BusinessMagazin

Tag: investitori

  • Bursă. Iohannis îi bucură pe investitorii Petrom după ce a trimis la reexaminare legea care taxa compania. Acţiunile urcă

     

    Cu 1,4% se apreciau marţi după-amiază acţiunile OMV Petrom (SNP), într-o şedinţă în care au dominat clasa­mentul celor mai lichide acţiuni de la Bursa de Valori Bucureşti, o continuare a tendinţei pozitive începute săptămâna trecută, când preşedintele Klaus Iohannis a decis să retrimită spre reexaminare legea care ar urma să taxeze compania cu circa 1 mld. euro.

    „Decizia preşedintelui a apărut, ca ştire, în ziua de joi, când piaţa era deschisă. La acel moment, trendul negativ al preţului acţiunii SNP, început cu ziua ante­rioară, s-a schimbat, determinând o închidere uşor pozi­tivă. În şedinţa de marţi, preţul acţiunii SNP şi-a conti­nuat creşterea, înregistrând un plus de peste 1%“, spune Marcel Murgoci, director de tranzacţionare al Estinvest.

  • Profil de investitor: Cum poţi să faci trecerea de la investiţiile pasive la investiţiile active?

    Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate sfaturile sunt adunate în seria de materiale „Profil de investitor” găzduită de BUSINESS Magazin.

    Investiţia în fonduri mutuale şi ETF-uri poate fi considerată o modalitate la îndemână de a intra în contact, cu riscuri cât mai mici, cu mediul investiţional. De aici, posibilităţile şi oportunităţile sunt incalculabile. Lui Dragoş Bărbulescu i-a cumpărat tatăl unităţi de fond de când avea 10 ani şi asta i-a deschis apetitul pentru investiţii. La 21 de ani, cât are astăzi, a trecut la ETF-uri, se gândeşte să cumpere metale preţioase şi analizează acţiuni.

    „Experienţa mea de investitor începe în copilărie, în jurul vârstei de 10 ani, când tatăl meu a început să pună bani deoparte într-un fond de investiţii, care s-au acumulat de-a lungul anilor. La 16 ani am descoperit că am o sumă strânsă acolo şi, odată cu asta, am început să dezvolt o pasiune”, a povestit Dragoş Bărbulescu, student în vârstă de 21 de ani, în cadrul unei emisiuni ZF Deschiderea de astăzi.

    Dacă tatăl său i-a deschis calea pieţei de capital printr-o investiţie pasivă, Dragoş a luat decizia de a investi activ după ce a citit primele cărţi despre investiţii pe care le consideră importante, cum ar fi „A Random Walk Through Wall Street” a economistului Burton Gordon Malkiel.

    „Acestea m-au făcut să realizez toate beneficiile ce vin odată cu economisirea şi investirea banilor”, spune el. Prin intermediul unui broker internaţional, a deschis o poziţie de 100 de dolari pe un ETF numit ESPO – VanEck Video Gaming and eSports, investiţie care i-a fost inspirată probabil şi de pasiunea lui pentru jocuri video şi sport.

    „Încă de mic mi-au plăcut jocurile video, de orice fel. Cât despre sport, sunt de părere că un corp sănătos şi o activitate fizică menţinută nu aduc decât beneficii şi o continuă bunăstare”, explică el.

    Dragoş Bărbulescu a absolvit Colegiul Economic Virgil Madgearu şi este student la Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori (FABBV) din cadrul Academiei de Studii Economice (ASE) din Bucureşti în limba engleză. De un an face parte din Econosofia, o comunitate de studenţi pasionaţi de investiţii şi macroeconomie, care se poate lăuda cu organizarea în 2022 a celei mai mari şcoli de investiţii gratuită din România – Investment School. După ce în timpul facultăţii s-a angajat ca retail sales dealer într-o bancă locală, Dragoş a început să investească o parte din salariul câştigat.

    La momentul actual, investeşte activ în ETF-ul ESPO, care are o alocare predominant în SUA (circa 42%), dar şi deţineri în Japonia (20%) şi China (17%). Totodată, investeşte pasiv în fondul mutual local BT Index Romania ROTX, creat de Bursa de Valori Bucureşti în colaborare cu Bursa de la Viena şi care replică structura indicelui bursier ROTX (Romanian Traded Index).

     

     

    „Portofoliul meu este alcătuit din aproximativ 60% unităţi de fond BT Index Romania ROTX şi 40% unităţi din ETF-ul ESPO. Sectoarele predominante pentru ETF sunt Technology şi Consumer Cyclicals, iar Tencent Holdings, NVIDIA, AMD, Nintendo şi Electronic Arts se află în top 10 al componenţilor. Pentru fondul de investiţii, sectorul predominant este cel financiar”, adaugă investitorul.

    L-am întrebat pe Dragoş cum au fost pentru el primii paşi în lumea investiţiilor, având în vedere că începutul carierei lui de investitor a însemnat şi debutul pandemiei de COVID-19.

    Dragoş Bărbulescu, 21 de ani

    PROFESIE: viitor economist

    OCUPAŢIE: retail sales dealer, student

    INVESTEŞTE: pentru propria libertate financiară

    Datorită cunoştinţelor acumulate, spune că a reuşit să vadă criza de sănătate mai mult ca o oportunitate de a intra în piaţă la un preţ foarte avantajos. Nu a adoptat o strategie anume, dar a avut mereu o atitudine obiectivă şi un portofoliu diversificat, atât prin instrumentele deţinute, cât şi prin alocarea sectorială.

    „Nu am simţit niciodată dorinţa de a părăsi ringul bursier. Cărţile şi scurta mea experienţă profesională m-au învăţat deja că perioadele de nesiguranţă şi volatilitate în piaţă sunt normale, vin şi trec. Cât timp menţin un portofoliu diversificat, cu deţineri în care am încredere, nu voi fi nesigur pe mine”, continuă Dragoş.

    În plus, mi-a spus că înainte de toate a citit cu mare atenţie contractele de investiţii pe care le-a semnat cu cele două instituţii financiare cu care lucrează – brokerii. Investiţia pasivă este realizată printr-un plan de subscriere lunar automat la BT Capital Partners, iar investiţia activă are loc printr-un cont în valută la International Brokers, o dată sau de două ori pe lună. Una peste alta, procesul de investire i s-a părut „de la început unul relativ simplu”.

    Momentan, pentru Dragoş investiţiile sunt o pasiune, mai ales că are o strategie predominant pasivă, însă investirea activă îi surâde destul de mult, astfel că are în plan să se implice mai mult. Recunoaşte că are un job care nu doar că îi permite, ba chiar îl încurajează să fie în permanenţă la curent cu toate ştirile despre lumea investiţională şi economie.

    „Ţinând cont că investesc pasiv de la o vârstă fragedă şi activ doar de câţiva ani, nu pot spune că am marcat pierderi semnificative până acum. Totuşi, situaţiile inevitabile în care voi marca pierderi le voi considera lecţii valoroase şi nu le voi lăsa să mă descurajeze. Personal, investesc deoarece ştiu că dacă sunt consecvent, calculat şi cumpătat, pot avea libertatea financiară pe care mi-o doresc”, mai spune el.

    Aşteptările investitorului de la o acţiune sau de la un ETF sunt obţinerea unui randament satisfăcător şi în concordanţă cu gradul de risc asociat companiei sau companiilor din portofoliul fondului. Din păcate, anul 2022 nu i-a adus un randament pozitiv lui Dragoş, dar rămâne optimist. Aşa cum deja a subliniat, „perioadele de nesiguranţă şi volatilitate în piaţă sunt normale, vin şi trec”. Având în vedere contextul macroeconomic din 2023, randamentul acestui an este unul decent, aproximativ 5% pentru ETF şi circa 3% în cazul fondului.

    „Criteriul meu principal de alegere este credinţa mea în evoluţia pozitivă a sectorului din care face parte compania. Cred strict în analiza fundamentală, deoarece s-a dovedit de nenumărate ori că aduce o perspectivă atât pe termen scurt, dar mai ales pe termen lung, comparativ cu analiza tehnică”, spune Dragoş.

