BusinessMagazin

Tag: profit

  • Grupul DONA, investiţii de 5 milioane de euro în 2017 în dezvoltarea activităţii de distribuţie şi extinderea reţelei de farmacii

    Suma totală a investiţiilor realizate în 2017 s-a ridicat la valoarea de 5 milioane de euro, alocate pentru finalizarea construcţiei depozitului de medicamente, pentru achiziţia de licenţe şi reamenajări de farmacii.

    Depozitul DONA Logistică are o suprafaţă totală de peste 8.000 mp destinaţi atât spaţiului de depozitare, cât şi birourilor, o capacitate de stocare de 8.000 de paleţi, şi colaborează deja cu mai bine de 300 de clienţi. Distribuţia de medicamente este de asemenea un pilon important de creştere pentru grupul farmaceutic.

    Pentru 2018, reprezentanţii companiei îşi propun creşterea cu 21,5% a cifrei de afaceri, susţinută în special de dezvoltarea activităţii de distribuţie şi a reţelei de farmacii care operează sub brandul DONA. Bugetul de investiţii pentru anul acesta este de patru milioane euro.

    „În momentul de faţă avem contracte semnate cu producători care cumulează 70% din piaţa de medicamente. În 2018 ne vom consolida prezenţa în ţară prin deschiderea de unităţi noi în special în oraşele mici şi medii, acolo unde este încă neacoperită nevoia de servicii farmaceutice. Planurile noastre prevăd depăşirea nivelului de 330 de unităţi”, a declarat Mihaela Ungureanu, directorul general al SIEPCOFAR S.A.

  • ING Bank, profit de aproape 500 mil.lei în 2017 şi a înregistrat peste 100 de milioane de tranzacţii prin POS şi platformele de e-commerce

    În 2017, ING Bank România s-a situat pe locul 6 în sistemul bancar românesc, după active.

    Excluzând veniturile excepţionale obţinute din vânzarea acţiunilor Visa în anul 2016, ING Bank România a obţinut venituri cu 112 milioane de lei mai mari, cu 20% mai mult faţă de anul trecut, în timp ce profitul brut a crescut cu 143 milioane lei în 2017, cu 32% mai mare faţă de 2016.

    Pe zona de Home’Bank, banca a înregistrat 830.000 de clienţi activi în 2017, reprezentând 73% din totalul numărului de clienţi, şi 69,6 milioane de logări în platforma digitală – cu 64% mai mult comparativ cu 2016. Peste jumătate dintre clienţii ING au folosit aplicaţia de mobil.
    Banca a inregistrat peste 100 de milioane de tranzacţii prin POS şi în platformele de e-commerce, cu 48% mai mult decât anul anterior.

    Luând în calcul veniturile obţinute din vânzarea acţiunilor Visa din al doilea trimestru al anului 2016, veniturile companiei au crescut cu 9%, iar profitul brut cu 3%.

    Investiţiile în angajaţi şi digitalizare au dus la o sporire a costurilor operaţionale cu 87 milioane lei, totalizând 752 milioane lei, cu 13% mai mari faţă de anul trecut, ca urmare a diversificării activităţii, a creşterii numărului de angajaţi şi a costurilor de reglementare.

    Numărul clienţilor activi ING România a ajuns la 1.141.000 în 2017, cu 280.000 de noi clienţi anul trecut.

    „Clienţii noştri ne compară nu doar cu alte bănci, ci şi cu alte platforme – fie că sunt financiare, tehnologice sau sociale. Atât timp cât aşteptările clienţilor noştri se schimbă, ne schimbăm şi noi. Credem că nu mai putem vorbi astăzi de banking tradiţional, ci despre inovarea modelului de banking în beneficiul clienţilor care caută o soluţie financiară simplă, sigură şi rapidă”, spune Michal Szczurek, CEO ING Bank România..

    Rata creditelor neperformante a continuat să scadă, de la 3,6% la 3,3%, fiind mult sub media pieţei.

    Creditarea a crescut per ansamblu cu 21% în 2017, de la 17,6 miliarde de lei la 21,2 miliarde, 56% reprezentând segmentul persoanelor fizice şi 44% companiile. Astfel cota de piaţă în creditare a ajuns la 8,9%, de la 7,7%, cu o preferinţă clară pentru moneda locală, creditele în lei reprezentând 76% din împrumuturile totale. Creditarea către IMM-uri a crescut cu 45% comparativ cu anul anterior.

