In plangere sunt listate 11 companii producatoare de LCD-uri,
printre care se afla Toshipba, Philips, Samsung, Sharp, Shungwa
Picture Tubes si LG Display.
Conform producatorului finlandez companiile s-au inteles in
vederea cresterii artificiale a preturilor de pe piata LCD-urilor,
intre 1996 si 2006.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Cel mai mare producator de vin din lume este Italia, cu 48,6
milioane de hectolitri de vin. Romania este depasita de Chile si
Rusia, cu productii de 8,7 milioane hectolitri, respectiv 7,1
milioane de hectolitri de vin.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
“Vestea este imbucuratoare pentru procesatorii romani, deoarece
vor putea iesi la export pe piata Uniunii Europene cu produse
fabricate in Romania”, a declarat pentru Business Magazin Daniel
Botanoiu, presedintele Asociatiei Generale a Producatorilor
Agricoli din Romania.
Comertul exterior cu produse din carne de porc ar putea sa aduca
Romaniei aproximativ 500 milioane euro, potrivit Asociatiei Romane
a Carnii.
Cu toate acestea, masura prin care se permite liberalizarea
comertului cu carne de porc este una provizorie, Uniunea Europeana
monitorizand in continuare evolutia pestei pe teritoriul Romaniei
si amenintand cu sistarea exporturilor la primele semne care vor
indica scaparea de sub control a pestei.
Crescatorii de porci nu sunt insa prea bucurosi la auzul acestei
vesti, deoarece procesatori se vor orienta catre importuri de carne
nu numai pentru a produce pentru export, dar si pentru a deservi
piata interna.
“Sectorul de crestere a porcului risca o depreciere severa mai
ale in situatia in care principalul beneficiar, industria
procesatoare, se va orienta spre export, ce poate fi accesat numai
prin prelucrarea carnii de porc din import”, a afirmat Catalin
Lapuste, doctorand in zootehnie.
Embargoul in privinta comercializarii carnii de porc pe piata
comunitara a fost impus Romaniei in 2007 si ridicarea sa a fost
conditionata de eradicarea pestei porcine fara utilizarea
vaccinului. Spre deosebire de Romania, care s-a grabit sa declare
epidemie odata cu izbucnirea unui focar de pesta la Timisoara, tari
precum Germania si Bulgaria au izolat doar regiunile in care s-a
depistat maladia, comertul intracomunitar nefiind afectat.
Daca anul trecut alocatia bugetara pentru sanatate a fost de
4,2% din PIB, in 2009 s-a produs un regres si a fost alocat un
procent de 3,2% din PIB pentru sanatate. “Drept consecinta,
trimestrul IV al acestui an a ramas neacoperit si stim foarte bine
dificultatile cu care ne confruntam. In conditiile in care 3,2% au
lasat T4 descoperit, colapsul de anul viitor va incepe inca din
luna iunie”, a explicat Zaharescu, care subliniaza importanta
acestei probleme si considera ca “trebuie sa negocieze cu
autoritatile pentru a gasi cele mai bune solutii”.
Producatorii de medicamente vin cu unele idei. Promovarea pe
scara larga a unei bune utilizari a medicamentelor si adoptarea
unui buget care sa permita o crestere realista a consumului de
medicamente se traduc in economii substantiale la cheltuielile
generate pentru ingrijirile de sanatate. Producatorii mai cer o
interactiune activa a autoritatilor cu industria si alocarea unui
buget mai mare pentru medicamente, dar si luarea in considerare a
impactului unui medicament nu numai din punctul de vedere al
bugetului, ci si al valorii tratamentului.
“Acesti 22% din totalul cheltuielilor de sanatate, alocati
pentru medicamente, sunt foarte bine controlati si pot avea un
impact imediat asupra imbunatatirii starii de sanatate a
populatiei. Cheltuielile cu medicamentele trebuie privite ca o
investitie si nu ca o cheltuiala imediata”, sustine directorul
ARPIM, Dan Zaharescu. Pentru anul 2008, circa 830 de milioane de
euro au fost cheltuite pentru medicamente compensate (14,6% din
totalul bugetului de sanatate), 490 de milioane au mers in
programele nationale (8,6%), iar cheltuielile cu spitalele au
reprezentat 31,6%, in timp ce 2,5 miliarde au mers pe salarii si
alte cheltuieli.
Romania se afla in coada clasamentului European in ceea ce
priveste cheltuielile pentru consumul de medicamente (circa 75 de
euro/cap de locuitor), in timp ce media europeana se afla in jurul
sumei de 250 de euro/cap de locuitor, iar cifrele cele mai
ridicatede pe continent, ajung la 400. “Imaginea creata, cum ca in
Romania s-ar consuma foarte multe medicamente, este departe de a fi
reala”, a mai declarat Zaharescu, in cadrul Conferintei Pharma
Forum.
In totalul cheltuielilor cu sanatatea, banii care merg pentru
medicamente reprezinta 22,3%. Un studiu al OMS arata ca, prin
cresterea cu 10% a consumului de medicamente, se mareste cu 6%
speranta de viata.
“Nu exista design de criza”, spunea Stefan Lamm, designerul-sef
de la Ford la Salonul de la Geneva din primavara acestui an. “Criza
a accelerat dezvoltarea de noi tehnologii”, a completat Ludwig
Wilisch, inginerul-sef de la BMW la salonul de Frankfurt aflat in
plina desfasurare.
Cu toate acestea dezvoltarea de noi modele ii preseaza de
producatori sa adopte tot mai multe solutii low-cost. Cum ar fi
interiorul noului Saab 9-5, care este mai mult sau mai putin
preluat de la Opel Insignia, la fel si calitatea materialelor.
Aceeasi “ideologie” fusese vazuta in trecut la Jaguar – modelul
X-Type, de clasa medie, avea foarte multe elemente preluate de la
un Ford Mondeo.
Dar sa revenim la Salonul Auto de la Frankfurt, cel mai
important eveniment din industria auto europeana din acest an, care
are loc imediat dupa ce programul “Rabla” din Germania, prin care
s-au vandut 2 milioane de masini, a luat sfarsit, dar si in
contextul in care in alte tari astfel de programe se lanseaza sau
continua.
Potrivit organizatorilor, la editia din acest an sunt asteptati
750.000 de vizitatori, fata de 900.000 in 2007. In plus, datorita
scaderilor din Europa de Est, si numarul jurnalistilor din aceasta
parte a Europei a fost semnificativ diminuat in comparatie cu
Salonul de la Paris din toamna anului trecut si chiar fata de
Geneva din primavara.
Daca la editia anterioara a Salonului, unde Ford a semnat
contractul cu statul roman pentru preluarea pachetului majoritar de
actiuni in cadrul Automobile Craiova, in timp ce Dacia lansa
versiunea diesel a modelului Logan, anul acesta “importanta”
Salonului pentru Romania este mult mai mica.
Probabil printre cele mai importante premiere pentru Romania au
fost lansarile noului Renault Fluence, care inlocuieste versiunea
sedan a Megane, cel de-al doilea cel mai bine vandut model al
constructorului francez de pe piata locala, dar si Ford C-Max, un
model care prefigureaza viitoarea generatie a Focus, cel mai bine
vandut Ford de pe piata romaneasca.
In ciuda zvonurilor de pe piata auto locala, Dacia nu a venit la
Frankfurt cu SUV-ul low-cost pe care il asteapta o intreaga
industrie. Cel mai probabil primul SUV Dacia va fi prezentat in
primavara, in cadrul Salonului Auto de la Geneva, unde in acest an
a fost prezentat Sandero Stepway, primul sau crossover (model la
limita dintre doua segmente clasice).
Editia de anul acesta a Salonului Auto de la Frankfurt este fara
indoiala cea mai “verde” de pana acum. Trendul masinilor ecologice,
demarat in toamna anului 2006 la Paris, este acum mai puternic ca
niciodata.
In inima Banatului, la 10 minute de mers pe jos de centrul Timisoarei, un vizitator neatent ar putea trece cu usurinta pe langa cateva cladiri, admirandu-le, dar fara sa banuiasca macar ca dincolo de portile de er se fabrica cea mai veche bere din Romania, Timisoreana. Numai hornul innegrit de fum al primului uscator de malt modern, construit in 1900, simbol al orasului, da de gandit ca acolo poate fi o fabrica. Cumparata in 2001 de Ursus Breweries (parte a SAB Miller), fabrica a pastrat stilul arhitectural al secolului al XVIII-lea, perioada cand a fost construita. Sud-africanii de la SAB Miller au conservat infatisarea fabricii, dar au investit aici in ultimii doi ani peste 50 de milioane de euro.
“Fabrica de aici e foarte veche, dar in egala masura este una dintre cele mai moderne fabrici din tara”, declara Dragos Hopulele, directorul fabricii de la Timisoara. Dincolo de poarta fabricii, in mijlocul unui spatiu verde se afla o mica locomotiva, scoasa de cativa ani din uz, care obisnuia sa transporte berea direct de la fabrica spre centrul orasului. Conducerea fabricii se gandeste deja sa valorifice elementele de traditie si sa organizeze tururi ale fabricii pentru publicul larg, incepand de anul viitor. Vizitatorul poate trece prin fiecare etapa de productie, de la sala de fierbere, unde este o adevarata sauna, cu temperaturi de peste 50 de grade, la incaperea unde berea fermenteaza – un veritabil frigider, cu temperaturi ce coboara sub 4 grade. In aer persista un puternic miros de cereale fierte amestecate cu un iz de malt. Muncitorii sunt insa rari: fabricarea berii este atat de tehnologizata si informatizata, incat nu mai e nevoie de oameni in salile de productie.
Cu toate acestea, numarul de angajati nu a scazut gratie cresterii capacitatii de productie: “Numarul de angajati a crescut cu 20% dupa investitii si astazi avem in jur de 300 de lucratori aici la fabrica”, spune Hopulele. Linia de imbuteliere pentru doze a fost inaugurata la jumatatea lunii iulie si este ultima faza a investitiei mai sus mentionate, de 50 de milioane de euro. Doua noi linii – pentru PET si doze – dubleaza capacitatea de productie a fabricii, care depaseste astfel 2 milioane de hectolitri. Aceasta inseamna ca productia totala a Ursus Breweries este mai mare de 7 milioane de hectolitri la nivel national, avand in vedere ca firma mai avand fabrici la Buzau, Brasov si Cluj-Napoca. Reprezentantii Ursus justifica investitia prin faptul ca aproape jumatate din berea vanduta in Romania este ambalata la PET. Iar consumul de bere la PET a avut, la nivelul intregii piete, cea mai mare crestere in primele 5 luni ale anului, potrivit companiei de cercetare de piata Nielsen.
Orientarea romanilor spre doze si PET este legata de cantitatea mare de bere consumata acasa – 70% din total. “Desi vanzarile au scazut cu 8% in prima parte a anului, cantitatea de bere consumata acasa a ramas constanta”, declara Shachar Shaine, director general al United Romanian Breweries Bereprod (URBB), producatorul marcilor Tuborg si Carlsberg. Desi piata scade si implicit afacerile berarilor sufera, Ursus nu opreste investitiile, asa cum n-o fac nici competitorii sai. “Vom continua investitiile in imbunatatirea liniilor de fabricatie”, spune Stephan Maria Weber, directorul general al Ursus Breweries, care a preluat fraiele companiei in urma cu doi ani. Weber e de formatie militara, lucrand doi ani in fortele speciale, ca parasutist, experienta ce i-a dezvoltat principii dupa care se mai ghideaza si astazi in afaceri.
“Trebuie sa nu uiti de parasuta de rezerva – intotdeauna se poate intampla un eveniment neprevazut si trebuie sa ai un plan de rezerva”, comenteaza Weber. Ursus Breweries este liderul pe piata berii, urmat la mica distanta de Heineken, apoi de Inbev Romania (fosta Interbrew), European Drinks si United Romanian Breweries Bereprod (URBB). Ursus Breweries a avut in 2008 o cifra de afaceri de 325 de milioane de euro, iar Heineken a realizat vanzari de 270 de milioane de euro, conform informatiilor de pe site-ul Ministerului de Finante.
Deschiderea fabricilor Toyota-PSA Peugeot Citroen si KIA in Slovacia a facut ca anul trecut tara sa fie singura din Europa unde au fost produse mai mult de 100 de masini pe cap de locuitor.
Economia slovaca, puternic dependenta de industria auto va primi insa o puternica lovitura in acest an, pe fondul puternicului declin pe care il inregistreaza vanzarile de masini la nivel mondial.
In top se mai afla Slovenia si Cehia, dar si Germania si Belgia.
Romania este situata pe unul dintre ultimele locuri in Europa din punct de vedere al masinilor produse pe cap de locuitor.
Explozia vanzarilor de masini din ultimii ani a facut ca parcul auto sa creasca acelerat, peste 4 milioane de autoturisme fiind in prezent inmatriculate in tara. Mai important, cresterea vanzarilor de masini s-a facut in principal prin achizitia de masini noi, ceea ce a „curatat” foarte mult parcul auto fata de situatia din urma cu 10-15 ani cand mai mult de trei sferturi din masini aveau o vechime de peste 15 ani.
Mai mult, ponderea Dacia in parcul auto a scazut permanent pe masura ce importurile au explodat, sustinand avantul din ultimii ani al pietei, fie ca fost vorba de perioada 2005-iunie 2008, cand au crescut in special vanzarile de masini noi sau perioada de dupa iulie 2008 cand au explodat importurile de masini second-hand.
Cu toate acestea, preturile panourilor sunt in continua scadere iar veniturile s-ar putea sa se imbunatateasca substantial tocmai in 2010. Atat principalii jucatori de pe piata americana, SunPower Corp, First Solar Inc si MEMC Electronic Materials cat si companiile chineze si germane din industria panourilor solare sunt asteptate sa isi faca publice, in urmatorele doua saptamani, rapoartele trimestriale. Cel de-al doilea trimestru a fost privit de companiile producatoare ca un moment de cotitura, informeaza Reuters.
Rezultatele din cel Q2 sunt asteptate sa fie un real progres fata de cele din primul semestru, cand multe companii au declarat pierderi serioase. In orice caz, analistii sunt interesati indeosebi de perspectivele producatorilor pentru intreg restul anului. “Lucru care conteaza cel mai mult va fi atitudinea managementului legata de modificarea cererii si de preturile de vanzare” a afirmat Burt Chaon, analist Simmons & Co, intr-un interviu. “Ma astept ca cererea sa creasca in cel de-al treilea trimestru.” Cererea de panouri solare a avut de suferit in anul precedent datorita lipsei de finantare a proiectelor legate de energie regenerabila si o retragere a subventiilor oferite in Spania si Germania, sustine Reuters.
Declinul cererii a avut ca rezultat o supraproductie globala de panouri solare, ulterior o scadere a preturilor si a profitul producatorilor. Totusi, multe companii au declarat ca spera la imbunatatirii pe temeiul recentei redresarii ale economiei americane, conform Reuters. Exista si prognoze mai putin optimiste: Hendi Susanto, analist Gabelii & Co crede ca “scaderea peste asteptari a preturilor va umbri cresterea volumului de vanzari”. Compania germana numarul unu in lume Q-Cells a uimit cand a prognozat in cel de-al doilea trimestru pierderi de 62 milioane de euro (neincluzand dobanzile si taxele). Producatorul de celule solare Ersol, s-a comportat similar manifestand previziuni mai sumbre legate de profitul anual. “Pentru mine, aceasta revenire a fost un vis frumos” a declarat Sebastian Growe, analist Equinet. “Exista speranta la nivelul companiilor, dar ceea ce ma uimeste e ca aceasta speranta rareori se materializeaza in cifre reale”.
Cititi mai multe despre industria panourilor solare pe www.reuters.com