    Investitorii mai… pătimaşi, dar şi cei care evoluează şi vor să aplice mai multe în investiţii ar putea ajunge să considere cumpărarea de unităţi de fonduri mutuale plictisitoare de la un punct încolo, având în vedere gradul mic de implicare sau nivelul mai scăzut de risc şi, implicit, al randamentului potenţial.

    Este însă o modalitate la îndemână pentru oricine de a intra în piaţa de capital, considerând că investiţia într-un fond reprezintă în aceeaşi măsură o formă de economisire, prin caracterul de recurenţă, iar administrarea fondului este făcută de un specialist. Ca şi Dragoş, mulţi investitori vor să ajungă cât mai activi pe măsură ce acumulează experienţă.

    „În ultimele luni am rămas cu aceeaşi strategie predominant pasivă pe care o am de ceva timp. Mizez în continuare pe faptul că diversificarea ar trebui să fie prioritatea numărul unu pentru un investitor pe termen lung. Prin urmare, doresc să adaug un nou tip de instrument financiar în portofoliu anul acesta, anume un metal preţios precum argintul sau aurul”, afirmă tânărul investitor.

    Dragoş remarcă faptul că toate cărţile de investiţii ne învaţă că decizia de a investi de la o vârstă cât mai mică este una dintre cele mai bune pe care le poate lua o persoană. Spune că orice moment poate fi potrivit pentru a începe să investim şi că anii în care amânăm acest pas pot doar să facă diferenţa la pensie.

    „Unui investitor începător i-aş recomanda să deschidă prima poziţie pe un instrument şi o companie de care este interesat şi despre care îi va face plăcere să afle din ce în ce mai multe”, conchide Dragoş Bărbulescu.  

     

    DICŢIONARUL INVESTITORULUI

    Un fond mutual reprezintă un vehicul investiţional care foloseşte resurse financiare ale mai multor investitori pentru a cumpăra sau vinde acţiuni, obligaţiuni, titluri de stat şi alte valori mobiliare. Investiţia într-un fond mutual se face prin cumpărarea de unităţi de fond, echivalentul acţiunilor în cazul companiilor.

    Totuşi, spre deosebire de acţiuni, care sunt emise într-un număr fix şi doar în cazul anumitor operaţiuni este diminuat sau majorat, unităţile de fond se emit în mod continuu şi pot fi răscumpărate oricând. Valoarea unei unităţi de fond se calculează zilnic ca raport între valoarea netă a activelor fondului şi numărul de unităţi de fond emise. Investitorii în fonduri mutuale câştigă când investiţiile fondului cresc, adică atunci când fondul primeşte dividende de la companiile din portofoliu sau dobânzi de la titluri de stat şi atunci când acţiunile companiilor cresc.

    Un fond mutual este gestionat de un administrator de investiţii. Există mai multe tipuri de fonduri mutuale, clasificate în funcţie de activele în care investesc predominant – de obligaţiuni, diversificate, de acţiuni, monetare, etc. – sau care se concentrează pe anumite sectoare sau particularităţi – fonduri cu componentă ESG, fonduri axate pe sectorul energiei etc.

    ÎN CE MAI INVESTIM

     

    Fonduri Mutuale 

     

    BT Index Romania ROTX este un fond de acţiuni administrat pasiv din portofoliul BT Asset Management, divizia de investiţii a Grupului Banca Transilvania. Minimum 85% dintre activele fondului reproduc structura indicelui ROTX (Romanian Traded Index), însă pot fi realizate plasamente şi în instrumente financiare cu venit fix, cum ar fi obligaţiunile, depozitele bancare sau instrumentele monetare, în proporţie de maximum 15%.

    În prezent, portofoliul BT Index Romania ROTX este compus în principal din acţiuni tranzacţionate (89,99%), dar şi din depozite bancare (9,22%) şi disponibil la vedere (0,81%). Perioada de investiţie în fond recomandată de administrator este de minimum cinci ani. BT Index Romania ROTX are active nete sub administrare de 232,7 milioane de lei, 9,9 milioane de unităţi de fond în circulaţie şi un număr de

    8.269 de investitori. De la începutul acestui an, fondul are un randament de 3,5%, care vine după un minus de 1,17% în 2022. În ultimii trei ani, randamentul este de 2%.

     

    Fondul are un indicator sintetic de risc (ISR) mediu, 4 din 7, acesta fiind o măsură a riscului de pierdere a sumei investite şi având la bază calcule statistice estimative privind pierderile potenţiale. Indicatorul ISR este calculat pe baza volatilităţii fondului, dar nu surprinde în totalitate riscurile semnificative.

    „Se potriveşte investitorilor dinamici, cunoscători ai pieţei de capital (obiectivul fondului este creşterea valorii capitalului investit în vederea obţinerii unei rentabilităţi ridicate, superioare ratei inflaţiei)”, se arată pe site-ul BT AM.

     

    Investitorilor care vor să cumpere unităţi ale fondului BT Index Romania ROTX nu li se percepe comision la cumpărare şi nici la răscumpărare dacă perioada de deţinere este de peste trei ani. Pentru sumele răscumpărate aferente unităţilor de fond care nu au depăşit perioada de deţinere de 360 de zile, se aplică un comision de 4%. De asemenea, este aplicat un comision de administrare de fond, luat în considerare la calculul valorii unităţii de fond, de 0,15% pe lună din media activelor nete în administrare.

    BT Asset Management este una dintre cele mai mari societăţi de administrare a investiţiilor din România, cu active nete de 3,7 miliarde de lei şi 21,1% cotă de piaţă (OPCVM – Organism de Plasament Colectiv în Valori Mobiliare), conform datelor Asociaţiei Administratorilor de Fonduri (AAF).

    „Chiar dacă fondurile cu risc redus au volume şi există interes pentru ele, randamentele se vor face şi în 2023 din zona de acţiuni şi acumulare de risc, raportându-ne la companiile care aduc în continuare dividende.”

    Aurel Bernat, CEO al BT Asset Management

     

    ! Acesta este un material informativ şi nu reprezintă o recomandare sau o ofertă de investiţie. Performanţele anterioare nu reprezintă o garanţie a realizărilor viitoare. Este recomandată documentarea temeinică înainte de a investi.

  • Profil de investitor: În ce mai investim

    Fonduri mutuale

     

    BT Index Romania ROTX

    BT Index Romania ROTX este un fond de acţiuni administrat pasiv din portofoliul BT Asset Management, divizia de investiţii a Grupului Banca Transilvania. Minimum 85% dintre activele fondului reproduc structura indicelui ROTX (Romanian Traded Index), însă pot fi realizate plasamente şi în instrumente financiare cu venit fix, cum ar fi obligaţiunile, depozitele bancare sau instrumentele monetare, în proporţie de maximum 15%. În prezent, portofoliul BT Index Romania ROTX este compus în principal din acţiuni tranzacţionate (89,99%), dar şi din depozite bancare (9,22%) şi disponibil la vedere (0,81%). Perioada de investiţie în fond recomandată de administrator este de minimum cinci ani.

    BT Index Romania ROTX are active nete sub administrare de 232,7 milioane de lei, 9,9 milioane de unităţi de fond în circulaţie şi un număr de
    8.269 de investitori. De la începutul acestui an, fondul are un randament de 3,5%, care vine după un minus de 1,17% în 2022. În ultimii trei ani, randamentul este de 2%. Fondul are un indicator sintetic de risc (ISR) mediu, 4 din 7, acesta fiind o măsură a riscului de pierdere a sumei investite şi având la bază calcule statistice estimative privind pierderile potenţiale. Indicatorul ISR este calculat pe baza volatilităţii fondului, dar nu surprinde în totalitate riscurile semnificative. „Se potriveşte investitorilor dinamici, cunoscători ai pieţei de capital (obiectivul fondului este creşterea valorii capitalului investit în vederea obţinerii unei rentabilităţi ridicate, superioare ratei inflaţiei)”, se arată pe site-ul BT AM. Investitorilor care vor să cumpere unităţi ale fondului BT Index Romania ROTX nu li se percepe comision la cumpărare şi nici la răscumpărare dacă perioada de deţinere este de peste trei ani. Pentru sumele răscumpărate aferente unităţilor de fond care nu au depăşit perioada de deţinere de 360 de zile, se aplică un comision de 4%. De asemenea, este aplicat un comision de administrare de fond, luat în considerare la calculul valorii unităţii de fond, de 0,15% pe lună din media activelor nete în administrare. BT Asset Management este una dintre cele mai mari societăţi de administrare a investiţiilor din România, cu active nete de 3,7 miliarde de lei şi 21,1% cotă de piaţă (OPCVM – Organism de Plasament Colectiv în Valori Mobiliare), conform datelor Asociaţiei Administratorilor de Fonduri (AAF).