    Valoarea depozitelor a crescut, la 26,8 miliarde lei, cu 20% mai mult versus 2016. La finalul anului trecut, cotă de piaţă ING în fonduri atrase era de 8,4% comparativ cu 7,7%.

    „Le propunem clienţilor noştri un model de banking diferit, care câştigă tot mai mult teren în România. În 2017 am fost, probabil, banca cu cea mai rapidă creştere organică. Le mulţumesc clienţilor şi echipei ING pentru acest rezultat. Numărul clienţilor creşte constant şi, conform ultimului studiu Net Promoter Score, ocupăm primul loc în topul preferinţelor lor. Sunt onorat să fim numărul 1 pentru clienţii noştri din România”, a spus Michal Szczurek, CEO ING Bank România..

    Numărul total al clienţilor la nivel de ING Group a crescut la 37,4 milioane în ultimul an, fiind numărul 1 în clasamentul Net Promoter Score în 9 dintre cele 13 ţări în care este prezentă, inclusiv în România.

    Per ansamblu, în 2017, s-a înregistrat o creştere netă a împrumuturilor de 26,9 miliarde Euro şi o creştere netă de 19,0 miliarde Euro pe segmentul depozitelor. Profitul brut total al grupului în 2017 a crescut cu 2,4%, la 7,199 milioane Euro, iar randamentul capitalului (ROE) a crescut la 10,2%. Cheltuielile operaţionale au crescut în cel de-al patrulea trimestru, pe măsură ce ING a accelerat investiţiile în digitalizare.

  • Şase prieteni au pornit o afacere care credeau că dă faliment în şase luni. Azi business-ul are vânzări de sute de milioane de dolari

    Primul restaurant Hooters a fost deschis pe 1 aprilie 1983 în Clearwater, Florida. Data a fost special aleasă deoarece cei şase asociaţi erau siguri că restaurantul va da faliment. “Eram foarte sigur că o să fiu falit în şase luni” a declarat Stewart. Nu numai că nu a dat faliment, dar a început să facă profit după primele patru luni. Primul restaurant a fost deschis în locul unui club de striptease pe care cei şase l-au cumpărat pe nimic. La doar un an distanţă, Hugh Connerty a cumpărat drepturile pentru Hooters de la cei şase fondatori, apoi Robert H. Brooks şi un grup de investitori din Atlanta au cumpărat o parte din companie de la Hugh Connerty.

    Afacerea s-a extins rapid, iar în 1996, lanţul de restaurante Hooters genera mai mult de 300 de milioane de dolari. Hooters a devenit celebru, inaugurând conceptul de “breastaurant” şi a avut succes datorită femeilor îmbrăcate sumar. În 2002, Brooks a cumpărat toată afacerea şi a devenit preşedinte.

    Meniul restaurantului conţine hamburgers, sandvişuri, fripturi, şi specialitatea casei, aripioare picante. Se spune că toate reţetele din meniu au fost realizate de către Lynn Stewart.

    În 2016 existau peste 430 de locaţii Hooters în lume, majoritatea în SUA. Conceptul Hooters a fost extins şi în alte zone de business. În 2003 s-a lansat linia aeriană Hooters Air, care apoi s-a închis trei ani mai târziu. De asemenea, în 2006 a fost preluat un hotel din Las Vegas şi redenumit Hooters Casino Hotel.

    Potrivit Entrepreneur.com, vânzarile Hooters în 2011 atingeau 1 miliard de dolari. în 2015, potrivit restaurantbusinessonline.com Hooters avea vânzări de aproape 830 de milioane de dolari doar în SUA.

     

  • Profit record pentru cea mai mare bancă din România

    Sergiu Manea, CEO BCR, declară: “Economia a avut o dezvoltare remarcabilă în 2017, iar aceasta a fost susţinută nu doar de revenirea viguroasă a consumului, dar şi de producţia industrială, agricultură şi servicii, sectoare unde BCR a crescut finanţările către companii mici şi mijlocii, mult peste media pieţei. BCR a susţinut şi va susţine programul StartUP Nation, fiind convinşi că este important pentru România, pentru crearea mediului şi culturii  antreprenoriale în ţara noastră.

