Tag: permisiune

  • Haos în Brazilia: una din arenele construite pentru campionatul mondial este în stare jalnică

    Arena Amazonia, una dintre construcţiile ridicate pentru campionatul mondial din Brazilia se află într-o stare care cu greu poate permite desfăşurarea unui meci de 90 de minute.

    Stadionul a fost construit în oraşul Manaus, la 11 km de locul în care Rio Negro se varsă în Amazon. Ciudat este faptul că Manaus nu are nicio echipă suficient de importantă încât să folosească arena după turneul final, astfel încât există griji că ea va fi lăsată în paragină.

    Problemele cele mai importante sunt cele de la nivelul gazonului, acolo unde muncitorii au folosit substanţe chimice pentru a grăbi creşterea firelor de iarbă. Efectul a fost însă dezastruos: nu numai că iarba nu a crescut, însă ea este şi rară. Pe suprafaţă de joc sunt vizibile şi zone de 2-3 metri ce par aproape mlăştinoase, după cum relatează cei de la Business Insider.

    Mai sunt doar 72 de ore până la momentul în care Anglia şi Italia vor intra pe teren pentru a juca primul meci găzduit de această arenă. Reprezentanţii celor două echipe implicate sunt extrem de îngrijoraţi şi cer măsuri de urgenţă din partea organizatorilor.

    Acest incident face parte dintr-o lungă serie ce a aruncat îndoieli asupra modului în care Brazilia şi-a respectat atribuţiile de stat gazdă.

  • Deputaţii au adoptat un proiect de lege care permite dronelor să opereze în spaţiul aerian naţional

     Proiectul modifică astfel ordonanţa 29/1997 privind Codul aerian civil şi a fost iniţiat de deputaţii PNL George Scutaru, Ion Mocioalcă, Mihai Weber şi Corneliu Cozmanciuc în 2013. Iniţiativa legislativă a fost adoptată anterior de Senat.

    Proiectul introduce prevederi în Codul aerian civil pentru a permite operarea avioanelor fără pilot (UAV – unmanned aerial vehicle) sau drone, cum mai sunt cunoscute, în spaţiul aerian naţional. În expunerea de motive se arată că, prin intervenţiile legislative propuse, legislaţia naţională este adusă la cea europeană.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Apple permite dezvoltatorilor să includă în aplicaţii tranzacţii cu monede virtuale

     Apple nu a menţionat direct bitcoin, însă regulile pentru dezvoltatori permit acum anumite “monede virtuale aprobate”. Aplicaţiile care folosesc monedele virtuale trebuie să respecte legislaţia, arată termenii Apple pentru dezvoltatori, transmite Bloomberg.

    Bitcoin este cea mai populară monedă virtuală.

    “Este un semn că ecosistemul se maturizează şi dobândeşte credibilitate. Cred însă în continuare că bitcoin este la început ca tehnologie, dar este acceptat din ce în ce mai mult”, a declarat Bill Lee, investitor în BitGo, care asigură utilizatorilor posibilitatea de a efectua tranzacţii securizate cu bitcoin.

    Antreprenorii cu interese legate de bitcoin se aşteaptă la o “explozie” a activităţii, în urma deciziei Apple, scrie Bloomberg.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • REPORTAJ: Sistem video care permite pacienţilor paralizaţi să comunice, inventat de studenţi ieşeni

     Sistemul creat de câţiva studenţi de la Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi foloseşte o pereche de ochelari video, care proiectează pe fiecare lentilă, de la o distanţă de trei metri, ecranul laptopului la care sunt conectaţi, şi o cameră web direcţionată către unul dintre ochi, care urmăreşte mişcările acestuia şi le transpune, cu ajutorul unui algoritm, în mişcările cursorului pe ecran.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum arată PASAJUL Mihai Bravu, deschis circulaţiei duminică

     Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, prezent la inaugurare, a spus că prin acest proiect de infrastructură se închide inelul de circulaţie în partea de sud-est a oraşului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Finanţele spun că numirea conducerii dualiste la CEC este trend european, dar nu şi pentru Eximbank

     “M-am uitat cu foarte multă atenţie la activitatea CEC. Ceea ce am în vedere sunt două lucruri, să trecem la un sistem dualist cu CA şi Directorat. Am discutat cu foarte mulţi specialişti, este un trend european, iar legislaţia a fost deja transpusă intern. Separarea între Consiliul de Supraveghere şi Directorat are mai multe avantaje (…) Este o separare foarte bună. Majoritatea băncilor din România are un astfel de sistem”, a spus ministrul Finanţelor Publice, Ioana Petrescu.

    Întrebată dacă un astfel de model avangardist va fi aplicat şi la cealaltă instituţie bancară controlată de stat, EximBank, Ioana Petrescu a râs şi l-a rugat să răspundă pe secretarul de stat Dan Manolescu, care a precizat că nu există nicio astfel de intenţie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rusia semnează cu Belarus şi Kazahstan crearea unei Uniuni economice eurasiatice

     Documentul a fost semnat de preşedintele rus Vladimir Putin, cel belarus Aleksandr Lukaşenko şi cel kazah Nursultan Nazarbaiev la Astana, capitala Kazahstanului. Acordul este destinat consolidării integrării celor trei foste republici sovietice, deja membre ale unei Uniuni Vamale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Concurenţa din IT trece pe alt câmp de luptă. Microsoft îşi caută locul între corporaţiile care investesc în energia curată

    Marile corporaţii îşi îndreaptă atenţia, tot mai des, către furnizorii de energie regenerabilă pentru alimentarea sediilor şi a spaţiilor deţinute. Companiile investesc în energie regenerabilă pentru că acesta este următorul pas logic: acest tip de energie permite scăderea costurilor pe termen lung şi oferă protecţie împotriva volatilităţii pieţei de energie bazate pe resurse tradiţionale. Aceste investiţii permit companiilor să îşi reducă emisiile de gaze cu efect de seră şi să dovedească un bun leadership atunci când vine vorba de lupta împotriva încălzirii globale.

    Cei mai mari investitori în energie curată erau, până de curând, corporaţiile cu vechime, precum AT&T, Walmart, General Motors sau HP. Ultimii ani au adus însă investiţii majore din partea giganţilor IT precum Microsoft sau Google, iar puterea acestora de a inova pare să schimbe în tot mai mare măsură lupta pentru protecţia mediului înconjurător.

    Pentru afacerile care vor să reducă emisiile de carbon, energia regenerabilă pare alegerea naturală. Pentru ani buni însă, opţiunea mai populară a fost aceea de a cumpăra credite pentru energie regenerabilă, care sunt asociate proiectelor de dezvoltare a energiei curate. Achiziţionarea acestor credite este mult mai simplă: nu necesită semnarea unui contract pe termen lung cu un furnizor sau investiţii masive în construirea unei centrale proprii. Dar, pe măsură ce pieţele de energie eoliană şi solară cresc, fapt datorat mai ales ajutoarelor guvernamentale, costurile pentru a construi sisteme capabile să producă energie au scăzut considerabil. Conform unui raport al Lawrence Berkeley National Laboratory, preţul pentru obţinerea unui megawatt-oră a scăzut de la 70 de dolari în 2009 la doar 40 de dolari în 2012.

    Achiziţionarea creditelor verzi a fost criticată de mulţi ca o formă de a plăti pentru poluarea cauzată, în loc de a investi sumele respective în dezvoltarea unor unităţi capabile să producă energie curată.

    Începând cu 1 iulie 2012, Microsoft a adoptat o politică de neutralizare a emisiilor de carbon produse. Mai exact, corporaţia a decis să achiziţioneze energie regenerabilă pentru consum şi să eficientizeze toate operaţiunile sale la nivel global, lansând în acelaşi timp un apel către alte companii de a adopta o poziţie similară în ceea ce priveşte lupta împotriva încălzirii globale. Pe blogul său, CEO-ul companiei la acea vreme, Kevin Turner, scria: „Suntem încrezători că decizia noastră va încuraja şi alte companii, mari sau mici, să analizeze ce pot face pentru a combate această problemă importantă„.

    Una din cele mai importante decizii luate de conducerea Microsoft a fost să pună un preţ intern pe carbon; astfel, reducerea emisiilor a devenit mai mult decât un obiectiv moral, având şi implicaţii pe plan financiar.

    În 2013, folosind încasările din taxa pe carbon, Microsoft a realizat prima investiţie majoră în domeniul energiei regenerabile. Compania a semnat un contract cu o centrală eoliană din Texas pentru a prelua toată energia produsă de aceasta. Contractul, semnat pe o perioadă de 20 de ani, presupune achiziţionarea a tot ce produce centrala de 110 megawaţi. Centrala eoliană va asigura necesarul de energie pentru centrul de calcul Microsoft din San Antonio.

    „Pentru compania noastră, semnarea acestui contract reprezintă un moment important şi subliniază modul cum Microsoft luptă împotriva încălzirii globale. Aceasta este doar prima investiţie dintr-un şir despre care sperăm că va fi cât mai lung„, au declarat reprezentanţi ai companiei.

    Microsoft a investit o sumă importantă şi în construirea unei clădiri alimentate pe bază de biogaz în Cheyenne, Wyoming. Construcţia a fost gândită pentru a nu avea nevoie de alte resurse energetice decât cele pe care le poate produce.

  • Compania de securitate Good Technology vrea să strângă 100 de milioane de dolari prin listarea la bursă

    Înfiinţată în anul 2000, compania a scos pe piaţă mai multe produse înainte de a se orienta către domeniul securităţii. În noiembrie 2006, Motorola a achiziţionat pachetul majoritar de acţiuni pentru o sumă cuprinsă între 400 şi 540 milioane de dolari, relatează Business Insider.

    Motorola nu s-a arătat însă mulţumită de rezultatele companiei şi, în anul 2009, a decis vânzarea Good Technology către Visto. Reacţia presei de specialitate a fost una negativă, însă Visto şi-a schimbat numele în Good Technology şi a strâns finanţări de 65 milioane de dolari pentru a lansa noi produse pe piaţă.

    Rezultatele nu au întârziat să apară: veniturile au crescut de la 117 milioane de dolari în 2012 la 160 de milioane în 2013, înregistrând însă pierderi de 118 milioane de dolari anul trecut. Pierderile au venit însă pe fondul unor investiţii masive, de peste 100 de milioane de dolari, în marketing.

  • O firmă din China a printat 3D zece case într-o singură zi

    Compania WinSun a folosit imprimante cu dimensiunile de 10×6,6 metri pentru a printa o compoziţie de ciment şi alte materiale de construcţie sub forma unor ziduri, relatează BBC News.

    Materialele ieftine şi lipsa lucrului manual au redus costul unei case la mai puţin de 5.000 de dolari. “Putem printa clădiri cu orice design pe care clienţii îl doresc. Este un proces ieftin şi rapid”, a declarat Ma Yihe, directorul companiei WinSun. Acesta speră că tehnologia va permite, în viitor, crearea unor clădiri de tip zgârie-nori. Momentan însă, legislaţia din China permite doar construcţia, prin printare, a caselor de un singur etaj.

    Printarea 3D a devenit un fenomen global în ultima perioadă, iar unii producători au început să realizeze şi obiecte de zi cu zi, precum bijuterii sau mobilă.