    ! Acesta este un material informativ şi nu reprezintă o recomandare sau o ofertă de investiţie. Performanţele anterioare nu reprezintă o garanţie a realizărilor viitoare. Este recomandată documentarea temeinică înainte de a investi.

  • Semnal mare de alarmă: Industria de IT a rămas fără bani şi bate la uşile arabilor. Criza de lichidităţi determină marii investitori din Silicon Valley să se orienteze către fondurile suverane din Arabia Saudită, Qatar şi Emiratele Arabe Unite

    Investitorii din Silicon Valley vizitează Orientul Mijlociu, încercând să stabilească legături pe termen lung cu fondurile suverane de investiţii în timpul celei mai grave crize de finanţare pentru firmele de capital de risc din ultimul deceniu, raportează Financial Times.

    Fonduri de capital de risc de top din domeniul tehnologiei, precum Andreessen Horowitz, Tiger Global şi IVP, au trimis echipe de directori în Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite şi Qatar în ultimele săptămâni, potrivit unor persoane direct implicate în subiect.

    Aceste vizite au loc după ce finanţatorii lor tradiţionali din America de Nord şi Europa se confruntă cu o recesiune economică care i-a forţat să limiteze investiţiile private.

    La rândul lor, fondurile de capital de risc sunt încurajate să vină în regiune, în timp ce oficialii din Golf încearcă să îşi diversifice economia în afara petrolului, investind în sectoare tehnologice în vogă, cum ar fi inteligenţa artificială.

    Acest lucru a însemnat, de asemenea, că unele fonduri de capital de risc au revenit discret asupra deciziilor anterioare de a refuza contactul cu Arabia Saudită din cauza preocupărilor legate de situaţia drepturilor omului, în urma asasinării jurnalistului Jamal Khashoggi în 2018.

    „Am venit la San Francisco în căutare de noi parteneriate în 2017. Acum toată lumea vine la [noi]”, a declarat Ibrahim Ajami, şeful departamentului Ventures de la Mubadala Capital, o ramură de 6 miliarde de dolari a fondului suveran de investiţii de 284 de miliarde de dolari din Abu Dhabi.

    Financial Times a intervievat mai multe fonduri de capital de risc din Silicon Valley care administrează zeci de miliarde de dolari, precum şi o serie de consilieri şi bancheri din regiune. Aceştia descriu posibilitatea unor noi legături între fondurile de risc din SUA şi banii din Orientul Mijlociu.

    Un grup de directori din Silicon Valley a primit o invitaţie personală din partea biroului lui Yasir al-Rumayyan, guvernatorul PIF, fondul suveran de investiţii saudit în valoare de 620 de miliarde de dolari, la Marele Premiu de Formula 1 al Arabiei Saudite de luna trecută, care a avut loc la Jeddah.

    Printre participanţi s-a aflat şi cofondatorul Andreessen Horowitz, Ben Horowitz – a doua călătorie a acestuia în Arabia Saudită în mai puţin de şase luni. 

    Sanabil, braţul de risc al PIF, a dezvăluit recent parteneriatele sale cu aproape 40 de firme de risc din SUA, printre care Andreessen Horowitz, Coatue Management, Craft Ventures a lui David Sacks, Insight Partners şi 9Yards Capital, unde fostul cancelar britanic George Osborne este partener manager. Sumele investite în aceste firme nu au fost dezvăluite.

    Horowitz, a cărui firmă cu sediul în San Francisco a strâns anul trecut puţin peste 14 miliarde de dolari, a devenit un susţinător vocal al interesului saudit pentru inovaţia tehnologică.

    În octombrie, el a luat cuvântul la conferinţa Davos de la Riyadh şi a luat prânzul cu prinţesa Reema bint Bandar al-Saud, ambasadorul saudit în SUA. La o conferinţă organizată de PIF luna trecută la Miami, el a lăudat regatul ca fiind o „ţară de start-up-uri” şi l-a comparat pe prinţul său moştenitor, Mohammed bin Salman, cu un prolific fondator de companie.

    Cu un an în urmă, călătoriile lui Horowitz în Arabia Saudită ar fi fost o anomalie în rândul companiilor de capital de risc, dornice să evite situaţia morală dificilă în care se află statele cu un istoric slab în ceea ce priveşte drepturile omului. Acum, Golful, care s-a bucurat anul trecut de un câştig neaşteptat din afacerile cu petrol, este plin de investitori americani în start-up-uri, potrivit mai multor persoane care au vizitat zona în acest an.

    Dorinţa companiilor americane de a se alia cu investitorii arabi a generat un val sever de critici. Partenerul Founders Fund, Keith Rabois, care a declarat în 2018 că Silicon Valley a dat dovadă de ipocrizie pentru că a acceptat bani saudiţi, a spus: „Nu îmi schimb valorile şi principiile pentru că un mediu de finanţare este dificil”.

    Dar fondatorul Lead Edge, Mitchell Green, care a făcut investiţii de risc în Alibaba şi Uber, a declarat că şi-a petrecut ultimele săptămâni „construind relaţii pe termen lung” cu investitorii şi companiile din Golf. „Credem că va deveni o zonă din ce în ce mai importantă a lumii în următorul deceniu. Situaţia actuală ne aminteşte de faptul că şi în trecut am procedat la fel, când am mers în China pentru finanţări în 2003″.

    Pentru unii investitori, greutăţile financiare din prezent generează o dezbatere morală delicată. „Statele Unite cumpără petrol de la saudiţi, noi le vindem drone, unde tragem linia?”, a declarat un investitor de capital de risc, care a recunoscut că a trecut de la a nu accepta niciodată bani saudiţi la o mai mare deschidere faţă de aceştia, pe măsură ce strângerea de fonduri s-a epuizat.

    Pentru alţii, în special pentru cei care controlează fonduri mai mici şi care, prin urmare, au putut încă să apeleze la fondurile de pensii şi de dotare occidentale, problema este mai mult clară.

    „Sunt în Valley de 20 de ani şi sunt din ce în ce mai dezamăgit de modul în care ne comportăm”, a declarat un bancher senior care se ocupă de tranzacţii pentru firme de risc. „Dacă eşti cu adevărat bun în ceea ce faci, du-te în Norvegia [pentru a strânge fonduri]”.

  • Revenire spectaculoasă pe piaţa criptomonedelor: Bitcoin depăşeşte pragul de 30.000 de dolari pentru prima dată din iunie 2022

    Bitcoin a depăşit valoarea de 30.000 de dolari per unitate pentru prima dată din iunie 2022, creştere susţinută de avântul unor politici monetare mai uşoare care au făcut ca criptomonedele să aibă performanţe deosebite în acest an, scrie Bloomberg.

    Bitcoin este acum în creştere cu 82% de la 31 decembrie, depăşind cu uşurinţă câştigul de 19% al indicelui tehnologic Nasdaq 100. Aurul, un alt favorit al investitorilor în acest an, a urcat cu 9,6%. Ascensiunea rapidă a criptomonedelor a făcut ca Bitcoin să se înalţe dincolo de poziţia înregistrată când fondul de acoperire Three Arrows Capital a suferit o implozie vara trecută – totuşi, criptomoneda rămâne cu peste 50% sub maximul său istoric din noiembrie 2021.

    La baza revenirii parţiale a Bitcoin se află aşteptările legate de criza bancară din SUA, specialiştii fiind de părere că situaţia în cauză va forţa Rezerva Federală să facă o pauză în ceea ce priveşte creşterea ratelor. Acest lucru a stimulat opinia printre susţinătorii Bitcoin că moneda are de câştigat de pe urma ratelor reale mai mici ale dobânzilor, aspect care oferă un adăpost împotriva turbulenţelor din finanţele tradiţionale.

    „Acest raliu poate fi, în parte, determinat de sentimentul că majorările ratelor pot fi spre final. Unii investitori sunt atraşi de cripto pentru că reprezintă un activ aflat în afara sistemului bancar şi financiar tradiţional”, a declarat Bradley Duke, co-director executiv al furnizorului de produse tranzacţionate la bursă de criptomonede ETC Group.