    În 2018 ne aşteptăm ca economia să aibă în continuare o rată de creştere solidă – în jur de 5%, ca veniturile să crească moderat, iar şomajul să rămână redus, însă vedem, în acelaşi timp, şi riscuri pe pieţele financiare. De aceea, vom oferi clienţilor noştri servicii financiare pe termen lung şi protecţia bugetelor personale. Astfel,  vom continua pe drumul început de a prioritiza creditarea în moneda naţională, cu dobânzi fixe şi opţiuni atractive de asigurare. 

    Nu în ultimul rând, BCR va continua să investească în servicii şi procese moderne facilitate digital, pentru a oferi clienţilor accesibilitate şi convenienţă. Inovaţia tehnologică şi noile capabilităţi schimbă modul în care serviciul bancar trebuie să ajungă la clienţii săi şi la publicul larg, de aceea sunt încântat să remarc faptul că BCR şi-a crescut semnificativ numărul de clienţi activi digital.

    Întregul sector bancar se va remarca printr-o bună competiţie şi consolidare. În acest context, rămâne deosebit de important ca funcţionarea întregului sistem să fie guvernată de regulile pieţei şi competiţiei libere, la fel cum este important ca sistemul bancar să îşi înţeleagă responsabilitatea faţă de sănătatea financiară a României.

    BCR este determinată să se angajeze într-un dialog substanţial şi constructiv pentru a construi capacitatea şi încrederea întregii ţări de a capitaliza oportunităţile sale majore de dezvoltare: infrastructură, educaţie, tehnologie, calitatea locuirii şi a sistemului de sănătate.”

    Banca Comercială Română (BCR) a înregistrat în anul 2017 un rezultat operaţional de 1.343,7 milioane LEI (294,1 milioane EUR) cu 3,5% mai mare decât în anul precedent, 1.297,7 milioane LEI (289,0 milioane EUR), datorită veniturilor operaţionale mai mari şi a eficientizării cheltuielilor. Banca a obţinut astfel un profit net de 668,1 milioane LEI (146,2 milioane EUR), susţinut de dezvoltarea afacerii şi de îmbunătăţirea continuă a calităţii portofoliului.

    În 2017 BCR a acordat clienţilor retail şi corporate credite noi în valoare totala de 8,1 miliarde LEI. Aceasta a condus la un avans al soldului creditelor nete acordate clienţilor de 3,7% an pe an.

    În activitatea bancară de retail, BCR a acordat credite noi în valoare totală de 5,5 miliarde LEI, înregistrându-se vânzari solide de credite de consum şi garantate – în special datorită creditului de nevoi personale cu rate fixe „Divers”, ale cărui vânzări au consemnat o creştere de 7% an pe an. Conform sondajelor noastre, cele mai multe dintre creditele de nevoi personale s-au îndreptat către renovarea locuinţelor (56%), achiziţia unei maşini (14%) şi cumpărare de mobilă (10%).

    Semnificativ este faptul că, anul trecut, peste 10.000 de familii din România au ales să-şi achiziţioneze o casă prin intermediul BCR, alegând fie programul „Prima Casă”, fie creditul ipotecar standard BCR “Casa Mea”, ultimul înregistrând în trimestrul al patrulea o creştere a vânzărilor de peste 77%, în raport cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Per total, aceste evoluţii au condus la o creştere a portofoliului de credite nete retail al băncii de 5,1% an pe an.

    BCR a marcat, de asemenea, în 2017 o serie de creşteri susbtanţiale în operaţiunile electronice şi digitale – 78% mai mulţi clienţi de Mobile Banking şi 32% mai mulţi clienţi de internet Banking.

    Pe segmentul de finanţări corporate, BCR a acordat credite noi in valoare totala de 2,6 miliarde LEI (volume in bilanţ). Se remarcă aici o creştere semnificativă, de 16,8%, a finanţărilor pentru întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM), ca urmare a strategiei proactive de susţinere a antreprenorilor locali. În cadrul finanţărilor de tip corporate, BCR se implică în câteva sectoare-cheie pentru economia românească, precum industria auto, agricultură, energie şi logistică. Co-finanţarea proiectelor care beneficiază de fonduri europene a crescut în ultimul an, BCR deţinând o cotă de piaţă semnificativă şi un portofoliu de peste 8,0 miliarde LEI co-finanţări acordate.

    Per total, aceste evoluţii au condus la o creştere a portofoliului de credite nete corporate al băncii de 1,7% an pe an.

    Veniturile nete din dobânzi au scăzut cu 1,3 % la 1.764,2 milioane LEI (386,2 milioane EUR) de la 1.786,7 milioane LEI (397,9 milioane EUR) în 2016, considerând rezolvarea continuă a portofoliului de credite problematice şi eforturile susţinute de a avea preţuri competitive în piaţă.

    Veniturile nete din comisioane au scăzut cu 1,2% la 700,7 milioane LEI (153,4 milioane EUR) de la 708,9 milioane LEI (157,9 milioane EUR) în 2016, pe seama reducerii veniturilor din comisioane aplicate tranzacţiilor bancare, parţial compensate de creşterea veniturilor din comisioane pentru intermedierea vânzărilor de produse ale subsidiarelor.

    Rezultatul net din tranzacţionare a crescut cu 12,8% la 354,7 milioane LEI (77,6 milioane EUR) de la 314,3 milioane LEI (70,0 milioane EUR) în 2016.

    Venitul operaţional a crescut cu 0,7% la 2.887,9 milioane LEI (632,1 milioane EUR) de la 2.868,2 milioane LEI (638,8 milioane EUR) în 2016, datorită unui mai bun rezultat net din tranzacţionare.

    Cheltuielile administrative generale în 2017 au scăzut cu 1,7% la 1.544,2 milioane LEI (338,0 milioane EUR), de la 1.570,5 milioane LEI (349,8 milioane EUR) în 2016.

    Ca atare, raportul cost-venit s-a îmbunătăţit la 53,5% în 2017 faţa de 54,8% în 2016.

    Referitor la deprecierea activelor financiare care nu sunt măsurate la valoarea justă prin profit şi pierdere, în anul 2017 s-a înregistrat o alocare scăzută de provizoane în valoare de 32,4 milioane LEI (7,1 milioane de euro), faţă de o reluare netă de 280,0 milioane LEI (62,4 milioane EUR) în anul 2016, pe fondul unor evoluţii fireşti în ceea ce priveşte provizionarea de risc.

    Rata creditelor neperformante, de 8,1%, la 31 decembrie 2017, a fost semnificativ mai mică faţă de 11,8% la 31 decembrie 2016, datorită eforturilor depuse constant în ultimii ani pentru reducerea generală a portofoliului de credite neperformante prin recuperări, vânzări de portofolii şi scoateri în afara bilanţului. Rata de acoperire cu provizioane a NPL s-a situat la un nivel confortabil de 92,7%, respectiv 128,5% incluzând valoarea garanţiilor.

    Rata de adecvare a capitalului conform standardelor locale (BCR Banca) în decembrie 2017 se afla la nivelul de 21,3%, semnificativ peste cerinţele obligatorii ale Băncii Naţionale a României. De asemenea, Rata de adecvare a capitalului calculată în conformitate cu standardele de raportare IFRS de 20,2% (Grup BCR), în decembrie 2017 arată clar puternica adecvare a capitalului BCR şi susţinerea sa continuă de către Erste Group. În acest sens, BCR se bucură de una din cele mai solide poziţii de capital şi finanţare dintre băncile româneşti.

    BCR îşi menţine în continuare rata de solvabilitate ridicată, dovedind astfel capacitatea şi angajamentul de susţinere a creşterii intermedierii financiare pentru persoane fizice şi clienţi corporate, consolidând şi mai mult capacitatea de generare a veniturilor din activităţile de bază.

    Depozitele de la clienţi au crescut cu 8,8% la 52.496,1 milioane LEI (11.268,9 milioane EUR) la 31 decembrie 2017 faţă de 48.235,2 milioane LEI (10.626,8 milioane EUR) la 31 decembrie 2016, datorită atât depozitelor retail, cât şi celor corporate. Depozitele clienţilor rămân principala sursă de finanţare a BCR, în timp ce banca beneficiază de surse de finanţare diversificate, incluzând compania mamă. 

    BCR se concentrează pe creditarea în lei, reuşind deja să inverseze mixul de valute din portofoliul de credite în favoarea monedei locale şi pentru a utiliza la maximum capacitatea puternică de auto-finanţare în lei.

     

    Contul de profit şi pierdere

     

     

     

    în milioane LEI

     

    2017

    2016

     

    Venitul net din dobânzi

     

     1.764,2

     1.786,7

     

    Venitul net din comisioane

     

     700,7

     708,9

     

    Venitul net din tranzacţionare

     

     354,7

     314,3

     

    Venit operaţional

     

     2.887,9

     2.868,2

     

    Cheltuieli operaţionale

     

     (1.544,2)

     (1.570,5)

     

    Rezultat operaţional 

     

     1.343,7

     1.297,7

     

    Deprecierea activelor financiare altele decât la valoarea justă prin profit sau pierdere

     

     (32,4)

     280,0

     

    Rezultat net atribuibil acţionarilor companiei mamă

     

     

    668,1

     

    1.041,8

     

     

     

    Bilanţ

     

     

     

     

    în milioane LEI

     

     Dec 2017

     Dec 2016

     

    Numerar şi plasamente la bănci centrale

     

    11.369,3

    11.911,9

     

    Active financiare – deţinute în vederea  tranzacţionării

     

     104,7

     633,2

     

    Active financiare – disponibile la vînzare

     

            6.600,0

            5.574,1

     

    Active financiare – deţinute până la maturitate

     

          14.756,9

          13.904,2

     

    Credite şi avansuri acordate instituţiilor de credit

     

            2.215,1

              552,8

     

    Credite şi avansuri acordate  clienţilor

     

          33.490,9

          32.291,1

     

    Fond comercial şi alte imobilizari necorporale

     

               320,9

               289,3

     

    Alte active

     

               314,4

               365,7

     

    Total active

     

     

    70.940,3

     

    67.514,6

     

     

     

     

     

     

    Pasive financiare deţinute pentru tranzacţionare

     

    44,7

    38,4

     

    Depozite bănci

     

     7.826,2

     9.654,7

     

    Depozite clienţi

     

     52.496,1

     48.235,2

     

    Obligaţiuni emise şi alte fonduri împrumutate

     

     539,6

     637,2

     

    Alte pasive

     

     1.145,2

     709,0

     

    Total capitaluri proprii atribuibile

     

     7.439,1

     6.804,4

     

    Total pasive şi capital

     

     

    70.940,3

     

    67.514,6

     

  • Afacerea perfectă a capitalismului, unde socialismul şi democraţia sunt la bază

    Aşa sunt Facebook, Google, YouTube ca vârfuri de gamă, urmate de Twitter, Instagram, Snapchat şi cine ştie ce va mai apărea. Nu degeaba The Economist, cunoscutul săptămânal economic, denumeşte aceste companii BAAD – Big, Anti-competitive, Addictive and Distructive.

    În 2017, Facebook a avut venituri de 40 de miliarde de dolari, cu un profit de 15 miliarde de dolari. În 2007, când a apărut, a avut încasări de 153 de milioane de dolari, cu o pierdere de 138 de milioane de dolari.

    Google a avut în 2017 venituri de 109 miliarde de dolari, după ce în 2002 avusese venituri de 400 de milioane de dolari.

    Poate criptomonedele, cu evaluările lor utopice, vor reuşi să depăşească Facebook sau Google. Oricum, să creezi din nişte algoritmi bitcoin, să-i dai un concept, să vinzi o idee de blockchain, iar lumea să fie extaziată de acest lucru, de asemenea, mi se pare remarcabil.

    Cel mai sigur, toţi dintre voi – cu mine în frunte – aveţi pagină de Facebook, unde scrieţi aproape zilnic câte ceva, unde puneţi poze, încărcaţi filme şi aşteptaţi să vă citească cineva, să vă dea like, share sau commenturi.

    Un superbusiness: voi lucraţi pe gratis pentru Facebook prin faptul că le oferiţi conţinut, care este vizualizat, citit şi share-uit de prietenii voştri şi de prietenii prietenilor voştri. Facebook vă prelucrează, vă scanează, vă analizează şi vă vinde mai departe advertiserilor sau celor care vor să ştie totul despre voi.

    Mai mult ca sigur că Facebook, Google, Twitter, Snapchat ştiu mai mult despre voi, despre cele mai ascunse gânduri, decât ştiţi voi despre voi.

    John Thornhill, unul dintre cei mai cunoscuţi comentatori de la Financial Times, cel mai mare ziar de business din Europa, constată cu stupoare în articolul ”Social media users of the world unite„ (cu o paralelă la cunoscutul slogan ”Proletari din toate ţările, uniţi-vă!„) că geniul Facebook-ului este că toţi userii lucrează gratis pentru companie, creând cel mai valoros produs. Puterea Facebook-ului este că utilizatorilor, nu un milion, nu o sută de milioane, ci 2 miliarde, adică cei care oferă materia primă, le face cea mai mare plăcere să muncească gratis. În Facebook democraţia este perfectă: scrieţi ce vreţi, când vreţi, comentaţi ce vreţi la oricine sau citiţi ce scriu alţii.

    Facebook nu te plăteşte pentru ce scrii, pentru că o faci de bunăvoie, dar a creat formatul perfect pentru a face acest lucru astfel încât ei să te vândă mai departe. Facebook trebuie doar să se asigure că produsul lor merge 25/24 şi, vorba unei reclame de la noi, ”nu se închide la nonstop“.

    Nu cred că este business mai tare în lume decât cel realizat de Facebook.

    Pentru că avea pierderi şi nimeni nu-şi imagina acest model de business în care materia primă să fie gratis – adică noi toţi -, nu foarte multă lume a pariat pe acest model. Doar utopicii au reuşit să vadă dincolo de cifre modul cum se transformă lumea.

    La fel s-a întâmplat cu Google sau cu YouTube, unde totul este aproape gratis – conţinutul şi utilizarea lui – iar banii se fac din vânzarea utilizării, din vânzarea voastră către advertiseri şi către firmele de cercetare.

    Nu ştiu încotro se vor duce businessurile, dar sigur Facebook şi Google sunt deschizătorii de drumuri ai noii revoluţii industriale, respectiv produsul este gratis şi ajungi să plăteşti pentru utilizarea lui.

    Acest lucru s-ar putea să se întâmple şi în lumea financiară: scăderea dobânzilor sub zero la sută pe an ar testa piaţa cu credite care aveau o dobândă negativă, respectiv banca te plătea ca să iei un împrumut.

    Poate în viitor energia va fi gratis când va bate vântul prea mult, dar vom plăti serviciile din jurul energiei.

    Poate că marii producători auto vă vor oferi maşini gratis, pentru care veţi plăti numai utilizarea.

    Airbnb, WeWork au deschis pieţele pentru alte concepte de business care pornesc de la ideea de share-uire.

    Aşa că, atunci când visaţi la milioanele pe care le veţi câştiga dintr-o idee de afaceri, mai întâi gândiţi-vă cum faceţi ca cei din jur, şi cât mai mulţi, să lucreze gratis pentru voi şi să le facă cea mai mare plăcere. Se cheamă experienţă.

    Noroc că sunt celelalte businesuri care plătesc salariile.

  • Bittnet a înregistrat anul trecut o creştere a veniturilor de 58%

    Veniturile din servicii IT au adus 12,1 milioane lei (cu 46% mai mult faţă de 2016), trainingurile IT au adus 8,1 milioane lei (49% creştere) în timp ce serviciile cloud au înregistrat o creştere de aproape 400%, cu un venit total în valoare de 1,6 milioane lei în 2017.

    GECAD NET, deşi aflată sub managementul Bittnet doar în ultimele trei luni ale anului, a reuşit să încheie anul 2017 pe profit, pentru prima dată în ultimii 3 ani, datorită reducerii costurilor. GECAD NET a încheiat anul 2017 cu o cifră de afaceri de 21,5 milioane lei şi un profit net de 145.000 lei.

    Propunerea managementului pentru alocarea profiturilor din 2017 este de a le reinvesti, în conformitate cu strategia aleasă la momentul listării. Ca urmare, managementul intenţionează să propună acţionarilor ca societatea să-şi majoreze capitalul prin distribuirea de acţiuni gratuite acţionarilor, utilizând profiturile nerepartizate plus primele de emisiune din majorarea de capital realizată în ianuarie 2018.

    Achiziţia GECAD NET a fost evenimentul cheie al anului 2017, dar şi alte dezvoltări au contribuit la creşterea companiei, cum ar fi: inaugurarea a două noi birouri regionale, la Iaşi şi Timişoara, extinderea la peste 20 a proiectelor de tip „managed services” pe tehnologii cloud şi cybersecurity, dar şi mutarea într-un sediu nou, cu o capacitate triplă de livrare de traininguri IT şi creşterea continuă a veniturilor provenite din exporturi: +75% faţă de 2016, ajungând la 520.000 euro.

  • Veniturile Electrica au crescut în 2017 la 481,2 mil. lei, dar profitul a scăzut la 257 mil. lei

    Compania a raportat pierderi din exploatare totalizând 107,4 milioane de lei anul trecut, în scădere faţă de totalul de 115,6 milioane de lei consemnat în 2016.

    Totodată, datoriile Electrica SA au crescut de la 84,4 milioane de lei în 2016 la 104,8 milioane de lei în 2017.

    „Situaţiile financiare preliminare sunt neauditate, individuale, şi au fost întocmite în conformitate cu standardele IFRS-EU”, precizează Electrica în comunicarea către Bursă.

  • SALARIUL unei angajate de la Aeroporturi Bucureşti bate PROFITURILE Rompetrol, Metro, Lidl, Electrica sau Mol

    Potrivit raportului realizat de Corpul de Control al Guvernului asupra activităţii Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti, angajata Camelia Meţler ar fi obţinut un salariu de 70.894 de lei pentru doar 112 minute de muncă. Acest venit este echivalentrul a 632 de lei pe minut sau 10,5 lei pe secundă. O altă angajată, Cristina Neamţu, care a lucrat doar două zile (16 ore), a primit un salariu de 43.003 lei – echivalentul a 44 de lei pe minut sau 75 de bani pe secundă.

    CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI AICI
     

  • AS Monaco este cel mai profitabil club de fotbal din lume; Real Madrid, pe locul 6

    Campioana Franţei a realizat un profit de 286 de milioane de euro, în urma transferurilor de jucători. AS Monaco a încasat 416 milioane de euro, dintre care a investit 130 de milioane.

    Gruparea franceză este urmată, în acest top, de Borussia Dortmund, Olympique Lyon, AS Roma, ACF Fiorentina şi Real Madrid. Chiar dacă este percepută în continuare ca o echipă care investeşte sume imense în transferuri, campioana en titre a Spaniei şi a Europei este pe plus cu 47 de milioane de euro, după ce a primit 139 de milioane de euro şi a cheltuit 92.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul cere 90% din profiturile companiilor de stat pe 2017. Va urma un “carnaval” al dividendelor

    “Mandatarea reprezentanţilor statului în Adunarea generală a acţionarilor/Consiliul de administraţie, după caz, la societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi la regiile autonome, în vederea luării măsurilor ce se impun pentru repartizarea unei cote de minim 90% din profitul net realizat al anului 2017 sub formă de dividende/vărsăminte la bugetul de stat”, se arată într-un comunicat transmis astăzi de Guvern.​

    Guvernul apelează din nou la companiile de stat în vederea atragerii de bani la buget, dezechilibrat de majorările salariale şi de încasările mai mici din TVA, aşa cum s-a întâmplat şi anul trecut. Multe dintre companii au susţinut că prin dirijarea a 90% din profit vor rămâne fără bani de investiţii.

    Analiştii şi brokerii chestionaţi de ZF au anticipat că Guvernul va lua această decizie şi anul acesta prin prisma situaţiei financiare a statului.

    De exemplu BRK a calculat randamente de 10-12% la Nuclearelectrica, Romgaz, Transgaz în contextul unei repartizări de 90% din profiturile pe 2017.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro