Tag: proiecte

  • Acestea sunt cele mai inovatoare companii din România în 2017, premiate de revista Business Magazin

    Revista a lansat cu această ocazie cea de-a patra ediţie a catalogului dedicat inovaţiilor, care reuneşte 30 de poveşti despre inovaţii româneşti.

    Premiul pentru inovaţie în protecţia dispozitivelor a fost acordat Bitdefender pentru Bitdefender BOX, gardianul reţelei.

    Premiul pentru inovaţie în asistenţă medicală pediatrică a fost acordat grupului de firme APS pentru PEDITEL 1791.

    Premiul pentru inovaţie în relizarea unei campanii de marketing a fost acordat Itsy Bitsy, pentru campania 1 iunie, zi liberă naţională.

    Premiul pentru inovaţie în servicii de livrare a fost acordat Fan Curier, pentru soluţii alternative de livrare.

    Premiul pentru inovaţie în dezvoltare imobiliară a fost acordat Immochan România, pentru Quartier Coresi.

    Mai multe detalii despre proiectele inovatoare din România aflaţi în catalogul “Celor mai inovatoare companii din România”, realizat de Business Magazin

    În cadrul conferinţei, au discutat despre importanţa inovaţiei cinci invitaţi: Ciprian-Ion Preda, secretar de stat în cadrul Ministerul Cercetării şi Inovării, Vargha Moayed, partner – advisory services leader EY Romania, Cătălin Chiş, proprietar al grupului de firme APS, Bogdan Pismicenco, channel manager Romania, Bulgaria & Republica Moldova, Kaspersky Lab şi Emiliana Dovan-Zaharia, development manager Adservio, Telekom.

    În ediţiile anterioare ale proiectului, Business MAGAZIN a reunit poveşti despre inovaţii dintre cele mai diverse: de la compania cu un singur angajat, a unui tânăr care rezolvase o problemă cât se poate de importantă pentru companii, facilitându-le acestora accesul la bazele de date ale Ministerului Finanţelor, la companii care au reinventat banalul plic şi au redus astfel cheltuielile legate de corespondenţă cu 30%. Sau soluţii software care asigură comunicarea dintre medic şi pacient la distanţă, un simulator 3D conceput la Timişora, care pregăteşte operatorii fabricii înainte ca aceştia să înceapă să lucreze efectiv în producţie, sau o şcoală de formare profesională în domeniul IT, grătuită şi unde nu se cer diplome sau rezultate la bacalaureat, dar care are cel mai ridicat grad de dificultate la admitere din România.

    În 2016, statele membre ale Uniunii Europene au cheltuit peste 300 de miliarde de euro în cercetare şi dezvoltare. Ca procentaj din PIB, valoarea a rămas constantă faţă de anul precedent: 2,03%. Faţă de 2006, investiţiile în cercetare şi dezvoltare au crescut: procentajul mediu pe toate statele membre UE se situa la 1,76% din PIB.

    Cele mai mari procentaje din PIB alocate cercetării s-au înregistrat în Suedia (3,25%), Austria (3,09%) şi Germania (2,94%). La capătul opus s-au situat Letonia (0,44%), România (0,48%) şi Cipru (0,5%).

  • Programul Opening Opportunitie, printre cele 5 iniţiative europene premiate în competiţia European Digital Skills Awards

    Câştigătorii competiţiei Digital Skills Awards au fost selectaţi de Comisia Europeană şi de către secretariatul Coaliţiei Digital Skills and Jobs, iar premiul primit de Opening Opportunities a fost înmânat de Mariya Gabriel, Comisarul European pentru economie şi societate digitală.

    “Suntem onoraţi să primim acest premiu din partea Comisiei Europene. Am fost privilegiaţi cu oportunitatea să conectăm profesionişti în IT care îşi dedică timpul şi pasiunea pentru tehnologie cu liceeni grozavi care trăiesc la intensitate maximă momentul în care reuşesc să vadă un produs de tehnologie creat chiar de ei. Suntem norocoşi să putem facilita această relaţie de peste 4 ani şi să avem alături bibliotecari şi profesori dedicaţi în a facilita această relaţie.” – Elena Coman, Director de Programe, Asociaţia Techsoup.

    Opening Opportunities a debutat în 2013 şi, de patru ani, pregăteşte de elevi de liceu pentru inovaţie şi le hrăneşte pasiunea pentru tehnologie, ajutându-i să experimenteze crearea de produse de tehnologie. În cele patru ediţii de până acum, a adus tehnologia în vieţile a peste 7.000 de liceeni care au participat la mai mult de 100 de evenimente locale, facilitate de biblioteci şi licee locale. Peste 1.700 liceeni cu vârste cuprinse între 14 şi 19 ani, din peste 50 de licee din România au lucrat alături de peste 150 de mentori voluntari, angajaţi ai Microsoft România, şi au dezvoltat peste 50 de proiecte tehnice, fie că au fost website-uri, aplicaţii de mobil şi desktop, jocuri de calculator sau proiecte de robotică.

    Acest program este bazat pe credinţa că pregătirea tinerilor pentru un prezent şi viitor din ce în ce mai digitalizat trebuie să se concentreze pe facilitarea drumului elevilor de la consumator de tehnologie la creator de tehnologie, pe punerea lor într-un context de muncă în echipă, în care îşi construiesc produsele bazate pe nevoi şi cu feedback de la utilizatori.

  • Centrele universitare, noi poli de afaceri

    Peste 300.000 de persoane lucrează în clădiri moderne de clasa A şi B, în Bucureşti, la acest număr adăugându-se şi angajaţii din spaţiile de birouri neconvenţionale sau de clasa C, potrivit datelor companiei, care mai arată că peste 40.000 de studenţi se înscriu anual la cele mai mari 16 universităţi din Bucureşti, de unde marile companii îşi recrutează viitorii angajati.

    Romania a devenit o piaţă atractivă pentru investiţii în ultimii ani, tot mai multe companii străine fiind interesate de extinderea activităţii şi la nivel local, în special datorită disponibilităţii forţei de muncă, a evoluţiei economice dar şi a costurilor cu forţă de muncă mai mici faţă de alte pieţe regionale, explică reprezentanţii CBRE:

     „Avem potenţialul de a deveni un pol regional de afaceri, iar acest lucru se datorează unor capacităţi intelectuale şi lingvistice superioare pe care angajaţii din ţară noastră le deţin. Mai mult de 90% din numărul total de studenţi vorbesc la un nivel avansat limba engleză, un factor decisiv şi un motiv pentru care tot mai multe companii anunţă noi investiţii în marile oraşe din România. Universităţile locale au înţeles acest lucru şi au adaptat curricula în concordanţă cu cerinţele reale din câmpul muncii”, a declarat Mihai Păduroiu, head of advisory & transaction services investor leasing  office, CBRE.

    Cu excepţia zonei de Nord a Capitalei, în care este concentrat aproximativ 28% din stocul disponibil de proiecte moderne de birouri, marea majoritate a sub-zonelor se află în vecinătatea uneia sau mai multor universităţi cunoscute.

     „Foarte multe multinaţionale organizează, în cadrul universităţilor, diferite cursuri pentru a pregăti mult mai bine studenţii şi potenţialii viitori angajaţi. În acest fel, numărul programelor de internship a crescut de la un an la altul, iar relaţiile dintre companii şi universităţi s-au consolidat. Bucureştiul este unul dintre cele mai importante destinaţii de outsourcing din regiune, în Capitală figurând peste 40.000 de angajaţi în acest sector.  Ne aşteptăm la o creştere minimă de 10-15% în acest segment, evoluţie ce se datora cererilor venite din partea companiilor care îşi doresc să între pe piaţă din România”, a mai adăugat Mihai Paduroiu.

    Datele CBRE mai arată că în Bucureşti, companiile specializate în ITO (Information Technology Outsourcing) şi BPO (Business Process Outsourcing) reprezintă cel mare mare procent, 65% din totalul de companii analizate. În total, cele două segmente au, în câmpul muncii, aproximativ 40.000 de angajaţi.
    Numarul mediu de angajaţi variază între 270 de persoane pentru o companie ITO până la 500 pentru o companie BPO. Un procent de 28% din companiile analizate provin din SUA, urmat de România, cu 23% din total. Tot 23% din totalul analizat în Bucureşti este reprezentat de companii de tipul SSC, restul de 12% fiind companii cu specializare în Research&Development.

    In centrul Capitalei, Vastint România, parte a Interogo Holding dezvoltă ansamblul de birouri Timpuri Noi Square, proiect care la finalizare va fi alcătuit de şase clădiri cu o suprafaţă totală închiriabilă de 100.000 mp. Proiectul se află în vecinătatea universităţilor “Titu Maiorescu”, “Dimitrie Cantemir” sau “Nicolae Titulescu” din Capitală, instituţii de învăţământ care lansează anual peste 4.000 de locuri în cadrul facultăţilor cu diferite specializari.

    Campus 6 este un alt proiect de clădiri de birouri, dezvoltat de Skanska România în imediată apropiere a Universităţii Politehnică din Bucureşti, unde anual se înscriu aproximativ 6.000 de studenţi. Alte 1.500 de locuri în facultăţi sunt disponibile şi în alte instituţii private de învăţământ superior din zona. Un nou pol de afaceri se conturează în zona Piaţă Presei – Expoziţiei, acolo unde noi dezvoltări sunt anunţate şi unde investitorii imobiliari simt potenţialul unui hub de business. Portland Trust a anunţat dezvoltarea unui nou proiect de birouri în zona Expoziţiei, acolo unde 50% din ansamblul Blue Rose Office Park a fost deja preinchiriat de ING Bank, companie care va ocupă 20.000 mp. Atât Portland Trust, cât şi alţi investitori imobiliari care vizează noi proiecte de birouri în zona, dezvoltă proiecte pe terenuri aflate în vecinătatea Universităţii Româno-Americane, cu circa 2.000 de locuri disponibile anual, precum şi Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti, cu peste 2.500 locuri.


    Centru-Vest a devenit în ultimul timp o nouă zona de afaceri în jurul căreia se concentrează noi proiecte de birouri, unde Skanska, Vastint, CA Immo, AFI Europe sau Forţe Partners se află pe lista investitorilor cu proiecte în dezvoltare. Tot în zona Orhideea – Politehnică, Vastint România dezvoltă Business Garden Bucharest, în imediată apropiere a complexului studenţesc Grozăveşti-Regie. La finalizare, proiectul va dispune de o suprafaţă închiriabilă totală de 43.000 mp. În aceeaşi zona, dezvoltatorul CĂ Immo construieşte proiectul Orhideea Towers, care va dispune de o suprafaţă 37.000 mp şi se va finaliza la începutul lui 2018.
    Analizele CBRE mai arată că, anual, sunt create aproximativ 10.000 de noi locuri de muncă doar în Capitală. Stocul modern de spaţii de birouri va creşte de la 2,76 milioane mp la finalul acestui an, la peste 3,5 milioane mp în 2020, mai mult de 800.000 mp fiind planificaţi sau în curs de dezvoltare în următorii trei ani.

  • Ministerul Educaţiei alocă peste 250 de milioane de euro pentru investiţii în infrastructura şcolară

    „Venim astăzi cu o veste bună, o veste pe care sistemul de învăţământ preuniversitar o aşteaptă: demarăm modernizarea infrastructurii educaţionale din învăţământul preuniversitar prin proiecte finanţate din fonduri europene. Din perspectiva reformei pe care ne-am asumat-o prin programul de guvernare, optimizarea infrastructurii şcolare este o condiţie eminamente necesară. Iată că facem încă un pas, unul care se adaugă celor făcuţi până acum, prilej pentru mine să-i mulţumesc domnului ministru Marius Nica pentru tot sprijinul acordat”, a declarat ministrul Educaţiei, Liviu Pop.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • One United Properties a anunţat o emitere de obligaţiuni de 20 mil. euro

    Credit Value Investments (CVI) este o firmă independentă de investiţii, care şi-a început activitatea în 2012 şi a devenit în scurt timp liderul segmentului non-bancar de finanţare în Polonia şi Europa Centrală şi de Est.

    „Finanţarea prin obligaţiuni a One United Properties arată încrederea CVI în poziţia de lider a companiei pe piaţa rezidenţială segmentul de lux din Bucureşti, dar mai ales în perspectivele sale de creştere pentru următorii ani. Finanţarea acordată vizează atât proiectele rezidenţiale existente ale One United Properties, cât şi unele noi. Credem în puterea capitalului privat care poate deveni motorul economiei româneşti, pentru a crea un lanţ de valoare adăugată care să rămână înăuntrul ţării”, spune Ciprian Nicolae, director Credit Value Investments.

    „Obligaţiunile vor îmbunătăţi structura de capital a companiei şi vor pune la dispoziţie lichiditate pentru noi dezvoltări rezidenţiale. Este un demers care ne va stimula în crearea de noi proiecte sustenabile, care să se alinieze standardului de top şi filosofiei brandului One United Properties”, spune Victor Căpitanu, fondator One United Properties:

    Tranzacţia a fost încheiată prin intermediul avocaţilor celor două părţi: Wolf Theiss şi Rădulescu & Muşoi pentru Credit Value Investments şi Biriş Goran şi Schoenherr. Consultantul de investitii al tranzactiei a fost Simona Gemeneanu de la Morphosis Capital.

    În septembrie 2017, One United Properties S.A. şi-a crescut capitalul cu 10 milioane de euro proveniţi din investiţii private, care reprezintă 8,13 % din companie.

    One United Properties este principalul dezvoltator imobiliar specializat pe proprietăţi rezidenţiale exclusiviste din Bucureşti, România. One United are mai multe proiecte rezidenţiale finalizate (188 de apartamente), în construcţie (340 de apartamente) şi care urmează să fie începute în urmatorii ani (484 de apartamente).

     

     


     

  • UE are “îngrijorări serioase” în privinţa reformelor propuse de preşedintele polonez Andrzej Duda

    Vicepreşedintele Comisiei, Frans Timmermans, a transmis că proiectele de lege propuse de către Duda sunt inacceptabile.

    “În această etapă preliminară a evaluării noastre, Comisia a observat că anumite aspecte din proiectele de lege prezintă îngrijorări serioase”, a spus Timmermans.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • UE are “îngrijorări serioase” în privinţa reformelor propuse de preşedintele polonez Andrzej Duda

    Vicepreşedintele Comisiei, Frans Timmermans, a transmis că proiectele de lege propuse de către Duda sunt inacceptabile.

    “În această etapă preliminară a evaluării noastre, Comisia a observat că anumite aspecte din proiectele de lege prezintă îngrijorări serioase”, a spus Timmermans.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • FELICITĂRI! Horia Tecău, câştigător alături de Roger Federer la premiile anuale ATP

    Numărul opt mondial în proba de dublu, Tecău şi-a concentrat eforturile pentru a oferi condiţii mai bune şi acces la educaţie copiilor din ţara natală. Ambasador UNICEF în România începând din aprilie 2017, Tecău susţine ideea că orice copil ar trebui să aibă posibilitatea de a merge la grădiniţă şi la şcoală.

    “Horia Tecău este mai mult decât un campion al tenisului, este un campion al copiilor”, a spus Sandie Blanchet, reprezentant UNICEF România

    Horia Tecău va juca pentru a treia oară la ATP Finals, alături de olandezul Jean Julien Rojer. Favoriţi trei la ediţia 2017, campionii de la US Open vor intra în competiţie duminică.

  • România, cea mai atractivă piaţă pentru outsourcing din Europa Centrală şi de Est, după Polonia

    Potrivit datelor analizate de CBRE, în România sunt prezente peste 250 de companii cu activitate în centre de servicii tip SSC (Shared Services Centers), BPO (Business Process Outsourcing), ITO (Information Technology Outsourcing) etc, care au angajat, până în acest moment, mai mult de 80.000 de specialişti, fiind unul dintre sectoarele cu cea mai mare creştere a numărului de salariaţi la nivel local. Numai în cursul anului 2016, numărul de angajaţi din sector a înregistrat o evoluţie de peste 10%.

    Conform informaţiilor analizate, România ocupă poziţia a doua în topul centrelor de outsourcing, după Polonia, cu peste 250 de companii care derulează activităţi de profil. Raportul CBRE mai arată că peste 450.000 de angajaţi din Europa Centrală şi de Est lucrează în acest sector, ceea ce înseamnă că aproximativ 20% din total se află în România.

    Cele opt ţări analizate în raportul Business Services Destinations În Central Europe al CBRE, care include Polonia, România, Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, Lituania, Letonia sau Estonia dispun de aproximativ 2,5 milioane de studenţi şi nu mai puţin de 600.000 de absolvenţi pregătiţi să între în câmpul muncii. Polonia dispune de o resursă de 1,4 milioane de studenţi, cu România aflată pe locul secund în regiune, cu aproximativ 500.000 de studenţi, urmate de Ungaria, cu aproximativ 300.000. (fig. 3)

    Acestea sunt doar câteva dintre motivele pentru care ţară noastră se află pe primul loc la nivel european şi pe locul şase la nivel global în ceea ce priveşte numărul de specialişti IT raportat la totalul populaţiei. (raport A.T. Kearney’s Global Services Location Index 2016).

    Jumatate din numărul total de angajaţi în outsourcing din România lucrează în Bucureşti, potrivit datelor CBRE, printre cele mai mari companii prezente în capitală numărându-se Genpact, CGS, Webhelp, HP, Oracle, Ericsson sau Stefanini.

    “Atractivitatea Bucureştiului este dată în primul rând de numărul ridicat de studenţi din universităţile şi facultăţile din oraş. La nivelul Capitalei există 34 de universităţi, cu numeroase programe şi specializări, în care sunt înscrişi peste 170.000 de studenţi, unde peste 42.000 sunt absolvenţi pregătiţi să între în câmpul muncii. În ultimii ani, România s-a remarcat la nivel european şi a devenit o destinaţie pentru companiile specializate în outsourcing, fiind locul în care, doar la nivelul Bucureştiului, lucrează aproximativ 40.000 de specialişti”, a declarat Mihai Păduroiu, head of advisory & transaction services, investor leasing în divizia de office a CBRE România.

    Evolutia numărului companiilor cu activitate în outsourcing a condus şi la o creştere a numărului proiectelor de birouri din Bucureşti. Până la sfârşitul acestui an, stocul total de proiecte de birouri va depăşi 2,76 milioane de metri pătraţi, cu un pipeline pentru anul viitor ce va ajunge la peste 400.000 mp.

    Bucurestiul devine astfel al doilea oraş din regiune în ceea ce priveşte disponibilitatea spaţiilor de lucru viitoare, după Varşovia. Stocul actual neocupat şi cel al proiectelor aflate în construcţie este la jumătate din cel din Polonia.

    Un număr de peste 20.000 de angajaţi lucrează în outsourcing în Cluj-Napoca, al doilea oraş că mărime din România, pentru companii precum EBS, Betfair, iQuest, 3Pillar Global sau Emerson, mai arată raportul Business Services Destinations în Central Europe.

    In Cluj-Napoca se regăsesc 10 universităţi, cu diferite profituri şi specializări, care atrag anual peste 80.000 de studenţi şi generează anual peste 14.000 de absolvenţi. Investiţiile în proiectele de birouri vor ridică stocul total din Cluj-Napoca la 240.000 mp, pentru anul viitor fiind în construcţie proiecte ce însumează circa 35.000 mp. În Iaşi, companii precum Amazon, Oracle, Capgemini, Unicredit Business Integrated Solution, Ness, Endava sau SCC Services România au angajat aproximativ 13.000 de angajaţi în activităţi de BPO, SSC sau ITO.

  • Fostul preşedinte al Estoniei: Proiectele naţionale de digitalizare trebuie să fie coordonate direct de cel mai puternic om din ţară

    „Aş recomanda cu tărie ca întotdeauna responsabilul cu digitizarea să nu fie un „ministru IT”. O astfel de funcţie nu face decât să permită celorlalţi membri ai guvernului să nu se preocupe de digitizare şi să evite această respon­sa­bilitate. În plus ceilalţi miniştri nu simt respon­sabilitatea de a lua în considerare propunerile Ministerului digitizării. Întotdeauna este cel mai indicat ca politica de digitizare să fie condusă de către un departament care să fie subordonat şi să răspundă direct prim-ministrului sau preşedintelui, în funcţie de sistemul de guvernământ”, a declarat Hendrik Ilves. El va participa în data de 7 noiembrie la Microsoft Summit, unul dintre cele mai importante evenimente de tehnologie şi business de pe piaţa locală, care va avea loc la Teatrul Naţional din Capitală. Ziarul Financiar este partenerul media al Microsoft Summit.

    Estonia se află aproape de sfârşitul unui proces de digitalizare în care cei 1,3 milioane de locuitori au o identitate digitală, iar aproape 99% dintre servicii sunt realizabile online. Cu ajutorul identităţiii digitale peste 90% dintre acţiunile legale care erau condiţionate de deplasarea cetăţeanului la anumite societăţi sau instituţii pot fi realizate acum cu ajutorul unui smartphone, unui laptop sau unei tablete – Estonia fiind astfel una dintre cele mai avansate ţări la nivel global.

    Cum ar trebui să abordeze statul relaţia cu firmele private? „Aş planifica încă de la început să pornesc la drum împreună cu cei din sectorul privat, luând în considerare nevoile şi temerile lor şi asigurându-mă totodată că serviciile lor îndeplinesc anumite standarde. Nu mă tem că sectorul privat ar ceda tentaţiilor de a abuza de acest parteneriat: e în interesul lor să ofere servicii prin intermediul sistemului, plătesc pentru a utiliza un mediu cu un nivel înalt de securitate şi asta e”. Cel mai important lucru nu este însă tehnologia, avertizează fostul preşedinte al Estoniei.

    “Tehnologia, şi simt că nu pot sublinia asta îndeajuns, este pe plan secundar sau poate chiar mai puţin importantă în ziua de astăzi, când legea lui Moore a făcut ca totul să fie atât de ieftin. Ceea ce are importanţă sunt Politicile, Legile şi Regulamentele. Fără dorinţa politică de a implementa elementele esenţiale enumerate la întrebarea de mai devreme, nu se va întâmpla nimic”.

    Cum a ajuns Estonia la poziţia de lider de acum, care a fost momentul în care Ilves a decis să insiste în această direcţie? “Din perspectiva mea cel puţin, aceasta a fost la origine o idee care a crescut din sentimentul de neputinţă care te cuprindea câteodată când realizai drumul enorm de lung pe care Estonia îl avea de parcurs pentru a recupera lipsa de progres din comunism.  După independenţă, Estonia era extrem de săracă. Dacă înainte de al doilea război mondial Estonia şi Finlanda aveau acelaşi PIB pe cap de locuitor, în 1991 PIB-ul pe cap de locuitor al Finlandei era de 13 ori mai mare. Recuperarea părea imposibilă, un veritabil paradox al lui Zeno. Cu toate acestea, am realizat că într-un domeniu – digitizarea – eram mai mult sau mai puţin la acelaşi nivel. Până la urmă primul browser web, Mosaic, a apărut de abia în 1993. M-am gândit că dacă a ajunge din urmă statele avansate ar dura prea mult în alte domenii, în digitizarea societăţii Estonia pornea din acelaşi punct ca toată lumea, neexistând avantaje reale pentru nimeni, sărac sau bogat,  deci, de ce să nu încercăm?

    Astfel că am considerat că digitizarea ar trebui să fie un obiectiv important.  Bazându-mă pe propria mea experienţă educaţională am considerat că trebuie să aducem şcolile estoniene online, ceea ce după multă opoziţie şi critici chiar violente ale <<stupidităţii>> sugestiei, s-a finalizat totuşi în 1998.

    Am considerat că e-guvernarea poate avea multe utilizări, însă m-am gândit că sectorul privat se va computeriza oricum şi va necesita o mulţime de ingineri. Cu toate acestea, în 1993 nu puteam prevedea cum va arăta Estonia ca ţara digitizată, însă ştiam de pe atunci că fiind o ţară mică va trebui să valorificăm la maxim resursa umană, lăsând oamenii să facă ceea ce fac ei mai bine şi punând în seama computerelor un volum cât mai mare de muncă care s-ar putea face digital”, a explicat fostul şef de stat.

    De unde pasiunea pentru tehnologie? „În urmă cu 49 de ani, când eram în clasa a noua, am avut şansa ca profesoara mea de matematică, care urma cursurile de doctorat în educaţie matematică la acea vreme, să ia decizia de a încerca să predea un mic curs de programare.  La clasă aveam un teleprinter cu bandă de hârtie perforată şi un modem de telefon prin intermediul căruia ne conectam la un mainframe aflat la 30 km depărtare. Am învăţat să programam în Basic. Încă am vie amintirea emoţiei absolute pe care am trăit-o când am rulat un program scris de mine care imprima yâx2 (adică x la pătrat). O parte dintre elevii care au participat la acel curs au continuat mai târziu studiile în informatică. Eu nu, însă la facultate, folosind cunoştinţele acumulate, am învăţat să scriu asamblare şi am programat un PDP-8 pentru unul dintre laboratoare. Trebuia să foloseşti un limbaj de asamblare deoarece PDP-8, aşa cum sugerează şi numele lui, avea o memorie de doar 8K, ceea ce astăzi reprezintă dimensiunea unui e-mail gol”, a povestit Ilves.

    Întrebat care ar fi paşii care ar trebui să fie urmaţi de un stat în proiectele de digitalizare, fostul preşedinte al Estoniei a oferit o schiţă pentru un asemenea parcurs.

    Digitizarea este un proces care trebui urmat pas cu pas, iar principalele etape sunt:

    1. Identitate pe bază de chip obligatorie şi universală. Este necesar să fie universală şi obligatorie astfel încât atât sectorul public, cât şi sectorul privat să dezvolte servicii şi să se bazeze pe populaţie că le va utiliza.

    2. Acest ID trebuie să fie conectat la o bază de date naţională pentru a îi oferi statut de semnătură legală, echivalent cu cel al unei semnături olografe, ceea ce creşte spectaculos puterea ID-ului în tranzacţii.

    3. Autentificare multi-pas şi criptare completă pentru a asigura securitatea.

    4. Un schimb de date distribuit astfel încât conexiunile sunt întotdeauna între utilizatori şi servicii sau baze de date specifice, asigurând astfel faptul că nimeni nu poate avea acces la altceva decât la ceea ce are dreptul să acceseze.

    5. Doar în momentul când punctele 1-4 sunt implementate se poate începe adăugarea de servicii (e-reţete, e-fişe medicale, e-cadastru, etc.)

    Care (şi cât de extinsă) ar trebui să fie implicarea companiilor privare în e-guvernare? Care sunt domeniile în care că ar putea aduce firmele private un plus de valoare? „De la bun început sectorul privat a fost motorul e-serviciilor. Centrul de autentificare care verifică fiecare tranzacţie este un parteneriat public-privat în proporţie de 50-50. Sectorul privat adaugă la sistem serviciile sale pentru o securitate sporită a tranzacţiilor. Companiile private semnează contracte şi îşi achită taxele aproape exclusiv prin sistemul digital în Estonia. În acelaşi timp, trăind în Mecca-ul inovaţiei şi IT-ului, Silicon Valley, sunt consternat faţă de cât de primitivă poate fi viaţa offline. Birocraţia nedigitizată pare că abia a ieşit din anii ’50. Deci, în timp ce poţi să te joci cu realitatea augmentată pe iPhone-ul tău 10, trebuie să dovedeşti băncii sau sistemului şcolar că locuieşti unde locuieşti cu o copie xerox a facturii de energie electrică”, a răspuns fostul şef de stat.

    Toomas Hendrik Ilves va fi prezent în 7 noiembrie la Microsoft Summit 2017.  Ziarul Financiar este partenerul media al Microsoft Summit.