    “Atingerea pragului de 30k este deosebit de importantă atât din motive tehnice, cât şi fundamentale”, a declarat Mati Greenspan, directorul executiv al Quantum Economics. „Rezistenţa s-a acumulat timp de trei săptămâni la rând şi acum a fost în sfârşit spartă”.

    Atingerea pragului de 30.000 de dolari vine după o aşa-numită comprimare a benzii Bollinger, care a dus la scăderea volatilităţii istorice la cel mai mic nivel din ianuarie. Comprimarea de atunci a impulsionat brusc Bitcoinul, situaţie asemănătoare cu breakout-ul ascendent de marţi. Traderii care urmăresc modelele tehnice ar putea acum să aprecieze zona de 30.800 de dolari ca pe un prim obiectiv potenţial, urmat de 31.200 de dolari.

    Depăşirea acestor niveluri ar duce Bitcoin aproape de un alt prag important din punct de vedere psihologic: ştergerea tuturor pierderilor generate de tumultoasa desfacere a monedei TerraUSD la începutul lunii mai a anului trecut. Acel eveniment a pregătit terenul pentru o cădere profundă a pieţei şi pentru dispariţia unora dintre cele mai cunoscute nume din domeniul criptografic, de la 3AC până la creditorul Celsius Network şi bursa FTX.

     

  • Purcari vrea să împartă 22 mil. lei cu investitorii. Randamentul divindendelor ajunge la 6%

    Producătorul de vinuri Purcari (WINE), companie ale cărei acţiuni sunt incluse în structura indicelui principal BET, vrea să distribuie investitorilor un dividend de 0,55 lei pe acţiune şi cheamă astfel acţionarii pe 26 mai 2023 pentru a aproba acest lucru. Pe baza preţurilor de tranzacţionare de miercuri, de 9,19 lei pe unitate, randamentul dividendelor este de 6%. Circa 22 mil. lei ar urma să meargă către investitori dacă propunerea va fi votată de acţionari.

    “Consiliul de Administraţie al Purcari Wineries Public Company a decis astăzi să propună, către următoarea Adunare Generală Anuală a Acţionarilor, o rezoluţie prin care să se plătească dividende în mărime de 0,55 lei pentru fiecare acţiune ordinară deţinută, inclusiv şi următoarele dăţi: ex-date: 28.07.2023; data de înregistrare: 31.07.2023; data de plată: pe sau aproximativ pe 18.08.2023; Propunerea va fi înaintată spre aprobare Adunării Generale Anuale a Acţionarilor din 26 mai 2023”, se arată într-o notificare publicată de emitent la BVB.

    Purcari are 370 mil. lei capitalizare iar în ultimele 12 luni acţiunile au minus 21% pe o bursă în scădere cu 4%. Compania a avut în 2022 venituri de 302 mil. lei, faţă de 248 mil. lei în anul precedent, şi un profit net de 57 mil. lei, comparativ cu 51,15 mil. lei.​

  • Focus pe ETF-uri: Ce sunt fondurile tranzacţionate la bursă şi de ce le aleg investitorii români

    După ce pieţele globale de capital au intrat anul trecut pe un trend descendent, participanţii bursieri s-au uitat din ce în ce mai puţin către administratorii de fonduri mutuale şi au căutat instrumente mai sigure, cât şi un nivel mai ridicat de diversificare în portofoliu. Astfel, investitorii – inclusiv cei din România – s-au orientat acătre fonduri tranzacţionate la bursă datorită costurilor mai mici de finanţare şi avantajelor impuse de investiţiile realizate în mod pasiv. În acest sens, în ce măsură putem afirma că s-au dezvoltat strategiile investitorilor români?

     

    Creşterea în popularitate a ETF-urilor (exchange traded funds – fonduri tranzacţionate la bursă) se datorează în primul rând intenţiei de a descoperi metode cât mai facile de a investi, în special din punctul de vedere al resurselor investite, respectiv timp şi capital, spune Radu Puiu, analist financiar în cadrul casei de brokeraj XTB.

    Anul trecut, podiumul celor mai tranzacţionate instrumente pe XTB România a fost format exclusiv din ETF-uri, poziţiile patru şi cinci fiind ocupate de două grupuri tech: Palantir Technologies, dezvoltator de software-uri pentru agenţiile guvernamentale americane, şi UiPath, prima companie românească listată pe Wall Street.

    În contextul în care pieţele bursiere s-au confruntat în 2022 cu probleme precum războiul ruso-ucrainean, o inflaţie ajunsă la maximul ultimelor decenii, creşterea preţului energiei, majorarea dobânzilor de referinţă la nivel global şi întreruperile suferite de lanţurile de aprovizionare din China, investitorii şi-au îndreptat atenţia fie spre instrumente mai sigure, precum depozite bancare şi titluri de stat, fie au optat să îşi diversifice poziţiile – în detrimentul administratorilor de fonduri.  Astfel, în 2022 activele industriei româneşti de asset management au coborât cu aproximativ 31%.

    „ETF-urile seamănă cu o acţiune tipică de la bursă şi reprezintă o alternativă pentru cei ce doresc să investească, dar nu au timp sau know-how. Deşi, la prima vedere, acest instrument financiar ar putea părea foarte complex, iar conceptul, mai greu de înţeles, de fapt reprezintă o modalitate mult mai facilă de a investi într-o paletă foarte largă de instrumente precum indici, acţiuni cu capitalizare mare sau mai mică, mărfuri sau chiar obligaţiuni”, explică Radu Puiu.

     

    O modalitate pasivă de investiţii

    El argumentează că investitorii români sunt interesaţi de acest tip de instrument întrucât reprezintă o modalitate „la îndemână” care nu necesită o gestionare activă, putând reprezenta totodată o modalitate pasivă de investiţii. Avantajele unui ETF constau în faptul că instrumentul este mult mai simplu şi mai eficient din punctul de vedere al costurilor faţă de cumpărarea unui portofoliu de acţiuni, cât şi în utilizarea efectului de levier (leverage) şi în costurile mai mici de finanţare.

    Fondurile tranzacţionate la bursă acoperă toate sectoarele majore ale economiei, de la domeniul financiar, energie şi telecomunicaţii la biotehnologie, metale preţioase şi industrie. La Bursa de Valori Bucureşti, luna trecută a marcat lansarea primului ETF sectorial, ETF Energie Patria-TradeVille, care replică dinamica indicelui BET-NG, unde sunt incluse companiile de pe Piaţa Principală a BVB care au obiectul de activitate energia şi utilităţile aferente. Anterior, singurul fond tranzacţionat la BVB era ETF BET Patria-Tradeville, care are la bază indicele de referinţă BET.

    „ETF-urile se evidenţiază prin câteva puncte cheie. Dacă nu eşti un expert în ceea ce priveşte selectarea companiilor şi a acţiunilor pentru un portofoliu de investiţii, utilizarea ETF-urilor pasive poate fi utilă. Aceste instrumente financiare permit investitorilor să ţintească oportunităţi de investiţii foarte specifice. Acest tip de fonduri oferă investitorilor flexibilitate în trading.”

    Cele mai tranzacţionate ETF-uri de anul trecut pe XTB au fost iShares Core World UCITS, care oferă expunere pe un indice bursier format din companii din ţări dezvoltate, iShares S&P 500 UCITS, care urmăreşte dinamica celui mai important indice din Statele Unite (S&P 500) şi iShares Core MSCI EM IMI UCITS, unde sunt incluse companii din economii emergente, reprezentând al patrulea ETF ca mărime disponibil în Europa, cu active gestionate de circa 19,2 miliarde de euro, potrivit unui comunicat de presă al XTB.

    Cele mai recente date arată o activitate puternică în industria globală a ETF-urilor în 2022, an în care activele sectorului au înregistrat scăderi considerabile, puţine active reuşind să scape nevătămate.  Cu toate acestea, investiţiile sunt ciclice şi, adesea, cel mai bun moment pentru a cumpăra este atunci când pieţele scad şi acţiunile sunt mai ieftine, continuă reprezentantul XTB.

