lăsat deja amprenta asupra Belgradului, acolo unde au adus la viaţă peste 2.000 de intreprinderi şi au stimulat piaţa imobiliară locală. Tot mai mulţi dintre aceştia caută acum să se stabilească în capitala Serbiei pe termen lung, stimulaţi de mobilizarea parţială ordonată de Putin în septembrie.

    „La începutul războiului toţi clienţii căutau să închirieze o locuinţă. În ultimele luni tot mai mulţi clienţi s-au arătat interesaţi de achiziţionarea unui imobil şi de a locui aici pe termen îndeleungat” a declarat avocata.

    Chiria pentru un apartament de dimensiuni medii în centrul Belgradului ajungea în trecut la 300 de euro, însă odată cu războiul, crizele multiple, inflaţia şi exodul ruşilor preţul s-a dublat. Foarte mulţi dintre autohtoni au fost forţaţi să părăsească oraşul unde salariul mediu lunar ajunge la 800 de euro.

    Exodul ruşilor combinat cu atacurile tot mai intense ale lui Putin în Ucraina, au făcut ca relaţia dintre Serbia şi Rusia să fie din ce în ce mai tensionată. Liderii Uniunii Europene, la care Serbia vrea să adere, l-au avertizat pe preşedintele Aleksandar Vucic că ţara sa trebuie să-şi aleagă o tabară, cu atât mai mult cu cât Serbia nu a fost de acord cu impunerea de sancţiuni Moscovei.

    „Belgradul s-a transformat în Casablanca în ultimele săptămâni”, a mai spus avocata, făcând la referire la pelicula din 1942 care descria oraşul ca fiind paradisul spionilor şi al celor ce fug din calea războiului.

    Peste 100.000 de ruşi şi câteva sute de ucraineni au venit în Serbia de la începutul conflictului, 17.000 dintre aceştia au devenit rezidenţi cu acte în regulă, în timp ce restul au plecat către alte ţări sau şi-au păstrat statutul de vizitator al Serbiei.

    În trecut, o mare parte din Europa i-a primit cu braţele deschise pe aristocraţii şi intelectualii ruşi care fugeau de haosul revoluţiei bolşevice din 1917. Un secol şi ceva mai târziu, ruşii care fug din calea regimului au foarte puţine opţiuni de refugiu în Europa. Serbia rămâne o alegere bună în acest sens. Ruşii care ajung acolo pot rămâne în ţară fără viză timp de 30 de zile, iar compania aeriană naţională a Serbiei încă păstrează în picioare trei zboruri către Moscova şi alte oraşe ruseşti.

    Istoria şi relaţiile ruso-sârbeşti se pot observa uşor în inima Serbiei. Un punct de reper în acest sens este Hotelul Moskva, ridicat în stil art noveau, şi centrul cultural Ruski Dom. Steaua Roşie Belgrad, cea mai de succes echipă de fotbal din ţară este sponsorizată de gigantul Gazprom.

    Serbia şi-a reînviat relaţia cu Rusia în anii 1990, în timpul dezmembrării  Iugoslaviei, când unele părţi ale federaţiei au obţinut independenţa cu sprijinul Occidentului. Încercările lui Slobodan Milosevic de a contesta acest lucru pe câmpul de luptă au declanşat sancţiuni şi izolare. Sârbii au căutat sprijin în est, obţinând ajutorul Rusiei în timpul bombardamentelor NATO din 1999.

    Ruşii au venit în Serbia în trei valuri. Primii au fost bogaţii şi cei cu expertiză în diferite domenii care şi-au mutat afacerile în Belgrad pentru a scăpa de sancţiuni. În vară, primul val a fost urmat de familii întregi de ruşi pentru care viaţa în propria ţară devenea din ce în ce mai dificilă pe fondul sancţiunilor şi a problemelor economice ale Rusiei care ridicau costul vieţii. În final, ultimul val şi cel mai mare, a fost format din ce care au fugit de mobilizarea lui Putin.

    „Tot ce avem acum pe piaţa imobiliară dispare aproape instant. În curând nu va mai rămâne nimic în Belgrad”, a mai declarat Tijana Vujovic.

