Tag: PIB

  • China versus România, de la Glorie la Neputinţă

    Cu un ritm anual de creştere a economiei de 7%, până în 2025, China va depăşi economia SUA, ca în următorii 20 de ani PIB-ul Chinei să fie de două ori mai mare decât cel al Statelor Unite. Doar militar, China nu va putea depăşi SUA. Chiar dacă China dispune de cea mai mare armată regulată din lume, totalizând 2,3 milioane de cadre active şi 800.000 de rezervişti, din punct de vedere al înzestrării, armata Statelor Unite este net superioară. Acest avantaj este asigurat şi de bugetul alocat de Statele Unite armatei, care, anul acesta, a ajuns la 713 miliarde dolari, faţă de doar 175 miliarde dolari bugetul armatei chineze.
     
    În 20 de ani, China a construit 90.000 km de autostrăzi, România 500
     
    În 1990, România avea un PIB de 39 miliarde dolari, China unul de 360 miliarde dolari. În 2017, România raporta un PIB de 200 miliarde dolari şi China 13.000 miliarde dolari. Cu alte cuvinte, PIB-ul României, în 27 de ani, a crescut de cinci ori, pe când al Chinei de 36 de ori. În anii 90, şi România şi China aveau câte 200 km de autostradă. Azi, noi avem 750 km, iar China peste 90.000 km, fiind ţara cu cei mai mulţi km de autostradă. China a construit în 25 de ani mai multe autostrăzi decât SUA în 100 de ani. În România, trenurile circulă cu o viteză medie de 40 km/h, pe când în China cu 350 km/h. Chiar 450 km/h, pe calea ferată ce leagă oraşul Shanghai de aeroport. Eu însumi am călătorit cu trenul între Beijing şi Xian şi Shanghai şi Beijing. În ultimii 15 ani, China a construit peste 20.000 km de cale ferată de mare viteză. 
     
    Bucureşti, mai poluat decât Beijing

    Dacă până în urmă cu câţiva ani Beijing era cel mai poluat oraş din lume, cu valori de peste 300 ug/mc, azi nivelul poluării măsurat de noi, în cele cinci zile, e în jur de 35 ug/mc, de două ori mai puţin decât  valorile înregistrate în Bucureşti. China a investit, în ultimii cinci ani, peste 270 miliarde dolari în proiecte de mediu şi în combaterea poluării. A închis jumătate din centralele electrice pe cărbune, mii de uzine şi fabrici poluante. A construit capacităţi de producţie a energiei electrice din surse hidro, fotovoltaic şi eolian. Primii trei producători globali de eoliene şi panouri solare sunt companii chineze.

    China deţine cel mai mare parc fotovoltaic din lume, ce se întinde pe o suprafaţă de 2.500 de hectare, şi care alimentează cu energie peste un milion de locuinţe. China a interzis circulaţia pe drumurile publice a maşinilor Euro 1 – Euro 3. Noi, anul trecut, am anulat timbrul de mediu, transformând România în cimitirul european al rablelor. Anul trecut, China a fabricat peste 7000.000 de maşini electrice, cât celelalte state la un loc, propunându-şi ca, în 2025, să ajungă la o producţie de 7 milioane de maşini electrice. Noi ne lăudăm că avem cea mai mare viteză la internet din lume. Deşi nu ştiu la ce ne foloseşte, că pentru WhatsApp şi Facebook nu avem nevoie de aşa o viteză. Chinezii se laudă cu cel mai rapid computer din lume, cu o capacitate de procesare de 93.000 miliarde de calcule pe secundă. Noi ne uităm sau visăm la stele cu ochii larg deschişi, pe când chinezii au construit cel mai mare telescop din lume, cu un diametru de 500 de metri şi o lungime de 3 km. 

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Banca Mondială anunţă ÎNCEPUTUL petrecerii în România: Dragnea poate deschide ŞAMPANIA. Anunţul BOMĂ a venit

    Atât în 2016, cât şi în 2017, media de creştere a PIB-ului pe cap de locuitor a fost, în România, de aproximativ 2.000 de dolari pe an. În 2016, de exemplu, PIB-ul era de 22.370 de dolari (+1.990 comparativ cu 2015), iar în 2017 indicatorul urcase la 24.510 (+2.140 comparativ cu 2016).

     
    Conform Băncii Mondiale, în 2020, PIB-ul pe cap de locuitor ar urma să ajungă la 29.820 de dolari – puţin mai mult decât avea Elveţia în 1989. Iar până în 2023, ultimul an acoperit de estimările Băncii Mondiale, PIB-ul pe cap de locuitor ar urma să ajungă până la 35.120 de dolari.
     
    Prin comparaţie, în plină „Epocă de Aur” comunistă, PIB-ul pe cap de locuitor al României era de doar 4.770 de dolari. Iar în 1989 acesta urcase la 7.490 de dolari.
     
    Cele mai mari sume reprezentând PIB-ul pe cap de locuitor din Europa sunt în Luxembourg (110.870 de dolari), Irlanda (79.920 de dolari), Norvegia (74.070 de dolari) şi Elveţia (63.380 de dolari), Iar cele mai mici, de sub 30.000 de dolari, au fost înregistrate în Bulgaria (26.500 de dolari), România, Croaţia (25.810), Letonia (29.4900) şi Federaţia Rusă (28.960).
     
    De altfel, sumele reprezentând PIB pe cap de locuitor din Luxembourg, Norvegia şi Irlanda sunt cele mai mari la nivel mondial. Cifre foarte mari mai sunt înregistrate în Emiratele Arabe Unite (68.660 de dolari), Statele Unite (62.150 de dolari), Suedia (53.080 de dolari) sau Olanda (56.440 de dolari).
     
  • În primul trimestru România a avut a cincea creştere economică pe plan european

    PIB a crescut în primul trimestru cu 2,5% în zona euro şi cu 2,4% în UE 28 faţă de T1 2017. Faţă de ultimul trimestru din 2017, PIB a crescut cu 0,7% în zona euro şi cu 0,6% în UE 28.

    În Statele Unite PIB a crescut cu 0,6% faţă de trimestrul precedent şi cu 2,9% faţă de perioada similară a anului trecut.

  • Avertisment: Una din patru noi angajări din ultimul an s-a facut la stat. „Factura salarială din sectorul bugetar este prea mare în raport cu resursele pe care le avem.“

    Soldul noilor angajări din sectorul public în perioada februarie 2017 – februarie 2018 a fost de 24.000, repre­zen­tând un sfert (26%) din totalul celor aproape 108.000 de noi angajări fă­cute în ultimul an la ni­velul întregii economii.
     
    Cele mai multe noi angajări (peste 20.100 de persoane) s-au realizat în sectorul servici­ilor de sănătate şi asistenţă socială, unde de alt­fel şi salariile au crescut ca urmare a deciziilor luate de guvern. Astfel, numărul de salariaţi din sănătate a ajuns la 384.100 la finalul lunii februarie a acestui an, fiind cu 6% mai mare decât în perioada similară din 2017.
     
    „În sănătate există clar un deficit mare de personal, nu văd nimic rău că a crescut numărul de angajaţi. În sectorul public sunt zone în care există un deficit mare de personal şi zone unde sunt excedente. M-ar preocupa mai mult dinamica din administraţie publică şi mai puţin cea din sănătate, pentru că în sănătate ştim cu toţii, în orice spital există un deficit mare de personal“, a explicat Ionuţ Dumitru, preşe­dintele Consiliului Fiscal.
     
  • Oraşul din România care se bate cot la cot cu marile capitale europene şi are şansă să ajungă din urmă Madrid, Roma sau Copenhaga

    Dezvoltarea economică este in continuare inegală la nivelul diferitelor regiuni din Europa, zonele bogate dintr-o anumită ţară având în medie un PIB per capita de 2,3 ori mai mare decât oraşele mai sărace, situaţie care însă nu se regăseşte şi în cazul României, a cărei Capitală seamănă mai degrabă cu Roma, Madrid sau Copenhaga decât cu orice altă zonă din ţară, arată un studiu realizat de Banca Mondială.

    Astfel, în ţările mai puţin dezvoltate din Europa, oraşele principale, precum Bratislava şi Bucureşti tind să aibă mai multe în comun cu capitalele din Vest, la nivel de PIB per capita, decât cu oraşele secundare din propria ţară.

    Chiar dacă aceste tendinţe sunt destul de comune şi sunt rezultatul unor procese economice eficiente, ele au o serie de consecinţe nedorite în privinţa oportunităţilor şi beneficiilor locuitorilor din regiunile “cu creştere lentă”, ceea ce duce la sărăcie şi emigrare. În plus, disparităţile la nivel regional ameninţă coeziunea politică şi socială şi hrănesc mesajele populiste.

    Oraşul din România care se bate cot la cot cu marile capitale europene şi are şansă să ajungă din urmă Madrid, Roma sau Copenhaga

  • CE menţine prognoza de 4,5% pentru creşterea PIB în România şi riscul de deficit excesiv în 2018

    Pentru anul 2019, prognoza CE de creştere economică pentru România a fost revizuită în jos, de la 4% în varianta de iarnă a prognozei (publicată în februarie) la 3,9% în varianta actuală.

    „Se estimează că creşterea PIB-ului real va încetini în 2018, dar va rămâne robustă. Piaţa muncii se aşteaptă să rămână rigidă pe parcursul orizontului de prognoză. Inflaţia a crescut la sfârşitul anului 2017 şi prognoza arată că va continua să crească, în continuare, în 2018, înainte de a se tempera, într-o oarecare măsură, în 2019. Se preconizează că deficitul bugetar va creşte semnificativ, în mare parte din cauza majorărilor salariale din sectorul public”, notează autorii prognozei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Deficitul bugetar din primul trimestru a fost de 4,46 mld. lei – 0,48% din PIB

    Deficitul este sub nivelul prognozat pentru perioada analizată, de 0,97% din PIB (8,96 miliarde de lei).

    Potrivit MFP, veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 66,4 miliarde de lei, reprezentând 7,2% din PIB, sunt cu 11,5% mai mari, în termeni nominali, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România ocupă locul 3 din UE în topul ţărilor cu cele mai mari deficite bugetare din 2017

    România apare în statistica europeană cu un PIB de 858,3 miliarde de lei în 2017 şi cu un deficit bugetar de 25,01 miliarde de lei – 2,9%, adică la limita superioară convenită prin Tratatul de la Maastricht. Cheltuielile au fost de 33,4% din PIB, iar veniturile – de 30,5% din PIB. Potrivit Eurostat, două state membre au avut deficite egale sau mai mari de 3% din PIB: Spania (3,1%) şi Portugalia (3%).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bursele rămân fără companii americane

    Una dintre cele mai importante decizii din viaţa unei companii este aceea de a vinde sau nu acţiuni. Decizia de a lista compania pe bursă este influenţată de mai mulţi factori, precum condiţiile economice, legislaţia în vigoare, caracteristicile firmei sau condiţiile impuse de instituţia bursieră aleasă.

    Numărul companiilor publice a scăzut cu 50% în perioada 1996-2016, principalul motiv fiind creşterea costurilor de administrare venită pe fondul unei înăspriri a legislaţiei americane. Unele costuri sunt financiare (aşa cum sunt cele legate de listarea în sine şi apoi de raportarea datelor), în vreme ce altele sunt mai puţin tangibile (compania poate fi în permanenţă ”hăituită“ de investitori sau poate fi ţinta unor presiuni politice). Deşi numărul de companii publice a scăzut la jumătate, valoarea celor existente a crescut de la 105% din valoarea PIB-ului la 136% la sută raportat la acelaşi nivel de referinţă. |n acelaşi timp, numărul anual de listări a scăzut dramatic, de la 845 în 1996 la 128 în 2016.

    Companiile aşteaptă mult mai mult înainte de a se lista, asta în condiţiile în care decid să o facă. Reducerea numărului de listări pe bursă a crescut vârsta medie a companiilor publice cu 50%, de la 12 la 18 ani. Şi dacă situaţia nu este încă atât de gravă în sectorul tehnologic, unde companiile au în general un capital mare, impactul asupra organizaţiilor mici şi mijlocii a fost devastator. Un studiu al celor de la Wall Street Journal este grăitor în acest sens: valoarea medie a companiilor listate a crescut cu 400% în ultimii 20 de ani.

    Cei care au beneficiat de pe urma acestui trend sunt investitorii puternici, având de obicei în spate numele unui fond de investiţii cu resurse însemnate.

    Pe de altă parte, nici beneficiile listării nu mai sunt ce-au fost; companiile private au o capacitate mult mai mare de a obţine investiţii în runde târzii, reuşind astfel să finanţeze inovaţiile propuse. Procesul de prelistare a devenit, practic, oferta publică iniţială din urmă cu 30 de ani.

    Faptul că organizaţiile de azi îşi cresc valoarea anterior listării şi nu ca urmare a acesteia demonstrează că investitorii privaţi, care nu lucrează alături de fonduri de investiţii, sunt în pericol de a rata numeroase ocazii.

    Un alt pericol pentru aceştia e adus de lipsa opţiunilor  există mai puţin de 4.000 de companii listate, în vreme ce numărul companiilor private trece de 6 milioane. Cu alte cuvinte, pentru aceştia a devenit imposibil să obţină o expunere diversificată fără a apela la fondurile de investiţii. Strategia clasică de a avea o structură investiţională de 60/40  60% investiţii în acţiuni, 40% credite  nu va mai fi fezabilă în anii ce vin.

    Cadrul în care funcţionează investiţiile în companii publice s-a schimbat fundamental în ultimii 20 de ani. Spre exemplu, cei care au investit la momentul listării Amazon, în 1997, au obţinut un câştig de 565 de ori mai mare decât suma investită; cei care au investit în listarea Google, din 2004, şi-au înmulţit banii de 20 de ori. Investitorii individuali care încearcă să aibă un portofoliu diversificat trebuie să abordeze un număr mult mai mare de companii în căutarea biletului norocos. |n prezent, strategiile care se laudă cu un ROI (return on investment – n.red.) de 15-20% au devenit mult mai atractive.

    Lucrurile stau mult mai bine în Europa, unde valoarea listărilor a ajuns la 43,9 miliarde de euro, bifând o creştere de 57% faţă de 2016, în timp ce volumul listărilor a crescut cu 30%, potrivit unui raport realizat de PwC. FTSE 100, indicele primelor 100 de companii cu cea mai mare capitalizare de piaţă de pe bursa de valori din Londra, a încheiat anul 2017 cu rezultate record şi a continuat şi în 2018. De asemenea, DAX şi alţi indici bursieri europeni au atins şi bătut recorduri în 2017 şi toate semnele arată către un an bun pentru bursele de pe bătrânul continent.

    Volatilitatea indicilor europeni a scăzut la un nivel istoric, iar acest lucru a contribuit la crearea unei pieţe favorabile pentru listările la bursă.

    Cele mai mari nouă listări la bursă au fost de peste 1 miliard de euro. Locul 10 a fost ocupat de Gestamp Automocion din Spania, care a strâns fonduri de 870 milioane de euro.

    Bursa de Valori de la Londra a fost cea mai activă pe piaţă, reuşind să strângă 12,5 miliarde de dolari în urma a 103 listări. De asemenea, bursele din Londra şi Dublin au găzduit împreună cea mai mare listare europeană, Allied Irish Banks plc, strângând 3 miliarde de dolari.

    După Londra, cea mai importantă bursă a fost cea italiană, unde 32 de IPO-uri au strâns 5,2 miliarde de dolari, din care aproape jumătate a fost asigurată de listarea Pirelli (2,2 miliarde de euro).

    Cele mai multe listări la bursă au venit din domeniul financiar, apoi din industrie, urmată de industria bunurilor de consum. Cele mai puţine IPO-uri au venit din domeniile energiei (petrol şi gaze), utilităţilor şi telecomunicaţiilor.

    Şi numărul ofertelor publice iniţiale de tip cross-border (listarea unei companii în altă ţară decât în cea în care are sediul central) a crescut anul trecut. |n 2017 au fost înregistrate 106 IPO-uri cross-border, cu o valoare de 12,3 miliarde de euro, faţă de 73 de listări, cu o valoare de 6,2 miliarde de euro, în 2016. Aproape jumătate din aceste listări au avut loc la bursele americane deoarece un număr semnificativ de companii chinezeşti, precum Rise Education Cayman Ltd sau China Internet Nationwide Financial, au ales să se listeze în SUA. Pe locul doi a fost Londra, listările de acest tip atrăgând 3 miliarde de euro. Una dintre ofertele publice iniţiale de acest fel a fost a companiei ruseşti EN+Group, care a strâns 1,3 miliarde de euro, primul IPO al unei companii din Rusia din 2014 până în prezent.

    BURSA AMERICANĂ NU MAI E ATRACTIVĂ

    Un studiu realizat de Michael Mauboussin, de la Credit Suisse, a încercat să explice cauzele şi efectele fenomenului din Statele Unite. Maubossin a identificat două motive de îngrijorare pentru manageri atunci când vine vorba de listare: legea Sarbanes-Oxley şi ideea că pieţele private le pot da o perspectivă mai bună pe termen lung.

    Legea Sarbanes-Oxley, cunoscută şi sub numele de Actul contabilităţilor companiilor publice de reformă şi de protecţie a investitorilor (în Senatul Statelor Unite ale Americii) sau Actul corporativ şi de audit al răspunderilor şi responsabilităţilor (în Camera Reprezentanţilor) este o lege americană federală adoptată pe 30 iulie 2002. Actul e împărţit în 11 secţiuni şi a fost adoptat ca reacţie la scandaluri ce au zguduit Statele Unite, aşa cum au fost Enron sau WorldCom. Legea se referă la responsabilitatea pe care o are consiliul de administraţie al unei companii private şi trece pedepsele din sfera civilă în cea penală, fapt care a schimbat în mod fundamental percepţia asupra listării pe bursă.

    Airbnb exemplifică perfect trendul din Statele Unite: are zece ani vechime şi încă nu s-a listat pe bursă (ca termen de comparaţie, Amazon a devenit companie publică la trei ani de la înfiinţare). Airbnb a strâns investiţii de miliarde de dolari în urma rundelor de finanţare, având 26 de investitori externi. A terminat anul 2017 cu un profit brut de 450 de milioane de dolari, perspectivele financiare fiind pozitive. Mai mult, în cadrul ultimei runde de finanţare, din 2016, angajaţii au putut vinde acţiuni în valoare de 200 de milioane de dolari, anulând astfel un alt motiv de listare pe bursă.

    Un alt aspect este cel legat de companiile care ies de la bursă. O treime din aceste ieşiri sunt involuntare  companiile scad în valoare şi nu mai sunt eligibile pentru investiţii publice sau intră în faliment; în restul cazurilor, e vorba de fuziuni şi achiziţii.
    Unele companii sunt cumpărate de fonduri de achiziţii, altele sunt preluate de corporaţii care vor să-şi extindă prezenţa într-un anumit sector. Deşi există voci care spun că astfel de achiziţii reprezintă un semn de competitivitate în piaţă, realitatea e diferită: o mare parte a economiei e controlată de câteva companii, explică Mauboussin.

    Toate aceste lucruri s-ar putea însă schimba dacă euforia legată de companiile din tehnologie ar dispărea. Ar deveni mai greu pentru start-up-uri să obţină finanţare, iar asta ar duce la o reorientare a investitorilor către alte companii.

    Trebuie totuşi amintit că un singur start-up din tehnologie a eşuat, recent, în mod lamentabil: Theranos, o companie cu soluţii de testare a sângelui care însă nu au funcţionat.

    Jay Clayton, preşedintele SEC (Securities and Exchange Comission, echivalentul ASF-ului din România – n.red.), a numit fenomenul ”o problemă serioasă pentru pieţe şi pentru ţară“; cu toate acesta, principala instituţie care ar trebui să reglementeze situaţia a luat puţine măsuri în această direcţie. Diverse propuneri, aşa cum ar fi posibilitatea de a păstra confidenţialitatea datelor înainte de listare, verificând astfel interesul posibililor investitori, nu sunt suficiente pentru a îndrepta situaţia.

    Statele Unite au dat, de-a lungul timpului, nivelul de referinţă în ceea ce priveşte rolul unei companii în economia de piaţă, fie organizaţia publică sau privată. Rămâne de văzut dacă evoluţia burselor şi a numărului de companii listate va deveni un trend şi în Europa sau Asia.

     
  • Topul mondial al profiturilor: Primele 10 firme cumulează câştiguri cât jumătate din PIB-ul României

    Primele trei clasate în topul mondial al profiturilor sunt compania petrolieră Saudi Aramco, din Arabia Saudită, care a înregistrat în primele şase luni ale anului 2017 profituri de 33,8 miliarde de dolari, urmată de Apple, care a înregistrat câştiguri nete de 28,9 miliarde de dolari, şi Samsung – cu 14 miliarde de dolari raportate, relatează Bloomberg.

    Ultimele trei cele mai profitaile companii din clasamentul celor 10 sunt Alibaba, cu 2,4 miliarde de dolari, Volkswagen cu 6,8 miliarde de dolari şi Shell cu 7,4 miliarde de dolari.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro