BusinessMagazin

Tag: pandemie

  • Începe EURO 2020: Pierderile provocate de restricţiile aplicate asupra numărului de fani din stadioane pot ajunge la 300 de milioane de euro

    Campionatul european de fotbal ar fi fost o mare realizare din punct de vedere organizaţional şi fără pandemia de Covid-19. Cele 24 de echipe prezente în cadrul competiţiei vor juca pentru prima dată în 11 stadioane din Glasgow până în Baku, o schimbare radicală faţă de modelul tradiţional unde una sau două ţări găzduiau toate meciurile, notează Financial Times.

    Pentru a complica şi mai mult situaţia, pandemia a forţat corpul administrativ al fotbalului european, UEFA, să amâne turneul cu un an, în timp ce restricţiile aplicate asupra numărului de fani din arene ar duce la o scădere a veniturilor de 300 de milioane de euro, rezultat alimentat în mare parte de pierderea banilor din bilete şi ospitalitate.

    Campionatul începe oficial astăzi, 11 iunie, cu un meci Turcia-Italia jucat pe Stadionul Olimpic din Roma, însă virusul va crea o serie de probleme logistice pe întreaga perioadă a competiţiei, a cărei finală este programată pe 11 iulie.

    Organizatorii EURO 2020 – numele turneului nu a fost schimbat întrucât a fost deja imprimat pe milioane de produse – au negociat timp de luni bune cu guvernele, cadrele executive din fotbal şi oficialii din sectorul medical pentru a stabili o serie strictă de protocoale privind călătoriile şi punerea în scenă a meciurilor.

    Rezultatul constă în costurile adiţionale de 10 milioane de euro, generate de măsurile de igienă din cadrul turneului. UEFA se aşteaptă să efectueze aproximativ 24.000 de teste pentru coronavirus în timpul competiţiei, program ce acoperă jucătorii, arbitrii, oficialii echipelor, până şi şoferii antrenorilor.

    Prioritatea organizatorilor este evitarea focarelor, situaţie ce ar putea afecta bunul mers al turneului.

    „Jucători infectaţi, echipe care nu pot juca – acesta este cel mai rău scenariu”, spune Martin Kallen, director executiv al diviziei de evenimente din cadrul UEFA.

    Eforturile vor fi observate cu atenţie de organizatorii Jocurilor Olimpice de la Tokyo, care vor începe la două săptămâni după finala de pe Wembley Stadium din Londra.

    Ideea unei competiţii de fotbal organizate de-a lungul continentului a fost visul lui Michel Platini, fost căpitan al echipei naţionale a Franţei şi fost preşedinte al UEFA. Conceptul a fost gândit ca o celebrare a celui mai jucat sport din lume prin intermediul căreia să fie reflectate realităţile vieţii moderne, de vreme ce biletele ieftine de avion şi rezervările de hotel în online facilitează mai mult ca niciodată prezenţa fanilor în arene.

     Însă pandemia a expus orgoliile din spatele planurilor. Platini şi-a dat demisia în 2016 din cauza unei investigaţii de etică cu privire la efectuarea unor plăţi neînregistrate din partea corpului global de administrare şi control al fotbalului, FIFA. Succesorul său, Aleksander Ceferin, a ţinut discuţii cu privire la mutarea turneului într-o singură ţară – cum ar fi Anglia sau Rusia – din cauza condiţiilor impuse de pandemie.

    Însă a fost decis că planul iniţial a fost mai uşor de implementat prin comparaţie cu renunţarea la anumite contracte comerciale. Ceferin a declarat că experimentul reprezentat de organizarea evenimentului de-a lungul Europei are şanse mici de a mai fi repetat.

    De vreme ce UEFA nu a dorit ca meciurile să fie jucate în arene goale, Dublin şi Bilbao, două dintre oraşele gazdă, au fost forţate să se retragă. Dintre locaţiile care vor găzdui în continuare meciurile de la EURO 2020, Arena Puskas din Budapesta este singura care va fi 100% ocupată.

    De asemenea, în ciuda semnelor conform cărora guvernul britanic ar putea amâna ridicarea restricţiilor de pe 21 iunie, UEFA speră că măsurile vor fi eliminate la timp, finala de la Wembley putând să numere circa 90.000 de oameni.

     

  • Liderii grupului G7 anunţă că vor dona un miliard de vaccinuri anti-Covid-19 către cele mai sărace ţări din lume. Ce implică summit-ul în care sunt prezente cele mai industrializate ţări din lume

    Liderii G7, din care fac parte cele mai industrializate ţări din lume, au deschis astăzi un summit care se va întinde pe trei zile, principalele subiecte fiind încheierea pandemiei de Covid-19 şi abordarea schimbărilor climatice. De asemenea, cei şapte lideri au promis că vor dona un miliard de vaccinuri către cele mai sărace ţări la nivel mondial, notează France24.

    Preşedintele american Joe Biden şi colegii lui din Marea Britanie, Canada, Franţa, Germania, Italia şi Japonia se vor întâlni faţă în faţă pentru prima dată în ultimii doi ani, după ce pandemia a oprit desfăşurarea summit-ului din 2020.

    Analiştii se aşteaptă ca summit-ul de anul acesta să lanseze avertismente la adresa Rusiei şi Chinei, Joe Biden urmând să se întâlnească cu preşedintele rus Vladimir Putin în cadrul unui summit din Geneva, organizat pe data de 16 iunie.

    După ce a ajuns în Marea Britanie în ceea ce reprezintă primul său tur internaţional din funcţia de preşedinte, Biden a declarat că „Statele Unite s-au întors şi democraţiile lumii sunt împreună”, prin contrast strategia aleasă de predecesorul său, Donald Trump, marcată de sloganul „America first”.

    Inspirându-se din declaraţiile lui Biden conform cărora SUA vor dona 500 de milioane de vaccinuri de-a lungul naţiunilor sărace, prim-ministrul britanic Boris Johnson a promis că Regatul Unit va oferi în următorul an „cel puţin” 100 de milioane de doze aflate în surplus.

    Per total, liderii G7 au anunţat că vor oferi până la un miliard de vaccinuri anti-coronavirus „pentru a încheia pandemia în 2022”, conform Downing Street.

     

  • Boom pentru fashionul la a doua viaţă. Unde este cel mai nou outlet din România şi care este explicaţia pentru care acest tip de magazine sunt mai aprovizionate ca niciodată

    Brendon O’Reilly, managing director al Fashion House Group, crede că va vizita de acum mai des România, odată cu deschiderea celei de a doua unităţi tip outlet, care urmează să se transforme în următorii ani în principala destinaţie de shopping din estul Capitalei. Ce i-a motivat pe belgienii care deţin grupul să inaugureze în pandemie unitatea care se întinde pe o suprafaţă de 12.000 de metri pătraţi?

     

    Sectorul nostru, cel al outleturilor, este diferit de cel al shoppingului clasic şi a avut parte de evoluţii bune în contextul pandemiei”, răspunde Brendon O’Reilly, întrebat care a fost raţiunea din spatele deschiderii unei noi unităţi tip outlet, în condiţiile în care majoritatea retailerilor îşi închid uşile. Chiar dacă planificarea deschiderii acestui nou centru outlet, aflat la ieşirea din Bucureşti spre Constanţa, a început cu mult înainte de începutul pandemiei, există un motiv simplu pentru care belgienii care deţin retailerul au accelerat dezvoltarea acum: cantităţile uriaşe de stocuri ale brandurilor de fashion clasice.

    Chiriaşii lor au mult mai multe produse pe care să le vândă în outlet şi, totodată, „50% dintre oameni s-au îngrăşat în perioada pandemiei. E foarte simplu, când te îngraşi, trebuie să îţi cumperi haine noi şi nu cumperi un singur articol, cumperi trei. Când mergi la un centru outlet ai o ofertă de tipul «cumperi trei perechi şi primeşti una cu reducere de peste 20%», este o combinaţie ideală. Prin urmare COVID, pentru sectorul outlet a reprezentat un context favorabil.”

    Dincolo de schimbările de greutate ale multora dintre clienţi, managing directorul Fashion House Group observă şi că mulţi caută haine casual, de stat în casă, orientându-se, desigur, mai puţin înspre hainele formale. Totodată, entuziasmul revenirii la normalitate aduce o efervescenţă şi pe piaţa fashionului, iar O’Reilly oferă în acest sens chiar exemplul propriilor fiice, care odată cu introducerea unor măsuri de relaxare, şi-au cumpărat haine cu ocazia revederii prietenilor lor. „Am o fată de 19 şi una de 25 de ani, vor să se îmbrace frumos când îşi revăd prietenii.”

    Odată cu pandemia, clienţii şi-au schimbat şi preferinţele în materie de locuri de unde îşi fac  cumpărăturile: „Vor să conducă aproape de uşa magazinului de unde îşi fac cumpărăturile sau vor ca lucrurile să le fie livrate la propria uşa – acestea sunt cele două opţiuni. În cazul a câteva categorii este mai bine să vezi articolele şi să le încerci, în cazul altora, e mai bine să le cumperi online, dar, per ansamblu sectorul outleturilor performează extrem de bine. Locaţiile din centrul oraşului sunt mai problematice din acest punct de vedere.” De asemenea, clienţii au schimbat şi perioadele în care merg de obicei la cumpărături. „Clienţii nu mai folosesc transportul public, nu merg la birouri, nu merg în centrul oraşului şi preferă zonele de retail mai relaxate şi unităţile unde e parcarea gratuită. Businessul nostru a crescut cu 50% în ceea ce priveşte traficul din timpul săptămânii – clienţii fac cumpărături când e, de obicei, mai puţin aglomerat, se gândesc la acest lucru, nu vor să meargă în weekend la cumpărături.”

    Investiţii de cursă lungă

    Fashion House Group face parte din Liebrecht & wooD Group, o companie europeană de dezvoltare imobiliară. Grupul belgian Liebrecht & wooD activează pe patru pieţe – Belgia, România, Rusia şi Polonia. Pe piaţa locală, dezvoltatorul Liebrecht & wooD este prezent din 2001, iar până acum a investit în total peste 200 de milioane de euro în România. Fashion House Pallady este al şaptelea outlet dezvoltat de grup în Europa Centrală şi de Est şi în Rusia şi al doilea deschis în Capitală. Primul este situat în partea de vest a oraşului, în zona Militari, şi funcţionează din decembrie 2008.

    În acest context, Brendon O’Reilly punctează că toate unităţile Fashion House performează foarte bine. „Suntem peste aşteptări, creştem cu două cifre, în România cu 15-20% mai mult decât în 2019. Ceea ce s-a întâmplat este că ne-am adaptat, iar ritmul deschiderilor a fost chiar dublu: când toată lumea se gândea la închideri, în businessul outleturilor aveam nevoie de mai mult spaţiu.” Aşadar, dimensiunile magazinelor Adidas, Diesel, Various Brands ş.a.  s-au dublat în centrul Fashion House din zona Militari, unde au lansat chiar o nouă fază în septembrie 2020, în mijlocul pandemiei. „Ne extindeam datorită cererii mai mari care venea din partea clienţilor când venea vorba despre lichidarea stocului de produse. Aceasta este cea mai mare diferenţă – sectorul outlet centerelor este mai ales despre lichidare, într-un an normal, probabil chiriaşii şi-ar fi crescut cu 10-15% numărul de produse care mergeau către sectorul outleturilor. Anul trecut, a fost vorba despre 40%. Aveau stocuri foarte mari şi aveau nevoie de mai mult spaţiu.”

    Grupul cu origini belgiene Fashion House Group a dezvoltat centre outlet în Serbia, Polonia, Cehia, Rusia, România, Bulgaria, Ungaria, iar din rolul său, în care a fost implicat în dezvoltarea tuturor acestor unităţi, Brendon O’Reilly observă că dorinţa est-europenilor este orientată înspre brandurile cunoscute. „Desigur, în locaţii diferite, brandurile vor performa diferit. Nike este mai popular în Serbia, iar Adidas este mai popular în România, dar vorbind la modul general, est-europenii sunt atraşi de branduri.”

    Când vine vorba de cheltuielile alocate de români hainelor, comparativ cu celelalte pieţe unde sunt prezenţi, observă că acestea sunt în general mai scăzute decât ale ruşilor şi polonezilor: „Dacă te uiţi la Rusia, Polonia şi România, cheltuielile ruşilor per capita sunt de aproape trei ori mai ridicate decât ale românilor, venitul disponibil este mai mare acolo, dar, evident, şi salariile sunt altele, costul vieţii este altul, este cu totul o altă poveste.” În mod fundamental, subliniază el, deşi valoarea absolută a cifrelor este diferită, între 70% şi 80% dintre oamenii care intră într-un outlet center fac şi cumpărături. „Când intră pe uşă, dacă îi întrebi înainte de a sosi, în general nu ştiu ce vor cumpăra, vor şti cât vor cheltui, este un concept cu totul diferit în ceea ce priveşte destinaţia de shopping, nu este atât de mult window shopping, ci un stil relaxat în care te plimbi, bei o cafea, te gândeşti la cât vei cheltui – desigur, femeile spun cât vor economisi”, glumeşte scoţianul.

    Care este viitorul fashionului? „Fashionul va fi mereu fashion. Oamenii vor vrea mereu să cumpere haine. Fetele mele cumpără haine fiindcă vor să socializeze din nou – când restaurantele s-au deschis, oamenii au alergat către ele. Trecem prin ceea ce am putea numi Revenge Fashion – dacă te opreşti din a face ceva pentru o perioadă lungă de timp, vei dori să faci acel lucru mai mult şi mai des.” Totuşi, lucrurile vor fi uşor diferite după această perioadă. „Cred că retailerii de fashion vor deveni mai precauţi, se vor concentra pe mai puţine categorii, culori, materiale etc. deoarece, dacă încerci constant să te adaptezi unor noi categorii, atunci nu vei mai fi atât de eficient. Cred că oamenii vor înţelege mai bine strategiile de outlet – care este o plasă de siguranţă pentru produsele care nu sunt vândute iniţial, dar veţi vedea şi câteve eşecuri, unele companii din motive financiare, de investiţii, din diferite de motive, nu vor avea posibilitatea să răzbată.”

    În ceea ce priveşte competiţia adusă de online, Brendon O’Reilly este de părere că nu există motive de îngrijorare. „Dacă te uiţi la online şi la ceea ce facem, ai dreptate, există o creştere a shoppingului online, dar vorbim mai ales despre alimente. Amazon deschide acum magazine, prin urmare online-ul şi offline-ul vor reuşi într-un final să conveargă, iar fiecare bun retailer va avea o strategie integrată online şi offline.” O’Reilly crede că retailerii online au înţeles că atunci când au un magazin fizic, se pot dezvolta şi mai mult. Problema cu achiziţiile online în perioada COVID este că dacă clienţii obişnuiau să cumpere, de pildă, două numere pentru un articol fiindcă nu erau siguri că acela le vine, în perioada COVID nu cumpărau două măsuri, ci cinci, aşadar, una dintre problemele care ar putea apărea este, în cazul retailerilor, că cifrele sunt mari, dar doar în aparenţă. Apoi, el crede că clienţii nu îşi vor dori să achiziţioneze haine care au fost deja probate de alţi clienţi şi care au trecut şi prin curierat. Din punctul de vedere al mediului, nu este de asemenea foarte înţelept un astfel de comportament, dacă retailerii online mută produsele de la casă la casă. „Poate exista un articol care să fi fost deja la 10 alte case înainte să ajungă la tine, există această posibilitate. Desigur, retailerii online nu vor spune asta: vor spune că înainte oamenii cumpărau trei articole, acum cumpără şase, nu vor spune că înainte trimiteau înapoi un articol, iar acum trimit înapoi patru.”

    Crede că în viitor din ce în ce mai mulţi retaileri online vor avea şi o prezenţă fizică, probabil şi în centre outlet, fiindcă au aceeaşi problemă asemeni oricărui alt retailer: „Au produse care nu se vând şi trebuie să le plaseze într-un mediu separat.”

    Brendon O’Reilly şi-a început cariera în sectorul outleturilor în 1994, când a început să lucreze pentru o companie din industria fashionului din Regatul Unit, unde era responsabil de concesiuni, de deschideri. Se confruntau atunci cu aceleaşi probleme pe care le aveau toţi retailerii: „Nu vinzi acelaşi număr de articole pe care le cumperi”. Odată cu lansarea sectorului outleturilor în Regatul Unit, a primit responsabilitatea de a analiza sectorul acesta şi de a înţelege cum s-ar integra strategia unui outlet cu cea a unui retailer.

    De acolo, a trecut la dezvoltare şi a devenit consultantul de dezvoltare pentru grupul Fashion House Outlet, parte din grupul belgian Liebrecht & wooD, pentru care lucrează şi acum, iar în urmă cu 10 ani, a devenit managing partner al companiei axate pe dezvoltarea outleturilor.

    În România a ajuns pentru prima dată în 2006, iar acum, deşi locuieşte în Glasgow, Scoţia, vine în general aici o dată pe lună, la fel procedând şi în cazul celorlalte pieţe pe care este prezent grupul. Prima amintire pe care o are aici i-a rămas întipărită în minte şi este un reper al felului în care s-a dezvoltat piaţa de-a lungul celor 15 ani care s-au scurs de atunci: „Când am vizitat primul centru din Militari, am văzut un cioban care stătea pe lotul unde dezvoltam proiectul, cu 200 de oi. Dar de atunci, văd că lucrurile s-au schimbat – spre exemplu, caracteristicile maşinilor care circulă pe străzi sunt total diferite. Când am venit aici, era un profil total diferit al autovehiculelor, profilul consumatorilor era unul cu totul diferit. După intrarea în UE s-a văzut diferenţa.” Iar faptul că românii au început să călătorească mai mult a schimbat şi piaţa pe care o reprezintă, la fel întâmplându-se şi în celelalte pieţe estice: „După ce au început să călătorească, au realizat că oferta de fashion din România nu era la fel de bună ca cea oferită de ţările unde călătoreau. Când am vizitat pentru prima dată Polonia, toată lumea purta treninguri Adidas”.

    Interviul cu O’Reilly a avut loc prin Zoom, în timp ce el se afla în locul unde a început dezvoltarea unui proiect uriaş, în mai multe faze, din estul Bucureştiului, o zonă unde, după cum observă scoţianul, se unesc trei judeţe. „Aici, în următorii trei patru ani, folosind investiţii belgiene, vom dezvolta destinaţia de retail din zona de est a Bucureştiului. Va include retail de tip outlet, leisure, birouri şi retail tradiţional.” De asemenea, tot în această zonă construiesc şi câteva case, nu departe de proiectul din Pallady, sub proiectul Liziera de Lac. „Am început să le vindem în aprilie, este o dezvoltare în apropierea unui lac, unde, cu un preţ puţin mai mare decât al unui apartament în centrul Bucureştiului, poţi avea o grădină, două locuri de parcare, pădurea, lacul, în apropiere.” Deocamdată au construit 100 de locuinţe, dar planurile pe termen lung implică realizarea a 4.000 de unităţi.  „Probabil în următorii ani vom investi cu uşurinţă 100 de milioane de euro în rezidenţial, iar în restul dezvoltării (Cernica Retail Park) am folosit circa un sfert din spaţiul avut; făcând un calcul simplu, probabil vor fi alte sute de milioane de euro investite acolo.” Investiţia în centrul outlet inaugurat recent a fost de 25 de milioane de euro, neluând însă în calcul terenul, cumpărat în urmă cu mai bine de 10 ani. „Este vorba despre un proces pe termen lung – dacă spaţiile de birouri vor avea cerere, vom construi mai multe spaţii de birouri, dacă va exista cerere pentru outlet, ne vom concentra pe asta, vom vedea care este cererea chiriaşilor în perioada respectivă. Avem un angajament pe termen lung pentru piaţa românească, unde suntem prezenţi de mai bine de 20 de ani”.

  • Impactul pandemiei asupra industriei HoReCa: Cifra de afaceri din acest sector a scăzut cu 35% în 2020, depăşită doar de industria de evenimente, iar pierderile cumulate ale hotelurilor şi restaurantelor s-au triplat

    Cifra de afaceri din industria HoReCa a scăzut cu 35% anul trecut, la 17,9 miliarde de lei, pe fondul restricţiilor impuse de pandemie, iar pierderile cumulate ale companiilor active în acest sector s-au triplat, la 2,3 miliarde lei, faţă de 710 milioane lei în 2019, arată o analiză realizată de platforma Termene, pe baza situaţiilor financiare raportate de companiile din România.

    Practic,  doar industria de evenimente, grav afectată de pandemie, a înregistrat o scădere mai mare decât operatorii din HoReCa, cu un declin total de 38% în 2020 faţă de 2019.

    În acelaşi timp, numărul de angajaţi din hoteluri şi restaurante s-a redus de la 186.000, la finele lui 2019, la 150.000, o scădere de 19%.

    În cazul companiilor care au terminat anul 2020 pe plus, profitul net cumulat la nivel de industrie a scăzut cu 46%, la 2,49 miliarde de lei, de la 4,6 miliarde lei cu un an înainte.  

    Industria ospitalităţii este sectorul care a înregistrat cea mai mare creştere a pierderilor nete în anul 2020, de 220%, fiind urmată de industria de evenimente (creştere a pierderilor nete cu 169% în 2020 faţă de 2019) şi de sectorul informaţiilor şi al comunicaţiilor (81%), potrivit analizei Termene. 

     

    “Am procesat datele disponibile în platforma Termene.ro, pe baza bilanţurilor depuse de companii, şi avem deja primele concluzii relevante statistic despre impactul pandemiei asupra mediului de business românesc. Vestea proastă este că avem domenii de activitate şi companii care au fost lovite puternic de pandemie. Spre exemplu, după un an în care s-a vorbit despre scăderi cuprinse între 20% şi 70% în HoReCa, acum vedem cu adevărat că hotelurile şi restaurantele au avut în 2020 încasări mai mici cu 35% faţă de 2019”, a declarat Adrian Dragomir, co-fondator al Termene.ro.  

    În acest context dificil, companiile din domeniu au încercat să se adapteze şi să ofere noi servicii, precum cele de delivery, soluţii care leâau ajutat pe multe dintre ele să se menţină pe linia de plutire. În timpul pandemiei, 47% din vânzările restaurantelor a fost generată de servicii de delivery.  

      Datele sunt confirmate şi de un studiu realizat de Hospitality Culture Institute, care arată că valoarea totală anuală a pieţei de mâncare gătită şi băuturi out of home (restaurante standard, fast-food, cantine, pub-uri şi supermarket-uri) în cinci dintre cele mai mari oraşe din ţară (Bucureşti, Timişoara, Iaşi, Cluj şi Braşov) s-a ridicat anul trecut la 10,2 miliarde de lei, o scădere de 29%. Cele cinci oraşe reprezintă 60% din totalul pieţei, ceea ce duce industria ospitalităţii la o valoare de 17 miliarde de lei în anul 2020.  

    De asemenea, industria HoReCa are o contribuţie semnificativă la evoluţia unor companii ce dezvoltă afaceri în domenii conexe, precum agricultură, furnizori locali de ingrediente, producători şi distribuitori de materie primă în bucătărie, importatori şi distribuitori de produse alimentare, prestatori de servicii dedicate industriei, precum şi sisteme de gestiune, curăţenie, transport, logistică, ambalaje. 

    Conform organizaţiei patronale HORA şi membrilor Alianţei Pentru Turism (APT), aportul HoReCa la PIB este de aproximativ 5,07% astfel: impact financiar direct (valoare adăugată) – 3,42%, impact social (salarii angajaţi şi aport consum) – 0,91%, impact financiar indirect (furnizori şi investiţii) – 0,74%. 

    Ca soluţii de revenire din criză, Guvernul a pus în dezbatere publică apelul de proiecte pentru granturile de ajutor de stat HoReCa. Prin schema de ajutor de stat, operatorii a căror activitate a fost afectată în contextul pandemiei de COVID-19 ar putea beneficia de compensarea a 20% din pierderile suferite în 2020 faţă de 2019, dar nu mai mult de 800.000 euro pe întreprindere unică.

  • Ce articole sportive şi-au cumpărat românii în pandemie?

    Românii fac sport, dar încă nu au ajuns la nivelul vesticilor, după cum se observă şi în vânzările retailerului de echipamente sportive Hervis. Ce articole sportive şi-au cumpărat ei în pandemie şi care sunt perspectivele de dezvoltare a acestei pieţe în continuare?

    În cadrul companiei, rolul meu presupune gestionarea operaţiunilor curente de mediu online, supravegherea fluxurilor comenzilor online, a produselor, a promovării, pe de o parte, iar pe de altă parte, partea de customer support şi, nu în ultimul rând, dezvoltarea de noi proiecte”, descrie Constantin Fetica rolul pe care îl ocupă în cadrul Hervis. Chiar dacă businessul retailerului austriac este unul eminamente brick&mortar, online-ul reprezintă un canal foarte important şi anul 2020 a demonstrat că dezvoltarea acestui canal este esenţială. „În cadrul companiei dezvoltăm conceptul de omnichannel, îmbinarea celor două medii, online şi offline”.

    Retailerul a decis să intre în online prin platforma marketplace a eMAG în urmă cu şase ani, iar la aproximativ un an şi jumătate au lansat şi magazinul propriu online.

    „Am observat că semnalele venite din comportamentul consumatorului din marketplace uneori sunt puţin diferite – dacă în eMAG Marketplace apare un interes către articolele sportive dedicate sporturilor individuale, pe site-ul propriu, clienţii sunt orientaţi către articole din zona de leisure, iar în magazine sunt orientaţi mai degrabă către echipamente.”

    Adaugă că Hervis, fiind un business axat mai ales pe magazinele fizice, a înregistrat scăderi de vânzări în pandemie. „Chiar dacă online-ul a înregistrat creşteri frumoase, nu a completat scăderile înregistrate de magazinele fizice. Numărul de comenzi a crescut simţitor, setea oamenilor pentru sport a fost prezentă, iar după lockdown am sesizat bucuria cu care s-au întors în magazine.”

    În 2019, la nivel de companie, au înregistrat o cifră de afaceri de 250 de milioane de lei, iar estimarea pentru anul trecut se referă la o scădere de circa 20%: „Sperăm că oficial scăderea va fi mai mică de 20%”. În ceea ce priveşte structura vânzărilor, Constantin Fetica spune că Marketplace-ul ajută mult online-ul şi variază între 15 şi 20% ca pondere în vânzările din online.

    Unde cumpără însă clienţii mai mult? „Hervis este un business puternic influenţat de vreme, în funcţie de cele trei canale, câteodată bonul din magazine poate depăşi bonul din online şi invers, un bon mediu la biciclete este clar mai ridicat decât în cazul îmbrăcămintei.”

    Referitor la penuria mondială de piese de biciclete, Fetica spune că într-adevăr, furnizorii de componente nu au reuşit încă să revină la un nivel ridicat de producţie şi observă un interes crescut pentru acest tip de produse, cerere care speră că va putea fi acoperită. „Din fericire nu au existat comenzi pe care să nu le putem onora, am gestionat destul de bine situaţia.”

    Cu cât a crescut preţul bicicletelor în noul context? „Pe lângă această penurie a componentelor, s-au mai adăugat costuri legate de transport – respectiv costurile cu containerele venite de peste ocean – preţul pe container a crescut până la şase ori, evident creşterea preţului în preţul bicicletei nu a fost de asemenea anvergură, ci aproape insesizabilă.”

    În pandemie însă, a observat că a existat o cerere semnificativă pentru două tipuri de produse – articolele pentru yoga, greutăţi, fitness – articole sportive dedicate sporturilor individuale şi, nu în ultimul rând pentru zona de leisure, pentru echipamente de stat în casă.

    În ceea ce priveşte preţurile, spune că acestea diferă în funcţie de nevoile oamenilor: „În principal oamenii preferă articole care răspund unei nevoi, dacă mă refer la un pantof de alergare, acesta poate să aibă un preţ cuprins între 200 şi 400 de lei, cei care caută performanţă vor merge către un pantof cu caracteristici tehnice care aduc şi un preţ mai ridicat, de 500-600 lei”.

    Cumpără sau nu mai mult românii decât alte state? „Asta ţine de o filosofie a sportului care în ţările vestice este mai dezvoltată. Un cumpărător din Austria va căuta mai degrabă performanţă şi este mult mai axat către sport. Conform unei statistici, în România, până în 10% din populaţie îşi doreşte să facă sport activ, în timp ce în ţările vestice, procentul este de 30-40%. Românii cumpără, dar nu la nivelul preţurilor vestice şi cu siguranţă nu cumpără articole dedicate sporturilor de performanţă, este o nişă în România şi încercăm să schimbăm orientarea clienţilor în această direcţie.”

    În ceea ce priveşte perspectivele de dezvoltare a comerţului online, Constantin Feetica crede că acestea sunt în continuare optimiste: „Pandemia a schimbat atât la nivelul comportamentului consumatorului anumite paradigme şi, de asemenea, cred că tot ce s-a inovat în perioada de pandemie, toate îmbunătăţirile şi upgrade-urile de platformă vor ajuta la dezvoltarea acestui domeniu.”

    Sfatul său pentru cei care îşi încep un business în online este documentarea, care stă la baza oricărei lansări în afaceri. „Faptul că am pătruns prima dată în online via marketplace ne-a ajutat să sedimentăm anumite fluxuri şi să reuşim să creăm o structură în organizaţie dedicată online-ului. Un alt sfat ar fi să pătrundă şi pe marketplace, acolo know-how-ul este oferit, dacă te documentezi, cu siguranţă poţi învăţa foarte multe.”

  • Emmanuel Macron salută o nouă etapă de relaxare a restricţiilor antiepidemice în Franţa

    “Am ajuns în acel moment!”, a declarat Emmanuel Macron, prin Twitter.

    La mai mult de un an de la izbucnirea pandemiei, în Franţa a început miercuri a treia şi penultima etapă a eliminării restricţiilor antiepidemice. Restaurantele vor putea primi clienţi în interior, sălile de sport şi piscinele funcţionează normal, iar circulaţia este permisă până la ora 23.00.

    Permisul sanitar va fi necesar doar pentru evenimentele de peste 1.000 de persoane.

    “Să stăm la masă într-un restaurant. Să mergem la un spectacol. Să vibrăm de emoţie la unison în tribune. Să revenim la sălile de sport. Această viaţă ne-a lipsit foarte mult”, a afirmat Emmanuel Macron.

    “Pentru ca această reluare a activităţilor să fie de durată, trebuie să continuăm respectarea protocoalelor şi măsurilor”, a insistat preşedintele Franţei.

  • Încă o fabrică mare din România s-a închis. Unul dintre cei mai cunoscuţi jucători din industria de fashion mondială a închis fabrica, lăsând sute de oameni fără loc de muncă

    Grupul italian de modă Calzedonia, unul dintre cei mai cunoscuţi jucători din industria de fashion mondială, a închis fabrica din România unde lucrau peste 400 de salariaţi.

    „În 2020 grupul a închis fabrica din România, prima unitate de producţie închisă de grup de la fondarea sa până azi. Motivul care a condus la această decizie a fost dificultatea de a găsi salariaţi care să dorească să lucreze într-o fabrică de textile“, spun reprezentanţii Calzedonia.

    Compania Aries Textile din Arad, care opera pro­duc­ţia Calzedonia în România, era, după cifra de afa­ceri din 2019, unul dintre cei mai mari cinci produ­cători de îm­brăcăminte din România. În acel an businessul se apropiase de nivelul de 250 mil. lei, maxim istoric, cu 432 de salariaţi. În 2020, primul an de pandemie, cifrele s-au pră­buşit ca urmare a închiderii.

    Spre deosebire de alte grupuri de modă precum H&M şi Inditex (proprietarul Zara) care lucrează cu parte­neri, Calzedonia are propriile sale unităţi de pro­ducţie. Acestea sunt amplasate în Italia, Croaţia, Serbia, Bulgaria, Sri Lanka, Bosnia şi Etiopia.

    „Ne implicăm direct în construcţia propriilor fabrici, care astăzi sunt responsabile pentru circa 77% din toate produsele din magazinele noastre.“ În România italienii au venit în urmă cu mai bine de două decenii şi fabrica a crescut constant.

  • Cifra săptămânii 07 – 13 iunie 2021

  • Viitorul sustenabil, în mâinile celor mici. Cine sunt cei patru copii români aleşi de Volkswagen, partener de mobilitate UEFA EURO 2020, să ducă pe teren mingea oficială înaintea meciului, şi cum văd ei România în viitor

    În lupta pentru un viitor sustenabil nu doar marile companii au ceva de spus. Patru copii care s-au remarcat prin performanţele înregistrate în diverse domenii şi au fost aleşi de Volkswagen – partener de mobilitate UEFA EURO 2020 – să aducă pe teren înaintea meciului mingea oficială, vorbesc, alături de reprezentanţii companiei, despre cum arată în viziunea lor acest viitor.

    „ Anul 2020 a fost un an greu, dar şi anul care ne-a forţat pe toţi să ne adaptăm, să facem schimbări, să învăţăm lucruri noi. Şi să nu renunţăm. Vrem să construim un viitor sustenabil, iar asta este o prioritate pentru Volkswagen la nivel global. Însă un viitor sustenabil nu este posibil fără tineri pasionaţi şi implicaţi, care cred în visurile lor. Ştim că noile generaţii au puterea şi energia să schimbe lumea. Astfel, pentru inspiraţie şi motivaţie am ales poveştile a patru tineri care şi-au păstrat energia, indiferent de condiţii, şi au decis să folosească 2020 pentru a se pregăti, pentru a se antrena mai departe şi a-şi construi drumul către visul lor”, spune Bogdan Florea, director marcă Volkswagen autoturisme.

    Acesta a fost modul în care compania a ales, în calitate de partener global al UEFA EURO 2020, să susţină performanţa, oferindu-le acestor copii talentaţi ocazia de a fi Official Match Ball Carriers (OMBC) la cele patru meciuri ce vor avea loc în Bucureşti, rol care le oferă ocazia de a aduce pe teren înaintea meciului mingea oficială, chiar înaintea intrării pe teren a arbitrilor şi celor două echipe, dar şi de a trăi, astfel, o experienţă unică, care să îi motiveze pe mai departe. „Performanţa este imposibilă fără pasiune şi implicare. Volkswagen este dedicat unui efort susţinut şi continuu pentru sustenabilitate în materie de business şi dezvoltare, iar ca partener global al UEFA EURO 2020, îşi propune să aducă mai mult în atenţia publicului valorile care stau la baza dezvoltării sale viitoare.”

    Bogdan Florea este de părere că, având 100% pasiune, poţi atinge 100% performanţă, iar asta contribuie în mare măsură la construirea unui viitor sustenabil. „Cei mici, tinerii, ne oferă cele mai bune exemple de energie, pasiune, implicare şi determinare în atingerea visurilor, ne inspiră şi ne motivează să credem într-un viitor sustenabil şi să nu renunţăm niciodată să credem în el.”

    De-a lungul timpului, Volkswagen şi-a lăsat amprenta în piaţa locală printr-o serie de iniţiative sustenabile realizate în premieră în România de un brand auto, prin care compania şi-a propus să rescrie istoria mobilităţii. Astfel, de la prima staţie de încărcare rapidă din plan local, deschisă în 2015, compania a ajuns la cea mai mare reţea privată de staţii de încărcare din ţară deţinută de un importator, reţea spre care a direcţionat investiţii de peste 1 milion de euro. „În 2015, am lansat prima staţie de încărcare rapidă din România, de 75kW DC Ă 22kW AC. Investiţia a fost de aproximativ 50.000 de euro, însă, mai important, a marcat un pionierat în domeniu şi a fost un pas important de dezvoltare a acestui segment definitoriu pentru un viitor sustenabil. Pentru noi a fost începutul unei noi etape în istoria mărcii, asumarea electromobilităţii ca parte integrantă a unui viitor sustenabil, şi a marcat începutul unei serii de investiţii.” Până acum, compania a instalat la nivel naţional, împreună cu toţi partenerii dealeri, un total de 24 de staţii de încărcare.  „Astfel, clienţii noştri pot accesa serviciile de încărcare în toate locaţiile distribuitorilor Volkswagen, în urma unei investiţii de aproximativ 1 milion de euro.”

    Alături de această reuşită se numără şi o gamă variată de modele electrice, compania continuând să facă paşi definitorii către sustenabilitate sub deviza „Way to Zero”. Trendul a fost pornit cu ani în urmă. În 2013, Bogdan Florea îşi aminteşte că modelul e-up! era o prezenţă exotică pe străzile din România, vânzările începând timid, fiind de ordinul câtorva unităţi. „În prezent, ţintim ca 10% din totalul vânzărilor noastre să fie reprezentat de maşini electrice.” Deja, ciclul de producţie pentru modelele ID.3. si ID.4. este unul neutru din punct de vedere al CO2.

    În ceea ce priveşte numirea modelului VW ID.4 drept „Maşina anului 2021 în lume”, Bogdan Florea spune că autovehiculele eligibile pentru această titulatură trebuie să aibă o producţie de cel puţin 10.000 de unităţi pe an şi să fie oferite pe cel puţin două continente. Potrivit lui,  juriul a apreciat deopotrivă respectul pentru mediu susţinut de tehnologia fără emisii directe şi funcţiile inovatoare ale ID.4. „De exemplu, inovatorul head-up display cu realitate augmentată este disponibil opţional. Acesta proiectează pe parbriz informaţii importante, cum ar fi săgeţile de schimbare a direcţiei din sistemul de navigaţie. Şoferul vede această informaţie ca imagine tridimensională decalată la o distanţă aparentă de trei până la zece metri în faţa autovehiculului. Ceea ce înseamnă că displayul este perfect integrat în lumea reală exterioară. Când Adaptive Cruise Control (ACC) sau Travel Assist (opţional) este activ, autovehiculul care circulă în faţa ID.4 este evidenţiat cu un marcaj luminos pe head-up display, începând de la o anumită viteză, pentru a putea păstra distanţa necesară.” Volkswagen plănuieşte ca în acest an să livreze, în toată lumea, în jur de 150.000 de unităţi ID.4.

    La începutul acestui an, Volkswagen a prezentat şi planul denumit „Accelerate”, potrivit căruia vehiculele electrice ar putea ajunge până în 2023 să reprezinte 70% din vânzările totale ale grupului în Europa. Compania şi-a asumat pe deplin obiectivele acordului de la Paris prin care îşi propune să atingă emisii zero de CO2 până în anul 2050. „Deja în acest an ţintim ca 10% din vânzările noastre sa fie modele electrice.”

    Anual, VW AG comercializează circa 10 milioane de vehicule. Piaţa din România s-a situat anul trecut în jurul valorii de 125.000 unităţi, marca Volkswagen având, potrivit reprezentanţilor companiei, o performanţă peste media europeană. În plan local, businessul are 24 de distribuitori şi 38 de parteneri service, punând la dispoziţia clienţilor un portofoliu de peste 20 de modele, principale şi derivate. În 2020, pe fondul pandemiei, Volkswagen România a înregistrat o scădere moderată a cifrei de afaceri, de 10-12%. „Estimăm să recuperăm decalajul cauzat de criza COVID-19 şi să înregistrăm o creştere moderată chiar şi faţă de anul 2019, an neafectat de pandemia globală”, descrie Bogdan Florea aşteptările pentru acest an.

    În ceea ce priveşte achiziţia de maşini electrice în piaţa  locală, el spune că maşinile electrice sunt din ce în ce mai prezente în viaţa consumatorilor români şi au urcat în lista preferinţelor lor. „Fiabilitatea, costurile reduse de întreţinere, impactul redus asupra mediului şi combinaţia ideală între tehnologie de ultim moment, design revoluţionar şi grija faţă de mediu fac ca modelele electrice să câştige teren şi cotă de piaţă în ultimii ani.”

    Despre mersul cu maşina în viitor, Bogdan Florea are o viziune cât se poate de clară. Acesta va fi „sustenabil, electric, conectat, on demand”.

    Bogdan Florea, director marcă Volkswagen autoturisme: ​„Anul 2020 a fost un an greu, dar şi anul care ne-a forţat pe toţi să ne adaptăm, să facem schimbări, să învăţăm lucruri noi. Şi să nu renunţăm. Vrem să construim un viitor sustenabil, iar asta este o prioritate pentru Volkswagen la nivel global. Însă un viitor sustenabil nu este posibil fără tineri pasionaţi şi implicaţi, care cred în visurile lor. Ştim că noile generaţii au puterea şi energia să schimbe lumea.”

     

    ANDREEA MITRUŞ

    12 ANI ♦ ESTE ÎN CLASA A VI-A ♦  A OBŢINUT TITLUL DE VICECAMPIOANĂ NAŢIONALĂ LA SCRIMĂ U9 ÎN 2017

    Care a fost cea mai mare reuşită a ta de până acum?

    Cea mai mare reuşită a mea de până acum a fost obţinerea titlului de Vicecampioană Naţională la Campionatul Naţional de Copii 2017.

    Ce a fost cel mai greu pentru tine în perioada pandemiei? Dar cel mai bine?

    Cel mai greu pentru mine în perioada de pandemie a fost începutul anului 2020, când   nu am putut să mă antrenez, deoarece sala de scrimă a fost închisă. Cel mai bine a fost că din 15 iunie 2020 a fost redeschis stadionul, aşa că toată vara am putut să mă antrenez în aer liber.

    Cum te distrezi în timpul liber?

    În timpul liber îmi place foarte mult să citesc, să mă joc şi să mă plimb cu bicicleta.

    Cum ai reuşit să îţi transformi pasiunea în performanţă?

    Am reuşit să îmi transform pasiunea în performanţă prin multă muncă şi ambiţie. Rezultatele au apărut foarte repede şi asta m-a motivat să continui, dar şi să visez la rezultate cât mai mari.

    Cine te susţine cel mai mult şi cui simţi nevoia să-i mulţumeşti?

    Cel mai mult mă susţin familia şi antrenorii. Mă gândesc la ei şi le mulţumesc de fiecare dată când obţin rezultate bune.

    Care este cel mai mare vis al tău şi cum îţi propui să îl îndeplineşti?

    Cel mai mare vis al meu este să ajung campioană olimpică. Îmi propun să îl transform în realitate muncind foarte mult şi inspirându-mă din sfaturile primite de la antrenori şi alţi scrimeri cu performanţe excepţionale la nivel internaţional.

    Cum te vezi în viitor?

    Mă văd ca fiind un om împlinit, fericit şi cu realizări deosebite atât în plan profesional dar şi în plan personal.

    Cum vezi România în viitor?

    Văd România ca pe o ţară importantă în lume, cu mulţi sportivi medaliaţi şi foarte apreciată în marile competiţii internaţionale.

    Când vei fi mare vrei să locuieşti în România sau în altă ţară? De ce?

    Vreau să locuiesc în România pentru că este ţara mea natală şi îmi doresc să fiu aproape de familia mea.

    Cum ţi-ar plăcea să schimbi lumea?

    Mi-ar plăcea ca oamenii să fie mai interesaţi de scrimă, iar copiii să vină la sală şi să vadă singuri ce frumos este să te duelezi.

    Cu ce asociezi cuvântul „sustenabilitate”?

    Asociez acest cuvânt cu multă prosperitate, fără a fi consumate resurse preţioase.

    Ce sfat le-ai da altor copii de vârsta ta?

    Îi sfătuiesc pe copii să nu renunţe foarte uşor la pasiunile lor şi să lupte până la capăt pentru ele.

    Ce înseamnă pentru tine faptul că ai fost aleasă printre cei patru OMBC?

    Sunt foarte fericită pentru că sunt unul dintre cei patru OMBC şi mă bucură faptul că performanţele mele în scrimă sunt apreciate la un nivel atât de înalt.

     

    NIKOL VARGA

    12 ANI ♦ DUBLĂ CAMPIOANĂ MONDIALĂ ŞI DE 4 ORI CAMPIOANĂ EUROPEANĂ LA DANS CONTEMPORAN ŞI ACRODANCE

    Care a fost cea mai mare reuşită a ta de până acum?

    Cea mai mare reuşită a mea a fost în 2018, când am devenit Campioană Mondială şi Vicecampioană Mondială la Dans Contemporan şi Acrodance. Iar în 2021 am obţinut titlul de Dublă Campioană Europeană.

    Ce a fost cel mai greu pentru tine în perioada pandemiei? Dar cel mai bine?

    Cel mai greu în pandemie a fost dorul de  antrenamente, de concursuri, spectacole, dorul de scenă. Dar a fost şi un bine – am putut să mă antrenez online pe platforma Live Dance Classes Online unde am avut zilnic antrenamente de gimnastică, balet, dans contemporan şi jazz, şi într-un an chiar am avansat frumos pe acestă platformă de dans.

    Cum te distrezi în timpul liber?

    În timpul liber mă întâlnesc cu prietenii mei şi mergem prin parcuri, la shopping, iar iarna am fost de foarte multe ori la patinoar.

    Cum ai reuşit să îţi transformi pasiunea în performanţă?

    Am transformat pasiunea în performanţă cu multă muncă, antrenamente zilnice şi m-a ajutat foarte mult ambiţia mea de a ajunge la nivelul la care mi-am propus.

    Cine te susţine cel mai mult şi cui simţi nevoia să-i mulţumeşti?

    Cel mai mult mă susţin părinţii mei, mami şi tati, şi profesorii mei de dans: Pásztor Tünde, Georgiana Monica Grama şi Oana Ioniţă, care sunt foarte dedicaţi şi mă pregătesc să ajung unde îmi doresc. Mă susţin, de asemenea, prietenii mei, colegii şi diriginta mea, Jullianna Bálint. Simt nevoia să le mulţumesc din suflet părinţilor mei care mă susţin din toată puterea lor şi tuturor persoanelor care îmi sunt dragi şi mă susţin într-un fel sau altul.

    Care este cel mai mare vis al tău şi cum îţi propui să îl îndeplineşti?

    Cel mai mare vis al meu este să devin o dansatoare tot mai bună şi să ajung pe scene mari ale lumii, chiar şi în piese de teatru, iar cu multă muncă şi ambiţie voi reuşi.

    Cum te vezi în viitor?

    Când voi fi adult îmi doresc să am o şcoală de dans renumită.

    Cum vezi România în viitor?

    În viitor în România sper că va fi mai bine, sper că sportul şi copiii vor fi susţinuţi mai mult decât acum.

    Când vei fi mare vrei să locuieşti în România sau în altă ţară? De ce?

    Când voi fi mare îmi doresc să rămân în România pentru că şi în România poţi deveni cineva dacă vrei cu adevărat. Avem sportivi mari în Romania şi aş rămâne în primul rând să fiu aproape de familia mea.

    Cum ţi-ar plăcea să schimbi lumea?

    Mi-ar plăcea să schimb lumea în sensul de a fi noi oamenii mai buni, să ne ajutăm şi să avem mare grijă de Pământ (să economisim apa, să renunţăm la plastic, să reciclăm tot ce se poate, să circulăm mai mult cu bicicleta, să lăsam pământul să răsufle).

    Cu ce asociezi cuvântul „sustenabilitate”?

    L-aş putea asocia cu cuvântul „mediu”.

    Ce sfat le-ai da altor copii de vârsta ta?

    Aş sfătui copiii de vârsta mea să facă sport şi mişcare în primul rând, şi să îşi urmeze viseleoricare ar fi ele, pentru că nimic nu este  imposibil.

    Ce înseamnă pentru tine faptul că ai fost aleasă printre cei patru OMBC?

    Este o onoare că am fost aleasă printre cei patru OMBC, este o şansă unică în viaţă şi aştept cu foarte multe emoţii şi nerăbdare ziua cea mare, în care eu voi duce mingea jucătorilor pe stadion. 

     

    ERIC NICOLAE LIXANDRU

    10 ANI ♦ CAMPION LA MATEMATICĂ BRIO CHALLENGE ŞI MEMBRU AL ECHIPEI DE FOTBAL PROSPORT ACADEMY

    Care a fost cea mai mare reuşită a ta de până acum?

    Cea mai mare reuşită a mea de până acum este câştigarea primei olimpiade digitale de matematică.

    Ce a fost cel mai greu pentru tine în perioada pandemiei? Dar cel mai bine?

    Cel mai greu a fost faptul că nu m-am putut întâlni cu colegii, cu prietenii şi bunicii. Cel mai bine a fost că am petrecut mult timp cu familia, părinţii şi sora mea, Alice.

    Cum te distrezi în timpul liber?

    În timpul liber mă joc online cu colegii, mă joc pe telefon, mă uit la TV sau ies în faţa blocului.

    Cum ai reuşit să îţi transformi pasiunea în performanţă?

    Pentru a avea performanţă am avut ambiţie şi am muncit din ce în ce mai mult.

    Cine te susţine cel mai mult şi cui simţi nevoia să-i mulţumeşti?

    Atât la mate cât şi la fotbal mă susţin  părinţii şi doamna învăţătoare şi tot lor simt nevoia să le mulţumesc.

    Care este cel mai mare vis al tău şi cum îţi propui să îl îndeplineşti?

    Când vine vorba de matematică vreau să particip la concursuri, să concurez cu cei mai buni şi să câştig. Când vine vorba de fotbal, vreau să ajung un mare fotbalist la o echipă mare şi pentru asta va trebui să muncesc din greu.

    Cum te vezi în viitor?

    Un mare fotbalist care ştie matematică!

    Cum vezi România în viitor?

    România va fi mult mai isteaţă şi din ce în ce mai frumoasă.

    Când vei fi mare vrei să locuieşti în România sau în altă ţară? De ce?

    Când voi fi mare vreau să locuiesc în altă ţară pentru a juca fotbal la o echipă din străinătate.

    Cum ţi-ar plăcea să schimbi lumea?

    Mi-ar plăcea să avem mai mult spaţiu verde şi să nu mai construim aşa mult.

    Cu ce asociezi cuvântul „sustenabilitate”?

    Un proiect de lungă durată.

    Ce sfat le-ai da altor copii de vârsta ta?

    Sfatul meu pentru ceilalţi copii este să fie ambiţioşi şi să nu se dea bătuţi niciodată.

    Ce înseamnă pentru tine faptul că ai fost ales printre cei patru OMBC?

    Faptul că am fost ales printre cei patru OMBC pentru mine înseamnă că am muncit mult şi rezultatele muncii încep să iasă la iveală.

     

    THEODOR VASILE

    13 ANI ♦ MEMBRU AL ECHIPEI NAŢIONALE DE ROBOTICĂ AUTOVORTEX, CÂŞTIGĂTORII PREMIULUI I ŞI AI MEDALIILOR DE AUR LA CAMPIONATUL INTERNAŢIONAL DE ROBOTICĂ DIN RUSIA, ÎN APRILIE 2021

    Care a fost cea mai mare reuşită a ta de până acum?

    Cea mai mare reuşită a mea a fost să câştigăm concursul de robotică din Rusia.

    Ce a fost cel mai greu pentru tine în perioada pandemiei? Dar cel mai bine?

    Cel mai greu a fost faptul că nu am putut să merg la antrenamentele de baschet. Cel mai bine a fost că am putut să mă joc mai mult la calculator.

    Cum te distrezi în timpul liber?

    Mă distrez cel mai bine când merg la robotică şi ies cu prietenii.

    Cum ai reuşit să îţi transformi pasiunea în performanţă?

    Am reuşit să îmi transform pasiunea în performanţă prin multă muncă şi dedicarea timpului pentru ceea ce îmi place.

    Cine te susţine cel mai mult şi cui simţi nevoia să îi multumeşti?

    Pe mine mă susţin cel mai mult părinţii şi prietenii mei. Iar eu vreau să-i mulţumesc pe părinţii mei, pe prieteni şi pe profesori, dar şi pe mine.

    Care este cel mai mare vis al tău şi cum îţi propui să îl îndeplineşti?

    Cel mai mare vis al meu este de a deschide o companie de robotică medicală, vis la care îmi propun să lucrez înainte să intru la liceu.

    Cum te vezi in viitor?

    Eu mă văd lucrând în compania mea şi avansând în educaţie.

    Cum vezi România în viitor?

    Văd România mult mai avansată tehnologic şi medical în următorii ani.

    Când vei fi mare vrei să locuieşti în România sau în altă ţară? De ce?

    Când voi fi mare voi rămâne în România la facultate, dar în anul dintre liceu şi facultate vreau să lucrez într-o companie de investiţii cu capital de risc ca să am experienţă.

    Cum ţi-ar plăcea să schimbi lumea?

    Mie mi-ar plăcea să schimb lumea prin a crea cât mai mulţi roboţi pentru un stil de viaţă mai uşor.

    Cu ce asociez cuvantul „sustenabilitate“?

    Cu idei care se susţin în timp, pentru dezvoltare.

    Ce sfat le-ai da altor copii de vârsta ta?

    Să îţi urmăreşti visele şi să faci ceea ce îţi place!

    Ce înseamnă pentru tine faptul că ai fost ale printre cei patru OMBC?

    E minunat! Sunt fericit că pot atinge mingea oficială a meciurilor UEFA şi că pot cunoaşte fotbalişti care au realizat lucruri importante pentru ţara lor, şi asta mă impulsionează ca şi eu să realizez lucruri frumoase pentru ţara mea.

  • Penuria de biciclete atinge proporţii globale

    Penuria globală de biciclete, care datează de anul trecut, a fost agravată de problemele de aprovizionare care au evidenţiat dependenţa de componente de un singur grup, Shimano, care controlează aproximativ 65% din piaţa de componente pentru transmisie şi frâne de top.

    Producătorii europeni şi americani au declarat că termenele de livrare de la comandă până la livrare au atins 400 de zile pentru o serie de componente de ultimă generaţie fabricate de Shimano, subliniind tensiunile dintr-o industrie care încearcă să răspundă creşterii cererii de biciclete în contextul pandemiei.

    Problemele din lanţul de aprovizionare au lovit şi alţi producători de biciclete de top, cum ar fi Giant şi Merida din Taiwan.

    Shimano, cu sediul în Osaka, s-a străduit să ţină pasul cu cererea, care a explodat după ce pandemia a făcut ca milioane de oameni să aleagă bicicleta ca mijloc de recreere sau deplasare în locul transportului în comun. Analiştii se aşteaptă ca penuria să persiste, chiar şi cu fabricile Shimano funcţionând la capacitate maximă. Problemele sunt mai acute pentru producătorii de biciclete mai mici.

    Compania Shimano şi-a celebrat centenarul în martie: a fost creată în 1921 de antreprenorul Shozaburo Shimano, când acesta avea doar 26 de ani. Firma este în continuare condusă în familie şi a ajuns la venituri de 2,8 miliarde de dolari şi profit de 301 milioane de dolari în T12021, în creştere cu 70% comparativ cu anul anterior.