     

  • Armata norvegiană înăspreşte securitatea din cauza războiului din Ucraina

    Armata norvegiană îşi consolidează securitatea ca răspuns la ultimele evoluţii ale războiului din Ucraina, potrivit Reuters.

    Armata norvegiană va înăspri securitatea ţării începând cu 1 noiembrie, ca răspuns la războiul din Ucraina, a declarat luni premierul Jonas Gahr Stoere.

    „Aceasta este cea mai gravă situaţie de securitate din ultimele decenii”, a declarat Stoere într-o conferinţă de presă.

    Potrivit premierului, ţara nordică este expusă mai multor pericole.

    „Nu există indicii că Rusia îşi extinde războiul în alte ţări, dar tensiunile crescute ne fac mai expuşi la ameninţări, operaţiuni de informaţii şi campanii de influenţă”, a precizat premierul.

    Din motive de securitate, şeful Guvernului nu a prezentat detalii despre măsurile pe care le va lua armata norvegiană.

  • Războaiele viitorului sunt deja aici şi se duc cu monede virtuale. Cum se foloseşte Rusia de ele în razboiul din Ucraina şi cum vrea Europa să combată această problemă

    Războaiele financiare ale viitorului sunt deja aici şi se duc cu monede virtuale. Poliţia occidentală a criptomonedelor a dezlănţuit o ofensivă pentru stoparea finanţării invaziei ruse din Ucraina.

    Războiul Rusiei contra Ucrainei este în a opta lună de desfăşurare, iar campania de recrutare masivă din teritoriile ruseşti riscă să-i dea noi dimensiuni. Vestul a aplicat măsuri drastice pentru a rupe legăturile economice care finanţează sau ajută invazia rusească şi ocupaţia şi cu toate acestea armata rusă şi grupurile paramilitare care o sprijină continuă să primească milioane de dolari într-o formă greu de controlat: criptomonedele, scrie revista de tehnologie şi incursiune în viitor Wired.

    De la începerea invaziei, în februarie, grupurile care sprijină acţiunile armatei Rusiei în Ucraina au strâns criptomonede în valoare de cel puţin 4 milioane de dolari, au descoperit cercetătorii. Anchetele efectuate de companiile de urmărire a criptomonedelor Chainalysis, Elliptic şi TRM Labs, precum şi investigaţiile Binance, cea mai mare platformă de trazacţionare a criptomonedelor din lume,  au descoperit că destinatarii includ grupuri paramilitare care oferă muniţie şi echipamente, contractori militari şi producători de arme. Fluxul de bani, adesea către grupuri aflate sub sancţiunile oficiale occidentale, nu dă semne de scădere a cotelor şi există pericolul ca volumul să crească. Chainalysis a reuşit să dea de urma unor fonduri de aproximativ 1,8 milioane de dolari către grupurile militare ruse în doar ultimele două luni, ceea ce ar fi aproape cât cele 2,2 milioane de dolari pe care grupurile le-au primit în cele cinci luni precedente. Şi, în ciuda capacităţii de a urmări aceste fonduri, îngheţarea sau blocarea lor s-a dovedit dificilă, în mare parte din cauza schimburilor de criptomonede nereglementate sau sancţionate – majoritatea dintre ele având legaturi cu Rusia – care pot deveni finanţare de milioane de dolari pentru invadatori.

    „Scopul nostru este să identificăm toate portofelele crypto folosite de grupurile militare ruse şi pe oamenii care le ajută; găsirea, sechestrarea şi blocarea acestor activităţi care ajută la cumpărarea  de gloanţe şi de muniţie necesare acestei ocupaţii”, spune Serhii Kropyva, care până de curând a fost adjunct al Poliţiei Cibernetice a Ucrainei şi consilier al procurorului general al ţării. „Prin cooperarea strânsă a companiilor precum Chainalysis şi Binance, putem vedea toate portofelele implicate în această activitate criminală, aceste fluxuri de milioane de dolari. Dar, din păcate, putem vedea şi că transferul continuă neîntrerupt.”