    „Expunerea extensivă la piaţă este o altă caracteristică importantă. ETF-urile reprezintă o gamă extrem de largă de indici din piaţă, inclusiv acţiunile din SUA cu mare capitalizare, acţiunile pe sectoare, pieţele emergente şi multe altele. Un ETF este un singur titlu de valoare care reprezintă un portofoliu bine diversificat de acţiuni sau obligaţiuni şi poate reprezenta o alternativă interesantă pentru mulţi investitori.”

    În aceeaşi notă, InterCapital Asset Management, societate de administrare a investiţiilor care a introdus diverse produse şi servicii noi pe pieţele de capital din regiune, cum ar fi lansarea primelor ETF-uri în Croaţia pe baza indicilor Bursei de Valori Zagreb şi ai Bursei de Valori Ljubljana, cotate de asemenea în Slovenia, se pregăteşte să creeze un ETF care ar replica indicele benchmarkul BET al pieţei locale de capital. În consecinţă, Bursa de la Bucureşti poate deveni mai vizibilă în rândul investitorilor europeni, în vreme ce aspiră la calificativul de piaţă emergentă din partea Morgan Stanley odată cu mult anticipata listare a Hidroelectrica.

    „Ultimii ani au adus un context de piaţă departe de ce cunoşteam drept normalitate înaintea pandemiei. Blocajele fluxurilor de transport, lipsa anumitor piese necesare în lanţurile de producţie, inflaţia şi războiul sunt doar câţiva din factorii ce au modelat mediul investiţional în ultimii doi ani. Astfel, am văzut o serie de modificări clare ale pieţei”, afirmă analistul.

    Pe fondul ratelor mici ale dobânzilor şi optimismului postpandemic, indicii bursieri majori au avansat puternic până la sfârşitul anului 2021, alimentaţi de creşterea instrumentelor considerate mai riscante precum companiile de tehnologie şi activele digitale. 2022 a adus însă o imagine în contrast total: pieţele au coborât, iar criptomonedele şi companiile de tehnologie au marcat scăderi şi mai ample, ştergând o bună parte din interesul investitorilor.Printre instrumentele care au intrat în prim-plan s-au numărat firmele din sectorul de energie, băncile şi metalele preţioase.

    „În plus, segmentul AI (inteligenţa artificială) a devenit unul dintre subiectele de top atât în rândul investitorilor individuali, cât şi ai celor instituţionali. Multe mărfuri au avut de suferit grav în 2020, ca urmare a schimbării comportamentului consumatorilor cauzate de blocajele globale. Cu toate acestea, în ultimele luni, o parte dintre acestea au început să îşi revină puternic, un exemplu fiind aurul, şi au continuat să crească în acest an.”

     

     

    Foto: Radu Puiu, XTB

     

    Pariul burselor pe AI

    Un exemplu în ceea ce priveşte industria AI poate fi dat de frenezia creată în jurul ChatGPT, un robot care generează texte cu limbaj uman şi una dintre aplicaţiile cu cea mai rapidă creştere din istorie. Datorită popularităţii platformei – ChatGPT număra 100 de milioane de utilizatori activi la doar două luni de la lansare –, investitorii internaţionali încearcă acum să anticipeze avântul companiilor care dezvoltă proiecte AI şi se îngrămădesc asupra puţinelor variante disponibile pe pieţe.

    Ascensiunea platformei a fost precedată într-o anumită măsură de un interes în creştere privind acţiunile tech, puternic dependente de nivelul dobânzilor şi sentimentul general al pieţei.

    „În acest sens, dobânzile mai ridicate duc la costuri mai mari ale împrumuturilor, care pot afecta marjele de profit. Ratele dobânzilor sunt aşteptate să rămână la niveluri ridicate în acest an, iar datele macroeconomice mixte ce sugerează o inflaţie mai încăpăţânată exclud ideea de reducere a dobânzilor din SUA în acest an”, continuă Radu Puiu.

    Piaţa Nasdaq, unde sunt incluse marile companii tech din SUA, a pierdut circa 33% anul trecut, mai mult decât S&P 500, care s-a depreciat cu aproxiamtiv 20%. De aici, investitorii ar fi putut considera atractive preţurile grupurilor tehnologice americane, aflate „la discount” în cursul anului trecut. De exemplu, acţiunile UiPath s-au depreciat cu 70,6% anul trecut, iar Palantir a fost pe minus cu 65%.

    „În plus, popularitatea ar putea fi justificată de un val de optimism, sperând la o îmbunătăţire a situaţiei economice în acest an care să favorizeze o relaxare a politicii monetare din partea Fed (Rezerva Federală, banca centrală americană – n.r.)”, a declarat analistul pentru BM. 

  • Este 2023 anul în care BVB intră pe radarul investitorilor străini?

    Piaţa locală de capital are şansa să facă din 2023 unul dintre cei mai importanţi ani de la înfiinţarea sa în urmă cu peste 140 de ani, în vreme ce mult anticipata listare a Hidroelectrica poate aduce Bursa de Valori Bucureşti la statutul de piaţă emergentă din partea Morgan Stanley şi deci mai aproape de investitorii instituţionali globali. Cum se poziţionează piaţa anul acesta? Cum văd analiştii externi BVB? La ce se aşteaptă participanţii bursieri locali?

     

    Debutul la BVB al Hidroelectrica ar putea marca cea mai mare ofertă publică de vânzare de acţiuni (IPO) din istoria României şi posibil din Europa de Est, fiind estimată la 2-2,5 miliarde de euro, peste deţinătorul actualului record, retailerul polonez Allegro. Prospectul de listare va fi depus în curând la Autoritatea de Supraveghere Financiară, prima fereastră pentru IPO fiind în mai, iar a doua la începutul lunii iunie. Ce înseamnă, mai exact, acest lucru pentru piaţa locală?

    „Hidroelectrica va aduce vizibilitate Bursei. Va fi încă un emitent care ne va aduce mai aproape de calificarea ca piaţă emergentă de către Morgan Stanley Capital Partners. În plus, sigur ne va aduce o creştere a numărului de investitori. În acest context, şi noi, şi brokerii din jurul nostru trebuie să fim pregătiţi să procesăm investitorii care se vor uita  şi vor fi aduşi la Bursă de listarea Hidroelectrica”, spune Radu Hanga, preşedintele Bursei de Valori Bucureşti, prezent la ZF Capital Markets Summit.

    În cadrul celei de a doua ediţii a conferinţei, organizată pe 13 martie la hotelul Marriott din Capitală, au participat analişti, reprezentanţi ai companiilor listate la BVB, şefi de fonduri mutuale (locale şi străine), brokeri, reprezentanţi ai statului român, ASF-ului, cât şi ai altor burse de valori din regiune.

    Unul dintre invitaţi, Călin Ionescu, CEO al Sphera Franchise Group – operatorul în sistem de franciză al restaurantelor KFC, Pizza Hut şi Taco Bell în România, Republica Moldova şi Italia –, argumentează că statul român ar trebui să joace un rol mai important în dezvoltarea bursei locale, în special prin listarea unui număr mai mare dintre societăţile unde este acţionar majoritar.

    „Cred că pentru a dezvolta mai departe bursa ar trebui să accelerăm ritmul. Tot ce se întâmplă în jurul nostru în lume se întâmplă mult mai repede, inclusiv după criza sanitară toate lucrurile s-au accelerat şi automat şi dezvoltarea Bursei ar trebui accelerată. Un actor important este statul, care ar trebui să listeze mai multe companii şi ar îmbunătăţi performanţa acestor companii prin transparenţă”, crede el.

    De altfel, opinia sa  este împărtăşită inclusiv de Petr Koblic, CEO al Bursei din Praga şi preşedintele Federaţiei Burselor de Valori din Europa (FESE). Într-un interviu acordat recent pentru ZF, el a declarat că debutul Hidroelectrica – prin vânzarea unei deţineri a Fondului Proprietatea, acţionar vânzător – poate da startul altor listări ale companiilor din portofoliul statului în contextul în care disponibilitatea pieţei europene privind IPO-urile şi tranzacţiile realizate pe burse poate reveni la normal. Mai mult, preşedintele FESE este de părere că listarea exclusiv la BVB – deci nu şi pe altă piaţă majoră din vest – se va dovedi o alegere înţeleaptă pe viitor, reuşind să atragă mai mulţi investitori instituţionali către BVB, precum fonduri străine de pensii.

    Pentru context, Victor Gânsac, CEO al companiei de securitate cibernetică listată până de curând pe piaţa AeRO, pepiniera segmentului principal al BVB, spune că a fost contactat de un investitor instituţional la o oră după transferul pe piaţa principală, unde se va lista Hidroelectrica.

    „Cred că suntem pe un drum bun cu bursa, fondurile şi administratorii de fonduri, în sensul în care la finalul lunii ianuarie avem cel mai mare număr de investitori în fondurile de investiţii în acţiuni, peste 52.000. Avem anul trecut cinci noi administratori de fonduri de investiţii alternative, urmaţi de încă un ETF lansat luna trecută care a adunat aproape o mie de investitori”, explică Horia Gustă, preşedintele Asociaţiei Administratorilor de Fonduri. Şeful AAF spune că industria locală de asset management a avut subscrieri pozitive în luna ianuarie, dar încă are mult de recuperat, având în vedere că nivelul activelor din fonduri deschise de investiţii nu a mai fost atât de jos din 2013.

    Anul trecut, evoluţia activelor a fost în linie cu pieţele externe, cu excepţia fondurilor de investiţii alternative, care au înregistrat creşteri, faţă de pieţele din Europa care au avut scăderi. Citând un studiu al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) de anul trecut, Horia Gustă adaugă că un factor important în dezvoltarea pieţei de capital constă în definirea entităţilor responsabile pentru anumiţi paşi, precum Ministerul Finanţelor, ASF, bursa, AAF, BNR etc.

    „Sunt foarte multe măsuri bune, însă aş vrea să le spun doar pe cele din sarcina AAF. Prima măsură era egală de impozitare, care s-a schimbat în România de la 1 ianuarie 2023, vorbind despre reţinerea la sursă.”

    La evenimentul organizat de ZF a participat şi James Ashley, managing director al Goldman Sachs Asset Management, divizia de administrare a activelor din cadrul gigantului bancar american Goldman Sachs, care a intrat recent pe piaţa din România prin preluarea NN Investment Partners. El a adus în discuţie oportunităţile pe care le are România într-un context definit prin „reglobalizare”: „Noi nu vedem deglobalizarea şi avem o perspectivă puţin diferită, poate vedem ceea ce am putea numi o reglobalizare. Ce am văzut în ultimii 20 de ani este că multe companii europene şi americane au folosit China şi Asia de Sud-Est ca un hub pentru producţia de bunuri.”

    Pe baza mai multor factori economici, geopolitici sau a unor elemente precum rezilienţa lanţului de aprovizionare în faţa unor ameninţări de tipul Covid-19, reprezentantul Goldman Sachs crede că pieţele pot vedea lanţuri de aprovizionare mai răsfirate pe viitor. De exemplu, unele companii din Europa de Vest sau din America de Nord nu îşi vor reloca producţia în propriile lor jurisdicţii, ci vor continua să aibă prezenţă în Asia, în timp ce încep să se uite la Europa Centrală şi de Est, spre America Latină sau la anumite părţi din Africa pentru noi facilităţi de producţie. Pe de altă parte, deşi inflaţia pare să fi ajuns la apogeu în unele economii, analistul se aşteaptă în continuare la majorări ale ratelor dobânzilor din partea Rezervei Federale din SUA şi Băncii Centrale Europene, seria de creşteri fiind unul dintre marile motive care au dus la evoluţiile bursiere slabe din 2022.

    „Dacă mergem în urmă cu şase luni, conversaţia era despre cât de adâncă şi cât de lungă va fi recesiunea. Acum e o întrebare legitimă dacă vom vedea sau nu o recesiune. Încă există probabilitatea de a vedea o recesiune scurtă şi de suprafaţă, dar, subliniez, scurtă şi de suprafaţă.” Totuşi, în pofida tuturor estimărilor pesimiste din ultima perioadă, analiştii par să fi căzut de acord asupra unui lucru: listarea Hidroelectrica are potenţialul de a trage în sus evoluţia BVB din 2023, mai ales că anul acesta ar putea avea loc inclusiv relansarea pieţei instrumentelor derivate pe piaţa locală de capital.

    Cum se vede însă listarea Hidroelectrica din afara României?

    „Sentimentul privind listarea Hidroelectrica este unul foarte pozitiv în Croaţia. Investitorii noştri caută oportunităţi de investiţii şi aşteaptă cu interes acest IPO. Al doilea eveniment care sper că va conecta sau care va mări conexiunea cu România este emiterea de ETF-uri (fonduri tranzacţionate la bursă – n.r.) şi cred că un ETF pe piaţa de capital din România va da posibilitatea investitorilor din Croaţia să investească în prima ligă bursieră din România”, spune Ivana Gazic, şefa Bursei din Zagreb.

    În acest sens, InterCapital Asset Management, societate de administrare a investiţiilor care a introdus diverse produse şi servicii noi pe pieţele de capital din regiune, cum ar fi lansarea primelor ETF-uri în Croaţia pe baza indicilor Bursei de Valori Zagreb şi ai Bursei de Valori Ljubljana, cotate de asemenea în Slovenia, se pregăteşte să creeze un ETF care ar replica indicele BET al Bursei de la Bucureşti.

    „În urmă cu doi ani, am lansat primele ETF-uri bazate pe pieţele din Croaţia şi Slovenia, fiind listate pe ambele burse. Acum suntem în proces de creare a unui ETF care ar replica indicele BET şi sperăm să primim aprobare din partea autorităţilor în următoarele 2-3 săptămâni”, spune Ivan Kurtovic, CEO al InterCapital AM. Compania este cel mai mare administrator de investiţii independent din Croaţia, care gestionează active de aproximativ 400 de milioane de euro în Europa de Sud şi de Est.

    „Sperăm să îl listăm aici cât mai repede, însă acest lucru nu se află în controlul nostru. Avem investiţii pe piaţa din România de peste zece ani şi vedem întreaga regiune de sud-est a Europei drept un teren propriu. Fără iniţiative de creare de produse noi şi fără promovarea de produse ieftine şi atractive, îndreptate către mediul de retail şi investitorii instituţionali străini, regiunea nu poate decât să rămână la nivelul actual.”

    Totodată, Eglé Fredriksson, manager de portofoliu al administratorului suedez de active East Capital Asset Management, argumentează că listarea Hidroelectrica este intens aşteptată la nivel regional, va avea un impact major asupra modului în care este percepută piaţa românească şi va facilita promovarea de către Morgan Stanley.

    „Noi, de exemplu, am vrea să vedem mai multe companii care să vină pe piaţa de capital şi mai multe stimulente pentru investitorii retail pentru a rămâne şi a investi pe piaţa locală. Pe de altă parte, cel mai important pentru România este că are nevoie de mai mulţi investitori străini, pentru că dacă ne uităm la activitatea investitorilor străini a scăzut destul de mult odată cu invadarea Ucrainei anul trecut şi a rămas la un nivel destul de scăzut”, spune Eglé Fredriksson.

    Anul trecut, Hidroelectrica, cea mai profitabilă companie din portofoliul statului român, a avut venituri de 9,1 miliarde de lei, în urcare cu 40% faţă de 2021, şi un profit net de 4 miliarde de lei, cu 32,7% peste rezultatul precedentului exerciţiu financiar. Grupul a vândut energie electrică de 14,33THW, minus 16%, însă preţul mediu de vânzare a crescut cu 65% la 560 lei/MWH.

    Mergând înainte, Milan Pruşan, country head la Goldman Sachs Asset Management, subliniază necesitatea atragerii celor peste 500.000 de investitori din piaţa de asset management din România către fondurile de acţiuni, mai ales când randamentele obligaţiunilor corporative şi guvernamentale sunt date peste cap de inflaţie şi, implicit, de majorarea ratelor dobânzilor, notând în acest sens o oportunitate majoră de dezvoltare a Bursei de Valori Bucureşti.

    „Din structura pieţei locale de administrare a activelor reiese cât de necesară este diversificarea, iar aici aşa face o conexiune şi cu situaţia nefericită a acestei bănci din SUA, în sensul în care o expunere prea mare pe titluri de stat a condus la un dezechilibru caracterizat de performanţe relativ slabe în 2022. Suntem în contextul în care puteam construi pe o fundaţie pe care o consider destul de puternică”, spune Milan Pruşan.

    În aceeaşi notă, Ioan Gheorghiu, manager adjunct, Amundi AM, cel mai mare administrator de active din Europa, spune că principalele sectoare de interes rămân energia (în principal producţia, fără utilităţi) şi domeniul financiar-bancar. Astfel, contextul actual – marcat de prăbuşirea Silicon Valley din SUA şi criza bancară americană – vine să susţină orientarea de tip „value” pentru încă şase luni – un an, ceea ce favorizează Bursa de la Bucureşti, a cărei componenţă este dominată de respectivul tip de companii şi mai puţin de sectorul „growth” (orientat pe creşteri rapide).

    În timpul conferinţei ZF a fost invitat inclusiv Andrei Gemeneanu, managing partner al fondului de private equity Morphosis Capital, cu venituri de 47 de milioane de euro în 2021.

    „Suntem într-un context geopolitic complicat.Stăm de vorbă cu mari administratori de active din afara ţării care spun că România este o oportunitate interesantă. Ei ştiu că este un război la graniţă, însă ceea ce spun după «dar» nu mai este ascultat de nimeni. Orice criză creează oportunităţi”, spune Andrei Gemeneanu.

    În ceea ce priveşte reglementările impuse pieţei, Autoritatea de Supraveghere Financiară îşi propune să scurteze pe viitor procesele de atragere de capital prin intermediul pieţei bursiere, promiţând să fie mai selectivă cu privire la criteriile de acces pentru finanţare prin BVB.

    „Pentru a atrage investitorii, lucrăm pe mai multe paliere, încercăm să aducem încredere prin stabilitatea financiară a entităţilor pieţei, încercăm să comunicăm pe toate canalele de social media, unde sectorul este destul de activ. Încercăm să educăm populaţia, cifrele sunt undeva la 300.000 de elevi până în ciclul liceal şi 20.000 de studenţi, iar raportat la ciclul de investitori activi, orice procent din aceşti tineri ar putea duce la o creştere substanţială”, spune Cosmin Păunescu, şeful serviciul de supraveghere prudenţială, ASF.

    Pe viitor, Autoritatea vrea să simplifice regulamentele şi interacţiunea cu investitorii, în parametrii menţionaţi de legislaţia europeană şi să observe o îmbunătăţire considerabilă a companiilor pe segmentul ESG (mediu, social şi guvernanţă corporativă), unde se încadrează şi Hidroelectrica.

    „Există un studiu recent care vorbeşte despre interesul a 80% din investitori din generaţiile Millennials şi Z către instrumente ESG şi 60% din investitorii generaţiei X”, adaugă Cosmin Păunescu. Pentru investitori, este un concept cu tot mai multă tracţiune, mai ales pentru ţările unde activismul ecologic şi social are o latură adânc înrădăcinată în comunitate. În plus, lipsa standardelor ESG este privită ca factor de risc în analizele financiare ale Băncii Centrale Europene, urmând să fie luate în calcul de cât mai mulţi analişti care oferă preţuri ţintă.

    „Cu bune şi rele, România este o zonă interesantă şi apetisantă din punct de vedere investiţional. Sunt dorinţe din partea investitorilor străini, trebuie doar să avem deschidere să îi primim şi să ne facem PR-ul mai bun. Viitorul va depinde foarte mult de ce se întâmplă pe plan internaţional”, consideră Aurel Bernat, CEO al BT AM. 

     

    Cosmin Păunescu, head of Prudential Supervision Unit, ASF

    Speranţa noastră este să intrăm pe lista Morgan Stanley cu listarea Hidroelectrica, acesta este targetul final pentru România, asta ne dorim. Contrapartea centrală este în proces de autorizare, va mai dura întrunirea colegiului, dar va fi un alt instrument de creştere a lichidităţii din piaţă. Lichiditatea anul acesta a fost destul de scăzută comparativ cu anul trecut. Anul trecut aveam fenomene geopolitice şi macroeconomice clare, care au condus la o volatilitate ridicată. Anul acesta, investitorii au văzut rezultate financiare destul de bune şi nu au proiectat scăderi atât de mari şi practic nu au fost instrumente disponibile de tranzacţionare, nu aveai ce poziţie să adopţi. Asta sperăm să se rezolve odată cu dezvoltarea pieţei derivatelor din România.

     

    Ivan Kurtovic, CEO al InterCapital AM

    Ideea noastră este să ducem aceste produse (ETF-uri – n.red.) pe pieţele UE şi către investitorii instituţionali. Pasul principal ar fi creştem popularitatea acestor produse în rândul investitorilor locali de retail. De la declanşarea războiului din Ucraina, deci de când inflaţia a lovit piaţa, s-a retras mult din fondurile de acţiuni, acesta fiind trendul la nivel global. Povestea s-a aplicat şi la instrumentele cu venit fix. Poate cele care au beneficiat un pic au fost fondurile cu expunere pe piaţa monetară, în special în Statele Unite întrucât ratele dobânzilor au început să crească semnificativ. Din octombrie, sentimentul s-a schimbat un pic, investitorii au adus din nou bani în acţiuni, însă cele mai recente ştiri i-au determinat să fie mai precauţi.

     

    Eglé Fredriksson, Portfolio Manager, East Capital Asset Management

    Ne uităm împreună cu alţi investitori la listarea Hidroelectrica. Desigur, va fi nevoie să vedem şi alte lucruri că se întâmplă în România, precum o claritate privind taxarea, riscurile unei suprataxări, reformele din ţară şi vrem să vedem mai multe progrese. Aceste riscuri nu vor fi rezolvate printr-un singur eveniment pe piaţa de capital.

     

    Horia Gustă, preşedintele Asociaţiei Administratorilor de Fonduri

    Sunt multe măsuri de dezvoltare a pieţei, precum creşterea nivelului de economisire de către retail sau gospodării. O măsură este legată de creşterea numărului de instrumente financiare listate. De asemenea, o măsură interesantă făcea referire la încurajarea creării de fonduri care să  investească în produse diversificate care să includă bonduri corporative nefinanciare. O atenţie specială trebuie acordată instrumentelor de pe AeRO pentru a finanţa companiile de mărimi medii prin obligaţiuni corporative.  Trebuie să ne gândim cu toţii că asta trebuie să fie o soluţie.

     

    Zuzanna Kurek, fondatoare, Cornerstone Communications

    Foarte multă lume se aşteaptă la listarea Hidroelectrica. Acest lucru trebuia să se întâmple încă de acum 10 ani. Ne lipseşte un ecosistem care să suporte piaţa de capital. Dar această problemă se poate rezolva prin atragerea marilor companii străine, după cum vedem azi, multe din ele deja devin prezente. Există foarte mulţi bani în piaţă care aşteaptă listarea Hidroelectrica. După această listare va fi un interes crescut pentru alte companii antreprenoriale, chiar şi companii deja prezente la bursă. Această piaţă are potenţial pentru că oamenii care lucrează în ea cred şi ei. Mai departe vorbim de resposabilitatea companiilor, de guvernanţă corporativă.

     

    Radu Hanga, preşedinte, Bursa de Valori Bucureşti

    Fondurile de pensii sunt jucători foarte mari. Vorbim de active de 20 de miliarde de euro. În medie, fiecare administrator are cam 3 miliarde de euro. Sigur, capacitatea lor de a investi este limitată la companiile mari listate la Bursă, cele mai lichide. Mi-ar plăcea să văd lichiditatea mergând în jos, şi către companiile mai mici. Aici intervine rolul fondurilor de pensii ca alocatori. Ca fond de pensii nu poţi să investeşti în 100 de companii, dar poţi să aloci o parte din banii destinaţi fondurilor de acţiuni către alte fonduri, alţi jucători mai mici, cu politică de investiţii mai flexibilă.

    În momentul în care piaţa creşte, şi mecanismul de evaluare creşte, inclusiv valoarea portofoliului listat. Dacă creşterea este mai mare decât creşterea activelor vor fi în zona în care trebuie să facă ajustări. Cred că pe măsură ce industria fondurilor de pensii se va maturiza, rata de creştere a activelor fondurilor de pensii se va plafona, va ajunge la un moment dat pe un palier în care intrările pe fondurile de pensii vor fi egale cu plăţile pe care le vor face pentru oamenii care se vor retrage.

     

    Răzvan Butucaru, Partner, Financial Services & Advisory Leader, Mazars România

    În România există puţine tranzacţii cu investitori americani spre deosebire de alte zone din Europa, dar o tendinţă foarte importantă o reprezintă ponderea creşterii investitorilor locali, semnul unei economii mature, a unei clase de antreprenori care realizează că prin astfel de operaţiuni se pot extinde. Avem şi fonduri de investiţii din ce în ce mai active astfel încât atât la nivelul României, dar şi al regiunii, putem spune că 2022 a bifat un an ridicat al investiţiilor.

    Atât la nivel local cât şi regional, peste 50% dintre tranzacţii sunt făcute de investitori din afara regiunii. În România, în 2022, pe primele locuri au fost investitorii din Marea Britanie, Germania şi Austria. Dacă ne uităm pe ultimii trei ani, în acest clasament intră şi investitori francezi, alături de cei germani, cel puţin ca număr al tranzacţiilor.

  • Cashul este salvarea în 2023: Frica de recesiune şi creşterea neîncetată a ratelor de către Fed îi fac pe tot mai mulţi investitori să se refugieze în bani gheaţă

    În contextul în care anul 2023 se anunţă unul turbulent din punct de vedere financiar şi economic, tot mai mulţi investitori văd soluţia la aceste probleme în cash. Teama că bursele vor intra în bear market, cumulată cu creşterea continuă a ratelor de către Fed şi prognozele care vorbesc de o recesiune iminentă, întind nervii investitorilor la maxim şi sporesc frica că portofoliile de investiţii ar putea primi o lovitură serioasă, scrie Bloomberg.

    Michael Wilson, strateg şef în cadrul gigantului bancar Morgan Stanley, a declarat săptămâna trecută că indicele S&P 500 ar putea scădea cu 20%, pe fondul rezultatelor slabe ale companiilor.

    Pe fondul perspectivelor economice deloc optimist, banii lichizi par un refugiu ceva mai sigur. În plus, randamentul titlurilor de stat emise pe termen scurt a reuşit să depăşească randamentul portofoliilor clasice de investiţii bazate pe un raport de 60/40 (60% din bani merg către acţiuni, 40% către obligaţiuni – n.r)

    Desigur, investitorii pierd teren în faţa inflaţiei prin deţinerea de numerar. Dar pentru clienţii care au cheltuieli foarte bine stabilite, pentru care trebuie să economisească, cum ar fi o nuntă, este mult mai avantajos să se refugieze în cash, cu atât mai mult cu cât aceştia pot obţine randamente şi de 4% dacă-şi pun banii într-un cont de economii.

    Banii pe care investitorii îi vor băga în pieţe în acest an vor merge mai ales către fondurile pasive. Potrivit sondajului MLIV Pulse, realizat în rândul a 400 de investitori profesionişti, pariurile principale sunt pe expunererea internaţională (pe care mizează 47%), urmată de investiţii în fondurile pasive (37%) şi abia pe ultimul loc s-a situat realizarea unor investiţii în fondurile active, unde doar 30% dintre cei intervievaţi au răspuns pozitiv.

    În schimb, investitorii de retail sunt mai predispuşi să plaseze bani în fonduri pasive (46%), urmaţi de investiţiile internaţionale (38%) şi de fondurile gestionate activ (22%).

    Orientarea către cash şi scenariile economice sumbre vorbesc mult despre frica investitorilor ca anul 2023 să nu reprezinte pentru portofoliile acestora o lovitură la fel de grea precum a fost 2022 şi toate crizele acestuia, de la război, la criza energetică şi inflaţie.

  • China se transformă într-un aspirator de bani: În încercarea de a atrage investiţii străine şi de a păstra marile companii în ţară, delegaţii chineze pleacă în toate colţurile lumii pentru a convinge investitorii să vină cu miliardele de dolari

    China a început să facă efoturi importante pentru a convinge multinaţionalele precum Apple şi Foxconn să rămână în ţară. Nevoia de atragere a investiţiilşor străine vine în contextul în care pandemia şi tensiunile geopolitice împing marile companii să-şi diversifice lanţurile de aprovizionare în afara Chinei, scrie CNBC.

    Pentru prima dată în ultimii 25 de ani, Camera de Comerţ Americană a constatat că în China mai puţin de jumătate dintre respondenţii la sondajul său anual au plasat ţara în rândul priorităţilor pentru investiţii. Conform sondajului, numărul companiilor care iau în considerare sau încep să îşi relocheze producţia şi aprovizionarea în afara Chinei a crescut cu 10% faţă de anul trecut.

    După o astfel de scădere a sentimentului de încredere, China depune eforturi importante pentru a menţine investiţiile întreprinderilor străine şi pentru a sprijini creşterea economică. Ministerul Comerţului a declarat joi că, pentru prima dată, va lansa o serie de evenimente pentru cu scopul de a convinge corporaţiile că ţara merită banii.

    China a pus punct politicilor stricte anti-covid în decembrie. În februarie, fabrica Foxconn din Zhengzhou producea la capacitate maximă, personalul lucrând în două schimburi pentru a satisface cererea mare a clienţilor.

    Foxconn operează cea mai mare unitate de producţie de iPhone din lume în capitala Henan, Zhengzhou.

    Foxconn a confirmat că preşedintele său a vizitat Henan şi a planificat să colaboreze cu conducerea locală pentru proiecte. Cu toate acestea compania nu a oferit detalii despre aceste planuri de investiţii şi nici nu a precizat dacă intenţionează să transfere producţia în afara Chinei.

    China vizitează, de asemenea, potenţialii investitori în ţările lor de origine.

    După ce o reuniune guvernamentală la nivel înalt din decembrie a decis realizarea unor eforturi mai mari pentru a atrage capital străin, multe grupuri conduse de guvern au călătorit în străinătate pentru a convinge investitorii străini că ţara trebuie să fie ţinta banilor acestora.

    Wang Jinxia, director adjunct al Qianhai – o zonă de business din oraşul chinezesc Shenzhen – a condus o delegaţie în Dubai, Singapore şi Londra în februarie pentru a atrage interesul pentru investiţii.

    El a descris vizitele ca având “rezultate remarcabile”, dar nu a dat detalii. De asemenea, el a remarcat “provocări serioase” în ceea ce priveşte atragerea investiţiilor străine. Printre acestea se numără concurenţa neloială cu jucătorii locali din China din cauza politicilor industriale, lipsa de protecţie juridică pentru afacerile străine în China şi riscurile geopolitice.

    Administraţia Biden a sporit restricţiile privind businessul companiilor americane cu China, cum ar fi cele anunţate anul trecut privind întreprinderile şi persoanele fizice americane care lucrează cu parteneri chinezi la cele mai avansate semiconductoare.

    Nu este clar în ce măsură vor fi anunţate alte restricţii.

    Cu toate acestea, investitorii străini continuă să vină cu bani în China într-un ritm constant.

    Investiţiile străine directe au crescut cu 14,5% în ianuarie faţă de anul trecut, ajungând la 127,69 miliarde de yuani (18,39 miliarde de dolari), potrivit Ministerului chinez al Comerţului. Această creştere este mai rapidă decât cea de 6,3% pentru tot anul 2022.

    Coreea de Sud, Germania şi Marea Britanie au fost cele mai mari surse de astfel de investiţii străine în 2022, a precizat ministerul, fără a menţiona SUA.

    Pentru o regiune chineză precum Henan, păstrarea sau creşterea investiţiilor din partea întreprinderilor străine este un colac de salvare. Datele oficiale au arătat că, în 2019, fabrica de iPhone a Foxconn a reprezentat 84% din exporturile întregii provincii.

    Ministrul chinez al comerţului, Wang Wentao, a vorbit joi pentru prima oară în public despre plângerile companiilor străine privind politicile guvernamentale de achiziţii publice care favorizează întreprinderile chineze locale.

    „Rezolvarea acestor probleme reprezintă priorităţi pentru activitatea noastră. Vom studia şi vom introduce politici şi măsuri împreună cu departamentele relevante pentru a asigura participarea egală a întreprinderilor străine”, a declarat Wang Wentao.