BusinessMagazin

Tag: japonia

  • Povestea fondatorului Sony. A lăsat afacerea familiei cu sake şi sos de soia pentru electronice

    A urmat cursurile Universităţii Imperiale din Osaka, pe care a absolvit-o cu o diplomă în fizică. În perioada celui de-al Doilea Război Mondial, a fost locotenent în marina japoneză şi l-a cunoscut astfel pe inginerul electrician pe nume Masaru Ibuka, care urma să aibă un rol important în viaţa sa. După război, i s-a oferit un post de profesor la Institutul de Tehnologie din Tokyo, dar, după ce a citit un articol despre Ibuka, care încerca să deschidă un laborator de cercetare, a hotărât să îl viziteze.

    Vizita s-a încheiat cu un parteneriat, iar în 1946 cei doi au pus bazele afacerii Tokyo Telecommunications Engineering în ruinele postbelice ale unui magazin din Tokyo. Ibuka s-a concentrat pe inginerie şi pe designul produselor, în timp ce Morita s-a ocupat de marketing, angajaţi şi finanţare. Primul lor produs a fost un aparat automatic de gătit orez, dar acesta nu a avut foarte mult succes, cei doi reuşind să vândă doar 100 de astfel de aparate. Ulterior, şi-au propus să lanseze un casetofon, iar ideea lor s-a concretizat în 1950. Au avut parte de un succes modest, datorat marketingului agresiv al lui Morita. Până în 1955, Morita a încercat să conceapă designul pentru un radio portabil destinat pieţei americane, dar cel mai mic radio pe care au reuşit să îl facă era în continuare prea mare. Antreprenorul japonez a rezolvat această problemă îmbrăcându-şi oamenii de vânzări în haine cu buzunare foarte mari, astfel încât să strecoare radioul cu uşurinţă în acestea în timpul demonstraţiilor.

    Morita a început să conştientizeze faptul că numele brandului este la fel de important precum produsele realizate pentru succesul companiei. Tokyo Telecommunications Engineering era destul de greu de pronunţat, iar Morita voia un nume uşor de pronunţat şi memorabil. Toată lumea a crezut că este nebun că voia să schimbe numele unei companii care avea deja un oarecare succes, dar în 1958 şi-a atins obiectivul şi a schimbat numele companiei. Era inspirat atât de cuvântul latin ”sonus„, care însemna ”sunet„, cât şi de optimismul dat de asemănarea cu ”sunny„ (însorit). 

    În 1963, Morita a pus bazele subsidiarei americane Sony Corporation of America, iar în 1961 compania sa a devenit prima companie japoneză listată la Bursa din New York. Morita s-a mutat împreună cu familia în New York City în 1963. Voia să înveţe tot ce putea despre americani şi despre cultura lor, astfel încât Sony să creeze produsele ideale pentru piaţa americană. Petrecea totodată foarte mult timp în compania elitelor sociale americane, formate din oameni puternici şi bogaţi, atât politicieni, cât şi oameni de afaceri. În anii ’70, casetofoanele portabile au devenit populare în America, dar erau totuşi mari şi grele. Morita a avut ideea unui mic casetofon alimentat cu baterii şi dotat cu căşti care să permită o libertate mare de mişcare. A creat astfel walkmanul, unul dintre cele mai de succes produse electronice lansate vreodată, cu 250 de milioane de unităţi vândute de la debutul său din 1979.

    Sony a devenit şi prima companie japoneză care şi-a creat o unitate de producţie în Statele Unite ale Americii, iar de-a lungul timpului Morita a creat mai multe facilităţi de producţie, cercetare şi dezvoltare şi centre de design în America de Nord, Europa şi Asia.

    Mulţi dintre cei care l-au cunoscut pe Morita au spus despre el că era foarte carismatic şi atrăgea atenţia tuturor celor cu care interacţiona. Abilităţile lui excelente de comunicare şi farmecul său i-au permis să treacă peste diferenţele culturale dintre Japonia şi Statele Unite ale Americii. Era un workaholic, dar practica şi sporturi precum schi, scuba diving şi wind surfing, chiar şi după ce a împlinit 60 de ani. Pasiunea lui Morita era însă inovaţia. Sony a dezvoltat primul televizor portabil cu baterie, tubul de imagine Trinitron, care a stabilit un nou standard pentru televizoarele color, cât şi VCR-ul.

    Morita era interesat şi de diversificarea portofoliului companiei, astfel că a creat CBS/Sony Group, axată pe producţia de muzică, iar în 1979 a intrat şi în zona serviciilor financiare prin compania Sony Prudential Life Insurance. A cumpărat şi companiile CBS Records şi Columbia Pictures Entertainment. A renunţat la fotoliul de preşedinte al companiei în 1994 şi a murit cinci ani mai târziu.

  • Japonia comemorează patru ani de la tsunami şi accidentul nuclear de la Fukushima

    Slujbe de comemorare au fost organizate în toată ţara, iar un minut de reculegere a fost ţinut la ora locală 14.46 (7.46, ora României), ora exactă la care s-a produs cutremurul cu magnitudinea 9, la 11 martie 2011.

    Seismul şi tsunamiul devastator care i-a urmat au provocat moartea sau dispariţia a aproximativ 18.500 de persoane şi rănirea altor 6.150, iar 403.000 de case şi alte clădiri au fost distruse, a precizat Agenţia naţională de poliţie.

    Aproximativ 120.000 de persoane încă nu se pot întoarce în casele lor din cauza contaminării radioactive din zonele situate în apropierea centralei atomice Fukushima Daiichi, care a făcut obiectul celui mai grav accident nuclear din istoria Japoniei.

    Guvernul japonez a organizat o ceremonie de comemorare la Tokyo în cursul zilei de miercuri, la care au participat împăratul Akihito, împărăteasa Michiko, premierul Shinzo Abe şi reprezentanţi ai familiilor victimelor.

    “Nu putem uita niciodată imaginea tsunamiului terifiant pe care am văzut-o la televizor în acea zi”, a declarat împăratul Akihito, în cadrul ceremoniei din Tokyo.

    Aproximativ 228.000 de persoane trăiesc în continuare în locuinţe temporare, a anunţat Guvernul, în condiţiile în care procesul de reconstrucţie a zonelor devastate se desfăşoară cu dificultate din cauza lipsei de muncitori şi a preţurilor mari la materiale de construcţii.

    Toate reactoarele nucleare ale Japoniei rămân oprite în urma accidentului din 2011 de la centrala nucleară Fukushima Daiichi, cel mai grav din istorie după cel de la Cernobîl.

    Guvernul condus de Shinzo Abe intenţionează însă să repornească unele dintre reactoarele nucleare. Patru dintre ele, dintre care două în prefectura Kagoshima şi două în prefectura Fukui, au primit aprobare de la autorităţile de reglementare în domeniu pentru a fi repornite, pe fondul temerilor opiniei publice.

  • Nouă scurgere radioactivă la centrala nucleară Fukushima

    Autoritatea de Reglementare în domeniul Nuclear a confirmat scurgerea radioactivă, precizând că se înregistrează concentraţii mari de stronţiu 90 în apa folosită la sistemele de răcire.

    Apa de la centrala Fukushima se scurge în ocean.

    În urmă cu câteva zile, inspectorii Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) exprimaseră preocupare privind contaminarea apei din rezervoarele de răcire de la Fukushima.

  • Ţara în care angajaţii muncesc atât de mult încât este ilegal să nu îţi iei concediu

    La Tokyo se discută o lege care să-i oblige pe angajaţi să stea departe de muncă măcar cinci zile pe an. Nu e doar o încercare de a creşte productivitatea lucrătorilor, e o problemă naţională: oamenii nu mai au timp pentru viaţa personală, se nasc tot mai puţini copii şi se înregistrează tot mai multe cazuri de suicid şi morţi prin epuizare, relatează Digi24.ro, citând publicaţia Russia Today.

    Legislaţia japoneză e penultima în lume la capitolul zile legale de concediu. Un debutant are dreptul la doar 10 zile pe an, iar după fiecare an în plus de experienţă se mai adaugă încă o zi de concediu.Deşi numărul e foarte scăzut, japonezii nu iau nici jumătate din numărul de zile la care au dreptul, astfel încât în Japonia ar putea deveni ilegal să nu îţi iei concediu.

    Refuzul concediului e doar o parte a problemei, cealaltă fiind orele suplimentare realizate în exces. Studiile arată că japonezii lucrează chiar şi 14 ore pe zi. Motivul principal pentru acest stil de viaţă este teama japonezilor că şi-ar putea pierde locul de muncă, mai scrie Digi24.ro.

    Piaţa muncii a apucat-o în direcţia orelor lungi şi a anilor fără concediu în anii ’70, în plin boom economic, când a explodat numărul celor care lucrau peste 60 de ore pe săptămână. Tot atunci în limba japoneză a apărut cuvântul „karoshi” – moarte prin epuizare. Presiunea psihologică lasă şi altfel de urme asupra societăţii. Japonia cunoaşte de ani buni o epidemie a sinuciderilor. 30.000 de cazuri au fost înregistrate doar în 2011, iar anchetatorii susţin că o treime se datorează stresului la muncă. Cultura muncii însă dă o lovitură societăţii în ansamblu. Oamenii nu mai vor familii, nu mai vor copii fiindcă oricum nu au timp. Natalitatea scade rapid, an de an, iar în 2014 a atins un nou record, asta în vreme ce rata deceselor urcă rapid.

    Se estimează că, până în 2050, populaţia Japoniei va fi mai mică cu 30 de milioane de oameni. Deja un sfert din populaţie are peste 65 de ani, iar proporţia ar putea urca la 40% în 2060 – ritmul de îmbătrânire îl depăşeşte cu mult pe cel al economiilor dezvoltate din occident, mai scrie sursa citată.

  • CEO-ul McDonald’s plăteşte cu funcţia pentru rezultatele catastrofale ale companiei

    McDonald’s a avut în 2014, în Statele Unite, cele mai proaste rezultate din ultimii 12 ani, iar acest lucru a dus la demiterea CEO-ului Don Thompson.

    Acesta preluase mandatul în 2012, însă nu a reuşit să rezolve numeroasele probleme cu care se confruntă lanţul de restaurante. Trimestrul patru din 2014 a fost al cincilea consecutiv în care McDonald’s a înregistrat scăderi în Statele Unite.

    Locul lui Thompson va fi luat de Steve Easterbrook, actualul chief brand officer al companiei. “Cu astfel de rezultate, era evidentă nevoia de schimbare”, a declarat Will Slabaugh, analist la Stephens Inc., citat de Bloomberg.

    Acţiunile McDonald’s au înregistrat o creştere de 3,5% ca urmare a anunţului. Compania, care deţine peste 36.000 de locaţii la nivel global, nu a mai înregistrat creşteri pe piaţa din SUA din octombrie 2013.

    Vânzările lanţului de restaurante McDonald’s din Japonia au scăzut în decembrie 2014, aceasta fiind a 11-a lună consecutivă în care lanţul american înregistrează pierderi.

    Scăderea s-a datorat, printre altele, faptului că McDonald’s a trebuit să raţionalizeze porţiile de cartofi prăjiţi ca urmare a unei greve în sistemul naval ce nu a permis aducerea materiei prime necesară. Compania a renunţat să mai vândă porţii medii şi mari de cartofi prăjiţi. În urma unor clipuri video difuzate de mai multe televiziuni, care ilustrau ideea că anumite produse ar fi expirate, McDonald’s a retras de la comercializare şi chiftelele de pui (nuggets).

    Numărul clienţilor a scăzut cu 14% în ultima lună a anului trecut, în vreme ce valoarea medie a cumpărăturilor a scăzut cu 8%, notează Bloomberg. “În ciuda numeroaselor măsuri pe care le-am luat pentru a minimaliza efectele grevei, înlocuirea anumitor produse ne-a afectat vânzările în decembrie”, au declarat reprezentanţii lanţului de restaurante.

    Imaginea McDonald’s în Japonia a fost afectată în 2014 de mai multe scandaluri şi plângeri înaintate de clienţi, care au declarat că au găsit bucăţi de plastic în nuggets şi îngheţată, precum şi un dinte de om într-o pungă de cartofi prăjiţi.

    McDonald’s Corp., cel mai mare lanţ de restaurante la nivel mondiale, a anunţat la începutul lunii decembrie 2014 cea mai abruptă scădere a vânzărilor din istoria recentă. Vânzările din restaurantele din Statele Unite ale Americii deschise în ultimul an au scăzut cu aproape 5%, potrivit informaţiilor transmise de companie.

    Mark Stevens, CEO al companiei de marketing MSCO Inc. şi autor al bestsellerului Your Marketing Sucks, descrie, într-o postare pe blogul personal, motivele pentru care lanţul de restaurante McDonald’s înregistrează cele mai slabe vânzări din ultimul deceniu.

     “McDonald’s era cândva un concept simplu şi uşor de abordat: un vânzător internaţional de burgeri unde poţi mânca vită, cartofi prăjiţi şi bea cola. Simplitatea era tulburătoare, iar fondatorul Ray Kroc a menţinut-o aşa, iar o forţă teribiliă l-a răspândit pe toata planeta”, îşi aminteşte Mark Stevens.

    Specialistul observă principalele motive pentru care brandul sub care operează lanţul de restaurante a devenit unul “de nerecunoscut”.

  • Ţara în care McDonald’s nu mai vinde cartofi prăjiţi şi nuggets de pui

    Vânzările lanţului de restaurante McDonald’s din Japonia au scăzut în decembrie 2014, aceasta fiind a 11-a lună consecutivă în care lanţul american înregistrează pierderi.

    Scăderea s-a datorat, printre altele, faptului că McDonald’s a trebuit să raţionalizeze porţiile de cartofi prăjiţi ca urmare a unei greve în sistemul naval ce nu a permis aducerea materiei prime necesară. Compania a renunţat să mai vândă porţii medii şi mari de cartofi prăjiţi. În urma unor clipuri video difuzate de mai multe televiziuni, care ilustrau ideea că anumite produse ar fi expirate, McDonald’s a retras de la comercializare şi chiftelele de pui (nuggets).

    Numărul clienţilor a scăzut cu 14% în ultima lună a anului, în vreme ce valoarea medie a cumpărăturilor a scăzut cu 8%, notează Bloomberg. “În ciuda numeroaselor măsuri pe care le-am luat pentru a minimaliza efectele grevei, înlocuirea anumitor produse ne-a afectat vânzările în decembrie”, au declarat reprezentanţii lanţului de restaurante.

    Imaginea McDonald’s în Japonia a fost afectată în 2014 de mai multe scandaluri şi plângeri înaintate de clienţi, care au declarat că au găsit bucăţi de plastic în nuggets şi îngheţată, precum şi un dinte de om într-o pungă de cartofi prăjiţi.

    McDonald’s Corp., cel mai mare lanţ de restaurante la nivel mondiale, a anunţat la începutul lunii decembrie 2014 cea mai abruptă scădere a vânzărilor din istoria recentă. Vânzările din restaurantele din Statele Unite ale Americii deschise în ultimul an au scăzut cu aproape 5%, potrivit informaţiilor transmise de companie.

    Analiştii anticipiează o scădere de 1,9%, după cum informează Consensus Metrix. Vestea a coborât acţiunile companiei cu 3,8%, marcând cea mai mare zdruncinare din ultimii doi ani, transmite Bloomberg. Vânzările au scăzut pentru a şaptea lună la rând, înregistrând cea mai mare depreciere din ultimii 13 ani, iar compania a anunţat o nouă scădere de 1% pentru luna octombrie. Vânzările la nivel global, excluzând restaurantele nou-deschise, au scăzut în 2014 cu 2,2%, mai mult decât predicţiile analiştilor. Pentru a remedia această situaţie, compania a anunţat reorganizarea operaţiunilor şi a investiţiilor în marketing. “Consumatorii de azi cer mai multe variante şi doresc un plus de valoare”, a declarat CEO-ul McDonald’s, Don Thompson. Vânzările în Europa au scăzut cu 2% în noiembrie 2014, afectate şi de rezultatele extrem de proaste din Rusia şi cele sub aşteptări înregistrate în Franţa şi Germania, a mai notat compania. În Asia, Orientul Mijlociu şi Africa, vânzările au scăzut cu 4%.

  • Franciza “Godzilla” va avea un nou film – VIDEO

    Noul film produs de Toho va avea premiera în 2016. Cea mai recentă producţie japoneză avându-l ca protagonist pe legendarul monstru a fost “Godzilla: Final Wars”, din 2004, informează bbc.com.

    Remake-ul hollywoodian “Godzilla 3D”, care a avut premiera în mai 2014, a avut încasări de 500 de milioane de dolari la nivel mondial. O continuare este prevăzută pentru 2018.

    Studiourile Toho şi-au motivat decizia de reînviere a francizei prin evoluţiile înregistrate în domeniul graficii computerizate. Compania japoneză anunţase că filmul din 2004, al 28-lea al seriei, urma să fie ultimul din franciza “Godzilla”.

    Seria “Godzilla” a debutat în 1954, primul film, foarte apreciat de public şi critică, fiind regizat de Ishiro Honda. Totuşi, versiuni mai recente, cum ar fi versiunea din 1998, turnată la Hollywood, în regia lui Roland Emmerich, a eşuat în încercarea de a impresiona fanii şi criticii.

    Remake-ul din 2014, regizat de Gareth Edwards, o coproducţie Legendary Pictures şi Warner Brothers, lansat în mai 2014, a readus însă monstrul în atenţia publicului.

    Toho, care are sediul la Tokyo şi deţine drepturile privind franciza “Godzilla”, nu a ales încă regizorul care va realiza viitorul film.

    Noul proiect este condus de producătorul Taichi Ueda, care a lansat o serie de conferinţe, Godzilla Strategic Conference (Godzi-Con), cu scopul de a revitaliza brandul Godzilla.

    “A venit timpul ca Japonia să facă un film care nu va pierde în faţa studiourilor de la Hollywood”, a declarat Ueda, potrivit Variety.

    Cheltuielile companiei Toho cu noul film sunt evaluate sub 200 de milioane de dolari, cât au cheltuit studiourile de la Hollywood pentru producţia celui mai recent film din seria Godzilla, dar Toho a spus că studiourile japoneze speră să transforme Godzilla într-un personaj “care va reprezenta Japonia şi va fi iubit în lumea întreagă”, în timp util pentru Jocurile Olimpice de vară de la Tokyo din 2020.

    Potrivit poveştii originale, personajul Godzilla, un monstru reptilian care suflă flăcări, al cărui nume este o combinaţie între cuvintele japoneze pentru balenă şi gorilă, a apărut în urma unei mutaţii genetice cauzate de efectuarea de teste nucleare.

  • Ministrul japonez de Finanţe critică femeile ce refuză să aibă copii

    “Mulţi încearcă să lase impresia că persoanele în vârstă sunt responsabile pentru îmbătrânirea populaţiei, dar problema este, de fapt, refuzul de a naşte copii”, a declarat Taro Aso, într-un discurs susţinut în campania electorală pentru alegerile legislative programate duminică în Japonia.

    Declaraţia ministrului de Finanţe a şocat presa niponă, care a apreciat că Taro Aso a criticat direct femeile care nu au copii şi le-a acuzat pentru scăderea natalităţii, şi nu a făcut referire la politicile nepotrivite ale sistemului japonez, ce nu-i încurajează pe cetăţeni să devină părinţi.

    Rata fertilităţii este în Japonia de 1,4 copii pentru o femeie, în condiţiile în care ar trebui să se situeze la 2,1, pentru a garanta reînnoirea generaţiilor.

    Principalul motiv care conduce la această situaţie este deseori anxietatea faţă de viitor, teama de a nu avea venituri suficiente pentru a răspunde nevoilor unei familii. La acestea se adaugă lipsa infrastructurii şi în special a creşelor şi grădiniţelor, care le obligă pe tinerele mame să renunţe la locul de muncă pentru a-şi putea îngriji copiii.

    Pe de altă parte, se înregistrează o creştere a proporţiei persoanelor cu vârsta de peste 65 de ani, care nu mai sunt active şi au nevoie de îngrijiri medicale.

    Premierul japonez Shinzo Abe a promis înfiinţarea a sute de mii de locuri în creşe în anii următori şi, prin programul de politici economice, speră să le încurajeze mai mult pe tinerele din Japonia să-şi continue cariera profesională, dar să fie şi mame în acelaşi timp.

  • Japonia, a treia mare economie a lumii, a reintrat în recesiune

    PIB-ul Japoniei s-a contractat cu 1,6% în ritm anualizat în perioada iulie-septembrie, în timp ce datele revizuite au arătat că declinul din trimestrul anterior a fost de 7,3%. Niciunul dintre economiştii consultaţi de The Wall Street Journal nu a anticipat scăderea PIB-ului în trimestrul al treilea, analiştii estimând un avans mediu de 2,25% al economiei nipone.

    Rezultatele negative ale economiei japoneze au apărut ca urmare a creşterii taxei pe vânzări de la 5% la 8% la începutul lunii aprilie, ceea ce a afectat nivelul cheltuielilor consumatorilor. De exemplu, investiţiile în locuinţe private au coborât cu 24% în ritm anualizat în perioada iulie-septembrie.

    Programul guvernamental prevedea ca taxa să fie majorată încă o dată, la 10% în octombrie 2015, însă consilierii prim-ministrului Shinzo Abe au declarat săptămâna trecută că măsura va fi amânată cu un an şi jumătate, dacă avansul economiei va fi unul slab.

    La finalul primului trimestru din 2011, economia Japoniei a intrat în recesiune, după două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului, de 0,8% în ultimul trimestru din 2010 şi de 0,9% în intervalul ianuarie-martie din 2011. Declinul economiei nipone din 2011 a fost determinat de impactul cauzat de dezastrele naturale şi scurgerile de radiaţii de la centrala nucleară Fukushima, sever afectată de tsunami, care a condus la creşterea cheltuielilor din sectorul privat şi a rupt lanţurile comerciale.

    Yenul s-a depreciat faţă de dolar în urma publicării datelor privind economia Japoniei, ajungând la cel mai scăzut nivel din octombrie 2007 până în prezent, de sub 117 unităţi pe dolar. De asemenea, indicele Topix a coborât cu 2,5%, potrivit Bloomberg.

  • SUA şi China, concurenţi de la distanţă

    Din iunie până acum, preţul ţiţeiului a scăzut cu peste 30%, iar OPEC a admis că în 2015, cererea globală de petrol livrat de ţările membre s-ar putea reduce cu cca un milion de barili pe zi, ca urmare a boom-ului exploatărilor de şist din SUA. Acesta a fost contextul în care liderii celor 21 de ţări din Forumul Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC) au convenit la reuniunea de la Beijing asupra unui document pregătitor pentru crearea unei zone de liber schimb regionale Asia-Pacific (FTAAP). Economiile statelor membre APEC reprezintă aproximativ 40% din populaţia lumii, 57% din PIB mondial şi 44% din schimburile comerciale internaţionale.

    FTAAP reprezintă o replică, iniţiată de China, la Parteneriatul Trans-Pacific (TPP), iniţiat de SUA şi cuprinzând 12 state, între care Japonia, Mexic, Australia, Canada, Singapore, Peru sau Chile, dar nu şi China. Revista Time scrie că SUA văd TPP ca pe un mod de a redirecţiona comerţul din regiunea Asia-Pacific, în condiţiile în care anul trecut numai 14,2% din exporturile asiatice de mărfuri au avut destinaţia SUA, faţă de 23,7% în 2000, dar şi de a presa China să se conformeze unor practici comerciale şi de afaceri mai apropiate de standardele occidentale.

    Concurenţa pentru influenţă globală între SUA şi China va depinde, deci, şi de ritmul în care vor avansa cele două proiecte rivale: dacă de FTAAP ar urma să se ocupe, conform comunicatului final al reuniunii APEC, un comitet care va studia toate aspectele chestiunii timp de doi ani, negocierile TPP sunt deja avansate şi nu mai întârzie decât din cauza rezistenţei Japoniei faţă de dereglementarea sectorului agricol. Concurenţa indirectă între SUA şi China pe acest front nu exclude însă nevoia ambelor ţări de a coopera, atâta vreme cât accesul pe piaţa americană este vital pentru creşterea economică a Chinei, iar companiile americane depind de accesul la piaţa chineză. De altfel, lunea trecută, şi SUA şi China au semnat o înţelegere privind extinderea numărului de produse acoperite de un alt pact comercial, de data aceasta bilateral – Acordul pentru Tehnologia Informaţiei (ITA).