    În rapoarte separate, firmele de urmărire a criptomonedelor şi echipa de investigaţii a Binance au identificat fiecare donaţii pentru efortul de război al Rusiei care deseori începeau cu postări publice pe aplicaţia de mesagerie Telegram solicitând fonduri prin crowdfunding. Chainalysis, de exemplu, a găsit postări Telegram de la organizaţii, inclusiv de la site-urile media proruse Rybar şi Southfront, precum şi de la grupul paramilitar Rusich – care are legături cu notoriul grup de mercenari Wagner –, toate postând adrese pentru donaţii de criptomonede. Aceste postări le-au spus urmăritorilor că banii strânşi acolo vor fi folosiţi pentru orice, de la drone înarmate până la staţii de emisie-recepţie, accesorii pentru puşti şi armuri. Într-un alt caz, Chainalysis a descoperit o acţiune de strângere de fonduri realizată de un grup numit Project Terricon, care a încercat să scoată la licitaţie NFT-uri pentru a finanţa grupurile de miliţie proruse din estul Ucrainei. Până la urmă, NFT-urile au fost eliminate de pe piaţa pe care au fost găzduite înainte de depunerea oricăror oferte.

    Echipa de investigaţii de la Binance a constatat că 4,2 milioane de dolari în criptomonede au fost direcţionate către grupurile militare ruseşti din februarie şi până acum. Grupurile identificate de Binance nu au coincis în totalitate cu cele numite în raportul Chainalysis, sugerând că finanţarea globală ar putea fi mult mai mare decât totalul calculat de companiile de criptopoliţie. Binance, de exemplu, indică spre un grup pro-rus de „moştenire culturală” cunoscut sub numele de MOO Veche, care s-a ocupat de strângeri de fonduri pentru echipamente militare similare celor finanţate de grupurile semnalate de Chainalysis. În timp ce Binance, TRM Labs şi Elliptic au catalogat MOO Veche drept o organizaţie importantă în strângerea de fonduri, Elliptic a descoperit donaţii cripto de 1,7 milioane de dolari către grup, mult mai mult decât ceilalţi anchetatori.

    Printre alte organizaţii pe care Binance le-a observat strângând bani prin crowdfunding de criptomonede pe Telegram figurează grupurile naţionaliste proruse Save Donbas şi REAR, precum şi producătorul rus de arme Lobaev, care a solicitat donaţii direct pe platformă. Un alt grup, cunoscut sub numele de Romanov Light, ale cărui activităţi de strângere de fonduri au fost observate de TRM Labs şi Elliptic, a transmis clar că ei colectează criptomonede pentru forţele speciale ruse. Romanov Light a strâns donaţii în valoare de până la 330.000 de dolari, potrivit Elliptic, iar donatorii au aflat că acei bani au fost destinaţi achiziţiilor de echipamente militare, cum ar fi accesoriile pentru arme, lanterne şi plăci de armură.

    În ciuda clarităţii relative a tuturor acestor investigaţii financiare, să împiedici folosirea criptomonedelor ca instrument de finanţare a agresiunilor Rusiei în Ucraina nu este ceva simplu de făcut. Platformele de tranzacţionare pot bloca sau îngheţa fonduri în punctele în care criptomoneda este schimbată în monedă clasică. Însă, potrivit Chainalysis, majoritatea criptofondurilor pe care grupurile le-au strâns au fost încasate prin ceea ce compania numeşte schimburi ruseşti „cu risc ridicat”, cu puţine sau deloc precauţii împotriva spălării banilor şi a altor infracţiuni. În analizele anterioare, Chainalysis a numit Chatex, Suex şi Garantex drept exemple de pieţe din Rusia nerecunoscute la nivel internaţional – toate au fost deja luate la ţintă cu sancţiuni occidentale din cauza utilizării lor pe scară largă de către infractori. Suex nici măcar nu pare să mai aibă un site web public şi nici informaţii de contact. Cu toate acestea, nu toate platformele care au servit drept bancomat pentru criptofinanţarea războiului pornit de Rusia sunt găzduite în ţară. Analiştii blockchain care au vorbit cu WIRED au indicat alte şapte servicii de schimb, unele găzduite în India şi China, care au primit fonduri de la grupurile proruse urmărite. Sumele transferate au fost în majoritatea cazurilor de doar câteva mii de dolari sau mai puţin. Cu toate acestea, într-un exemplu grăitor de cât de greu de împiedicat sunt aceste încasări, analiştii au văzut că MOO Veche trimite bitcoin în valoare de peste 150.000 de dolari către o platformă de schimb găzduită pe infrastructura platformei de criptomonede Huobi din China. Dar orice responsabilitate pe care ar putea-o avea Huobi pentru blocarea sau îngheţarea acelor fonduri a fost complicată de un alt serviciu intermediar necunoscut prin care, au văzut analiştii, banii treceau înainte de a intra în serviciul găzduit de Huobi.

    Binance, la rândul său, spune că conturile sale de schimb au fost folosite  de patru dintre grupurile pe care le-a urmărit şi care astfel au primit criptomonede în valoare de peste 208.000 de dolari. Compania a transmis către WIRED că a îngheţat toate cele patru conturi pe care le-a descoperit. „Ne asigurăm că civilii nu suferă de pe urma strângerilor de fonduri care au loc în aceste spaţii extremiste”, spune Jennifer Hicks, care conduce echipa de informaţii şi investigaţii a Binance. „Atunci când schimburile de criptomonede ştiu că se întâmplă ceva ilicit care va avea o finalitate în lumea reală, este responsabilitatea platformei de trading de a pune capăt acestui lucru cât mai repede posibil.” Chiar şi atunci când bursele monitorizează criptomonele trimise de grupuri sancţionate precum aceşti strângători de fonduri proruşi,  banii murdari nu vor fi întotdeauna uşor de detectat, avertizează Thibaud Madelin, şef de cercetare la Elliptic. El spune că vede sursele ruseşti de fonduri ilicite folosind din ce în ce mai mult „punţi” sau „swapuri de monede” – servicii care permit înlocuirea cu uşurinţă a unei criptomonede cu alta, adesea fără a oferi informaţii de identificare – ca tehnici de spălare a banilor. El a descoperit că aceste instrumente au crescut în popularitate în rândul pieţelor negre de pe Dark Web şi al utilizatorilor cibernetici infractori şi se aşteaptă ca acelaşi lucru să se întâmple şi cu cei care încearcă să spele finanţarea ilegală a armelor. „Este cam devreme pentru a spune ceva foarte sigur. Dar ceea ce vedem este probabil să devină o problemă mai mare”, spune Madelin. „Este probabil să imite metodele observate în rândul utilizatorilor de servicii de pe Dark Web, permiţând spălarea de bani pe scară largă şi ocolirea sancţiunilor.” Milioane de dolari sub formă de criptomonede pentru trupele ruse ar putea fi cea mai mică dintre problemele Ucrainei într-un război în care Rusia a concentrat miliarde de dolari şi sute de mii de vieţi omeneşti în forţa sa de invazie.

    De remarcat este că Ucraina a depăşit cu mult Rusia în criptomonede: după calculele Elliptic, guvernul ucrainean a strâns peste 77 de milioane de dolari în criptodonaţii de la începutul războiului. Dar acest lucru este de aşteptat, având în vedere sprijinul larg al Occidentului pentru Ucraina în urma agresiunii neprovocate a Rusiei şi a sancţiunilor globale impuse acesteia. Dar chiar şi cantitatea mai mică de criptomonede pe care forţele ruse le-au strâns demonstrează potenţialul continuu al criptomonedei de a ocoli aceste sancţiuni şi de a oferi un alt element de salvare financiară maşinii de război a Rusiei. „Nu este ca şi cum Rusia cumpără tancuri noi cu aceşti bani. Ei plătesc pentru lunete cu termoviziune şi drone”, spune Andrew Fierman, un cercetător în Chainalysis. „Dar pentru facilitarea acestor eforturi miliţieneşti la nivel local, orice sumă de bani pe care o primesc pentru achiziţia de echipament va avea un impact.” Şi în ciuda luminii pe care investigatorii de criptomonede o pot arunca asupra acestei finanţări – şi a eforturilor Occidentului de a o opri – fluxul cripto spre cufărul de război al Rusiei continuă .   ■

  • Ameninţările nucleare ale lui Putin, utile asupra lui Scholz. Germania este “principala zonă vizată”, au fost numite trei ţinte

    Cancelarul Olaf Scholz a fost unul dintre primii politicieni de top din Occident care a abordat această problemă. În aprilie, el a declarat pentru SPIEGEL: “Fac totul pentru a preveni o escaladare care va duce la un al treilea război mondial. Nu trebuie să existe un război nuclear“. Unul dintre ei a făcut ameninţarea, celălalt a luat-o în serios. Terenul era pregătit pentru o nouă perioadă de frică.

    Ameninţarea nucleară, din nou prezentă în Europa

    Joachim Krause, în vârstă de 71 de ani, este directorul Institutului de Politică de Securitate de la Universitatea din Kiel, un şoim de şcoală veche, un om care ar fi fost numit “contra-rachetă” în timpul Războiului Rece, pentru că vrea să ştie exact câte arme are fiecare ţară.

    În această tradiţie, Krause a continuat neobosit să numere şi să calculeze, cu un rezultat discutabil în prezent. Există din nou un decalaj de rachete nucleare în Europa. Rusia , scrie Krause într-una dintre numeroasele sale lucrări, pe care aproape numai experţii o iau în seamă, “şi-a extins şi rafinat masiv ameninţarea nucleară împotriva Europei fără provocare occidentală” în ultimii zece ani. Krause numără în jur de 2.000 de arme nucleare cu rază medie de acţiune din partea Rusiei. Germania este “principala zonă vizată”.

    Krause a considerat Războiul Rece “mai puţin riscant” în comparaţie cu situaţia actuală. În opinia sa, exista o singură situaţie cu adevărat periculoasă la acea vreme: În timpul crizei rachetelor cubaneze din 1962, navele americane au forţat un submarin sovietic să iasă la suprafaţă fără să ştie că acesta era înarmat cu o torpilă nucleară. 

    Ştie Scholz ceva ce cetăţenii nu ştiu?

    Dacă Germania ar livra Ucrainei tancuri de luptă Leopard 2, Putin ar putea folosi arme nucleare. Acest scenariu pare să bântuie mintea cancelarului german. De ce? Ştie Scholz ceva ce cetăţenii nu ştiu?

    Un zvon circulă de luni de zile în Berlin. Se spune că Putin l-ar fi ameninţat pe Scholz la telefon cu un atac nuclear. Scholz neagă acest lucru. Acest lucru este mai concret: mai multe surse din cercurile de securitate au confirmat pentru SPIEGEL că serviciile secrete occidentale au interceptat mesaje radio ale marinei ruseşti de la o manevră în Marea Baltică la sfârşitul anului trecut. S-a vorbit despre lovituri nucleare împotriva Germaniei şi au fost numite trei ţinte: Berlin, baza aeriană americană de la Ramstein şi baza aeriană Büchel, unde americanii îşi depozitează bombele atomice.

    Nu este neobişnuit ca utilizarea armelor nucleare să fie discutată şi exersată în cadrul unui exerciţiu militar, iar acest lucru se întâmplă şi în timpul manevrelor NATO. Cu toate acestea, unii experţi în securitate consideră că este posibil ca ruşii să fi numit în mod deliberat ţintele pentru a intimida Occidentul, ştiind, desigur, că acestea vor fi interceptate. Astfel, au vrut să stârnească teama de care au nevoie pentru a ţine Occidentul în şah. Din acel moment, Scholz a încercat să evite escaladarea situaţiei.

    A fost o greşeală gravă, consideră Krause. “Semnalul nuclear” este o formă specială şi complexă de comunicare politică care s-a dezvoltat în timpul Războiului Rece. Prin aluzii pe care doar cunoscătorii le înţeleg, cealaltă tabără este anunţată la ce să se aştepte. Krause spune că în ciuda ameninţărilor, este important ca un lider să rămână calm şi raţional, să nu arate frică.

    Germania, republica fricii

    Scholz i-a semnalat stângaci lui Putin că poate intimida Germania dacă ameninţă cu arme nucleare. Descurajarea este o chestiune de mentalitate. Germanilor le lipseşte în general mentalitatea de descurajare, asta este ceea ce îl înnebuneşte uneori pe Krause: refuzul de a aborda raţional subiectul războiului, de a gândi la rece, de a calcula cu exactitate şi de a elabora o strategie inteligentă. Faptul că germanii lasă frica să domine, nu raţiunea.

    De unde vine această teamă? O teorie vede originea în Războiul de Treizeci de Ani, când mari părţi ale Germaniei au fost devastate cu brutalitate. Alţii localizează rădăcinile mai degrabă în Primul şi al Doilea Război Mondial, deoarece tradiţiile sunt încă vii.

    ADN-ul german: Responsabilitatea pentru două războaie mondiale, responsabilitatea pentru Holocaust. Istoricul Frank Biess scrie în cartea sa “Republica fricii”: “Cultura rememorării în Republica Federală a activat diferite aspecte ale acestui trecut, care au constituit apoi baza unor idei precare, adesea anxioase şi ocazional apocaliptice despre viitor.” Teama pronunţată de războiul nuclear este, prin urmare, proiecţia unui trecut catastrofal în viitor.

  • NATO încearcă să se pregătească pentru scenariul în care Putin ar folosi opţiunea nucleară

    Evoluţia conflictului din Ucraina şi eşecurile de pe front ale armatei ruse fac NATO să creadă că Vladimir Putin este gata să ducă războiul la un alt nivel. Alianţa nu exclude sub nicio formă scenariul în care liderul de la Kremlin ar folosi opţiunea nucleară, scrie Bloomberg.

    Oficiali NATO au declarat sub protecţia anonimatului că în prezent nu există niciun semn că Moscova se pregăteşte să lanseze o lovitură nucleară, chiar dacă îşi intensifică discursul privind acest subiect.

    Analiştii militari şi aliaţii Ucrainei sunt de părere că intensificarea retoricii nucleare a Kremlinului nu are ca scop pregătirea terenului pentru o lansare de armă nucleară ci mai degrabă intimidarea Occidentului pentru retragerea sprijinului oferit. Până în prezent, această campanie de intimidare nu a funcţionat.

    Războiul nu se desfăşoară sub nicio formă conform planurilor lui Vladimir Putin, iar trupele sale pierd încet dar sigur teritorii, pe care liderul de la Kremlin a promis că le va apăra prin toate mijloacele posibile. Cei 300.000 de rezervişti chemaţi la arme de liderul rus vor avea nevoie de luni bune pentru finalizarea instrucţiei, iar stocurile de rachete cu care Putin loveşte infrastructura ucraineană începe să se epuizeze.

    „Încercările Rusiei de a tăia ajutorul Occidentului oferit de Ucraina nu sunt altceva decât semnele unei disperări puternice. Rusia nu poate ţine pasul cu ceea ce Occidentul oferă Ucrainei, motiv pentru care caută să ne ţină departe cu retorica şi ameninţarea nucleară”, a declarat Samantha Bender, cercetător în cadrul Royal Institute of International Affairs.

    În spatele uşilor închise, aliaţii Kievului fac planuri de reacţie în faţa unui atac nuclear însă opţiunile sunt puţine. De asemenea, au loc discuţii privind modul în care se poate continua aprovizionarea cu arme, ajutorul umanitar şi continuarea anchetelor privind crimele de război.

    Kremlinul deţine în continuare o serie de strategii pentru o escaladare a războiului care nu presupune utilizarea armelor nucleare. Printre aceestea se numără un atac asupra barajului Kakhova, care ar genera indundaţii masive şi ar putea opri alimeentarea sistemului de răciree a centralei nucleare din Zaporojie.

    Pe front venirea iernii ar putea complica semnificativ luptele, limitând mobilitatea şi vizibilitatea trupelor din ambele tabere. Cu toate acestea, echipamentul militar livrat de SUA şi Europa ar putea oferi ucrainenilor un avantaj împotriva soldaţilor ruşi mai puţin dotaţi în acest scenariu.

     

  • Războiul din Ucraina: Tacticile ruseşti pe frontul de est sunt “nebuneşti”, spune Zelenski

    Oraşul – care se află în regiunea Doneţk şi care avea o populaţie de 70.000 de locuitori înainte de război – a fost centrul atacurilor ruseşti timp de luni de zile.

    În pofida unui avans ucrainean iminent asupra oraşului-cheie Herson, Zelenski a declarat că atacurile au continuat în forţă.

    Cucerirea oraşului ar fi o victorie simbolică pentru Rusia.

    “Aici este locul în care nebunia comandamentului rus este cea mai evidentă”, a declarat Zelenski în discursul său nocturn de la Kiev. “Zi după zi, de luni de zile, ei conduc oamenii spre moarte acolo, concentrând cel mai înalt nivel de lovituri de artilerie”.

    Oleksiy Arestovych, un consilier lui Zelenski, a declarat că într-o zi forţele ruseşti au lansat opt atacuri separate asupra Bakhmut înainte de prânz şi au fost respinse de fiecare dată.

    Oraşul se află pe un drum principal care duce spre oraşele Sloviansk şi Kramatorsk, aflate sub controlul ucrainean.

    Analiştii spun că oraşul are puţină valoare militară în sine, deşi, dacă Bakhmut ar cădea, ar readuce alte oraşe în raza de acţiune a artileriei ruseşti.

    Se pare că trupele regulate ruseşti din regiune sunt sprijinite de mercenari din grupul Wagner. Se spune că fondatorul grupului, Evgheni Prigozhin, ar dori să captureze oraşul ca premiu politic.

    Duminică, şeful mercenarilor a recunoscut ritmul lent al avansului rusesc spre Bakhmut, spunând că trupele câştigă doar “100-200 de metri pe zi”.

    “Unităţile noastre se întâlnesc în mod constant cu cea mai înverşunată rezistenţă inamică şi observ că inamicul este bine pregătit, motivat şi lucrează cu încredere şi armonie”, a declarat Prigozhin într-o declaraţie publicată de una dintre companiile sale. “Acest lucru nu îi împiedică pe luptătorii noştri să avanseze, dar nu pot comenta cât timp va dura”.

    În ciuda atacurilor intense, Zelenski a declarat că forţele ucrainene îşi menţin poziţia şi şi-a salutat trupele ca fiind “eroi”.

    De asemenea, forţele ucrainene continuă să avanseze în sud, spre Herson, unde Rusia a ordonat evacuarea civililor.

    În timp ce Zelenski nu a oferit o actualizare directă a avansului, el a declarat că trupele sale “îşi întăresc poziţiile peste tot pe front, reducând capacităţile ocupanţilor, distrugându-le logistica şi pregătind veşti bune pentru Ucraina”.

    Oleksii Reznikov, ministrul ucrainean al apărării, a declarat că ritmul de înaintare a fost îngreunat de condiţiile meteo, ceea ce face contraofensiva mai dificilă decât înaintarea din est care a respins trupele ruseşti în septembrie.

    În altă parte, administratorii pro-ruşi din provincia estică Luhansk au declarat că forţele ucrainene au început din nou să avanseze în regiune. Aceştia au declarat că au loc lupte grele în jurul oraşelor Kreminna şi Svatove, care au căzut în mâinile Rusiei la începutul acestui an.

  • Vladimir Putin se confruntă în mijlocul războiului cu o problemă mare cât Rusia: Industria de apărare, care alimentează tot frontul rusesc, rămâne dependentă de tehnologiile şi echipamentele militare din Occident. Pe măsură ce timpul trece armata roşie va fi forţată să revină la armele din era sovietică

    Înainte ca sancţiunile europene să taie accesul industriei de apărare din Rusia de la componentele şi tehnologiile occidentale, o analiză demarată de guvernul rus a scos la lumină faptul că toate încercările lui Putin de a reduce dependenţa de Vest au eşuat, scrie Bloomberg.

    Acest eşec forţează Rusia să se bazeze pe arme din epoca sovietică, mai puţin precise şi fiabile. Potrivit analiştilor militari este puţin probabil ca Kremlinul să mai poată susţină multă vreme atacurile masive care lovesc în prezent infrastructura energetică a Ucrainei.

    Analiza guvernului arată că potrivit unui program demarat în 2019, Rusia ar fi trebuit să-şi reducă puternic dependenţa de importuri occidentale pentru industria de apărare până în 2025. Aproape totul din arsenalul rusesc ar fi trebuit să fie înlocuit pentru a rezolva această problemă. Cu toate acestea, cu 10 luni înainte de invadarea Ucrainei, niciun punct al planului privind reducerea depedenţei nu a putut fi respectat.

    Mai mult, la începutul războiului, au existat mai multe voci din interiorul Rusiei care au avertizat că în cazul impunerea unor noi sancţiuni, programul lansat în 2019 şi deci încercarea de a rezolva problema dependenţei vor eşua lamentabil.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro