BusinessMagazin

Tag: introducere

  • Cote obligatorii, sună cunoscut? De data aceasta, femei în conducerile companiilor europene

    Introducerea unor cote obligatorii de femei în consiliile de administraţie ale companiilor este o măsură care îmbunătăţeşte rapid statisticile privind egalitatea de gen. Însă măsura nu este sustenabilă pe termen lung, pentru că fiecare persoană care ajunge în roluri importante de decizie trebuie să îşi câştige locul, indiferent dacă e bărbat sau dacă e femeie, spun specialiştii.

    Dacă în state precum Norvegia sau Franţa aceste cote obligatorii au avut rezultate bune şi au permis accesul femeilor în funcţii de conducere într-un ritm pe care nimeni nu şi l-ar fi închipuit, britanicii încă se gândesc dacă o astfel de măsură este sustenabilă.
    „O femeie care este numită într-o funcţie de conducere trebuie să merite în primul rând să fie acolo, să aibă competenţele cerute, să se potrivească cu echipa şi cu cultura companiei pentru care lucrează, nu să fie aleasă doar pentru că există o cotă obligatorie. Sunt împotriva cotelor, dar trebuie să recunosc că aceste măsuri reuşesc foarte rapid să împingă lucrurile în direcţia pe care ne-o dorim“, a spus Denise Wilson, directorul executiv al Davies Review Women on Boards, o structură independentă creată în urmă cu cinci ani de către guvernul britanic pentru a creşte echilibrul de gen în consiliile de administraţie ale celor mai mari 350 de companii listate (incluse în indicele FTSE).

    De la primul raport Davies din 2011 şi până în prezent, ţinta stabilită iniţial – ca primele 100 de companii listate din Marea Britanie să aibă cel puţin un sfert din locurile din board ocupate de femei – a fost atinsă. Astfel, ponderea femeilor din cele mai mari 100 de companii listate din Marea Britanie a crescut de la 12% la 25% în patru ani, ca urmare a unor ţinte voluntare şi nu obligatorii, marcând un eveniment istoric în viaţa corporaţiilor britanice.

    În România însă, femeile reprezintă 11% din membrii consiliilor de administraţie din cele mai mari companii listate, sub media Uniunii Europene (de 20%), potrivit celor mai recente date publicate de Comisia Europeană (2014). La poziţii executive în companii însă, femeile din România ocupau o poziţie net favorabilă în Europa (cu o pondere de peste 30% în 2012).

    „Consiliile de administraţie sunt cel mai înalt forum de luare a deciziilor în companii, iar femeile au o problemă să ajungă în CA, în general, dar se pare că în România este şi mai dificil. În plus, tendinţa a fost de scădere“, a explicat Sorana Baciu, preşedintele Professional Women’s Network România (PWN România), organizaţie care reuneşte peste 140 de femei din businessul de pe plan local.
    În timp ce la nivel european se discută despre o directivă care să impună o cotă obligatorie de 40% a participării femeilor în consiliile de administraţie ale firmelor listate, România se confruntă cu o scădere a ponderii acestora.

    Potrivit datelor PWN România pe baza informaţiilor de la Comisia Europeană, România a înregistrat o scădere bruscă de aproape 10 puncte procentuale din octombrie 2010 până în aprilie 2014 a ponderii femeilor în CA-urile firmelor listate. Sunt cotele obligatorii o soluţie pentru îmbunătăţirea prezenţei feminine în boardurile din România?

    „PWN România susţine orice metode sustenabile pentru a promova accesul femeilor la deciziile economice. Cotele sunt numai o cale, dar acestea nu pot conduce la rezultate sustenabile decât dacă sunt însoţite de măsuri sistemice (program de lucru flexibil, grădiniţe şi şcoli cu program prelungit etc). Cotele au rolul de a impune o anumită disciplină în atingerea dezideratului de diversitate, dar pot fi înlocuite de măsuri voluntare implementate sistematic şi monitorizate la cel mai înalt nivel (cum se întâmplă în Marea Britanie, unde Parlamentul monitorizează atingerea unor cote voluntare)“, a mai spus Sorana Baciu.

    Companiile din toată lumea încearcă să găsească tot felul de soluţii voluntare pentru a ajuta femeile să ajungă mai uşor în poziţii de top management, însă în sectoare precum cel al serviciilor juridice, în care se munceşte multe ore, este greu să existe un echilbru bun între viaţa personală şi cea profesională, a precizat Luis de Carlos Bertrán, managing partner în cadrul companiei de avocatură Uria Menéndez din Spania. În ultimii 10 ani, compania sa şi-a îmbunătăţit statisticile referitoare la ponderea femeilor în rândul angajaţilor, iar la recrutare există un procent mai mare al femeilor decât al bărbaţilor recrutaţi; cu toate acestea, numărul femeilor care devin parteneri în companie este scăzut, ponderea lor fiind de 10%.

     

  • Media Galaxy introduce “omnichannel”, procesul de vânzare ce integrează zonele online şi offline

    Media Galaxy, companie de retail din zona electro-IT, realizează un proces integrat de vânzare, oferind clienţilor o experienţă omnichannel. Această experienţă se traduce prin posibilităţi multiple de achiziţionare, integrând atât partea de magazin online, cât şi serviciile de care clienţii beneficiază în magazin, ce au rolul de a facilita procesul de achiziţie în online.

    Strategia omnichannel reprezintă o prioritate de business asumată, compania având în plan investiţii solide în magazine brick-and-mortar de dimensiuni mari, dar şi planuri de optimizare a posibilităţilor de cumpărare online. Investiţiile în omnichannel se traduc prin soluţii eficiente de optimizare a platformei de vânzare online care să permită o accesare mai rapidă şi relevantă a produselor, dar şi o verificare în timp real a stocului de produse. 

    Media Galaxy a investit peste 25 milioane de euro în cele 17 magazine şi platforma de vânzări online. Investiţii s-au realizat şi  pentru deschiderea de noi showroom-uri inovatoare sau reamenajarea unor spaţii deja existente. Doar în 2015 au fost investiţi 1 milion de euro în deschiderea unui nou showroom în Mega Mall Bucureşti, cu un spaţiu amenajat special pentru testarea soluţiilor oferite. În Iaşi, s-au realizat investiţii de peste 500.000 euro în reamenajarea magazinului din centrul comercial Felicia Iaşi, care este la momentul actual cel mai inovator showroom din Moldova, iar la Constanţa s-au investit peste 250.000 euro într-un nou concept al magazinului din complexul Tom. Anul acesta, în luna noiembrie, un nou magazin va fi inaugurat la Timişoara (Timisoara Shopping City), investiţia ridicându-se la peste 1,5 milioane de euro.

    În ceea ce priveşte raportul vânzărilor în online şi offline, indicatorii arată că vânzările online reprezintă un procent de 10% din totalul vânzărilor Media Galaxy, dintre acestea 23% realizându-se de pe dispozitive mobile.

    Media Galaxy este o reţea de 17 magazine de mare suprafaţă. Media Galaxy face parte din grupul ALTEX România.

  • Facebook introduce, în sfârşit, opţiunea pe care utilizatorii o aşteptau de ani de zile

    După ani de aşteptare, Facebook va introduce în cele din urmă butonul de “dislike”, potrivit celor de la CNN. “Avem o idee pe care o vom testa în curând şi, în funcţie de rezultate, o vom implementa la nivel global”, a spus CEO-ul Mark Zuckerberg în cadrul unei conferinţe de presă susţinute marţi la sediul Facebook.

    El a spus că un lucru atât de simplu precum un buton necesită foarte multă muncă pentru a putea fi implementat. Compania a ezitat introducerea acestui buton, dar a cedat până la urmă numărului mare de utilizatori care au cerut posibilitatea de a-şi putea arăta nemulţumirea faţă de anumite postări. “Nu orice moment este unul plăcut”, a mai spus Zuckerberg.

    Mark Zuckerberg, care a fost de curând numit “cel mai puternic om din afaceri şi media” de către Vanity Fair, organizează în mod regulat conferinţe de presă la sediu Facebook pentru a pune la curent utilizatorii cu cele mai noi schimbări operate de compania sa.
     

  • Facebook introduce, în sfârşit, opţiunea pe care utilizatorii o aşteptau de ani de zile

    După ani de aşteptare, Facebook va introduce în cele din urmă butonul de “dislike”, potrivit celor de la CNN. “Avem o idee pe care o vom testa în curând şi, în funcţie de rezultate, o vom implementa la nivel global”, a spus CEO-ul Mark Zuckerberg în cadrul unei conferinţe de presă susţinute marţi la sediul Facebook.

    El a spus că un lucru atât de simplu precum un buton necesită foarte multă muncă pentru a putea fi implementat. Compania a ezitat introducerea acestui buton, dar a cedat până la urmă numărului mare de utilizatori care au cerut posibilitatea de a-şi putea arăta nemulţumirea faţă de anumite postări. “Nu orice moment este unul plăcut”, a mai spus Zuckerberg.

    Mark Zuckerberg, care a fost de curând numit “cel mai puternic om din afaceri şi media” de către Vanity Fair, organizează în mod regulat conferinţe de presă la sediu Facebook pentru a pune la curent utilizatorii cu cele mai noi schimbări operate de compania sa.
     

  • O companie şi-a lăsat angajaţii şi angajatele să doarmă la serviciu în timpul programului. Au renunţat la idee când au observat ce se întâmplă

    Proprietarii start-up-ului tehnologic AskforTask.com au amenajat o cameră de dormit destinată dezvoltatorilor de software care lucrează peste program, personalul ajungând uneori la peste 70 de ore muncite săptămânal. Părea soluţia perfectă pentru a-i scăpa de oboseala acumulată şi a le menţine concentrarea la un nivel ridicat.

    “Nu ne-a luat mult timp să ne dăm seama că reprizele de somn erau neproductive”, a declarat Nabeel Mushtaq, directorul operaţional şi cofondator al companiei, citat de BBC.

    Deşi managementul a introdus o limită de timp de 15 minute pentru odihna angajaţilor, cei mai mulţi dormeau peste pauza alocată. Buimaci după trezire, angajaţii pierdeau ulterior timp suplimentar cu pregătirea cafelei, spălatul pe faţă şi revenirea la capacitatea normală de lucru.

    “Întregul proces a ajuns să dureze între 30 de minute şi o oră şi jumătate”, a mai declarat Mushtaq.

    La şase luni de la demararea proiectului, productivitatea angajaţilor a scăzut considerabil. Deşi anterior îşi îndeplinea cu succes indicatorii de performanţă, echipa a ajuns să atingă doar 55% din obiectivul săptămânal, cu 30% mai puţin decât în perioada anterioară, iar compania a renunţat la experiment.

    Studiile experţilor în productivitatea muncii arată că pauzele de relaxare şi reprizele scurte de somn pot revigora energia angajaţilor în timpul orelor de program. Companii precum Apple, Nike, Procter&Gamble îşi încurajează personalul să se deconecteze la serviciu, amenajând zone deschise în care se pot întinde şi chiar aţipi. Managerii preocupaţi de echilibrul între viaţa profesională şi cea personală a angajaţilor susţin public aceste programe şi reacţionează abia după ce constată scăderea productivităţii celor care abuzează de oferta angajatorului.

    “Nu toţi oamenii pot sări din pat, apoi să se concentreze în timp foarte scurt şi să ajungă în câteva secunde la capacitate maximă. Managerii ajung să se comporte în relaţia cu subalternii ca nişte educatoare cu copiii de la grădiniţă”, notează BBC.

    Companiile încearcă să găsească cel mai bun mod în care pot folosi camerele de odihnă şi întomesc regulamentele care să limiteze abuzurile angajaţilor.

    “Nu ne simţim bine să încurajăm somnul zilnic la serviciu. Uneori am folosit dormitul drept instrument de amânare pentru că voiam să mai amân ceea ce aveam de făcut”, spune din proprie experienţă Nathan Schokker, proprietarul Talio Group Pty Ltd, companie care a amenajat în 2014 camere de dormit cu paturi de o persoană. De cealaltă parte, Jacob Stewart, cofondator al The Traveling Photo Booth, îşi obligă angajaţii să doarmă zilnic câte 20 de minute, pentru a-i feri de epuizare.

    “Am avut cazuri de angajaţi care dormeau prea mult mai ales în zilele de luni, în timp ce unii chiar sforăiau zgomotos. De aceea, managerii au fost nevoiţi să le recomande să doarmă mai mult acasă şi să nu ajungă obosiţi la serviciu”, a explicat mai Schokker.

    Companiile care au transformat camerele de dormit în zone de relaxare unde angajaţii pot citi reviste, socializa sau mânca au constatat creşteri ale productivităţii, angajaţii revenind la indicatorii de dinaintea experimentului.

  • O nouă taxă va fi introdusă în România în 2016

    Anul trecut România era „campioană“ la numărul de declaraţii şi plăţi fiscale: 107 în trimestrul I. Banca Mondială a ajuns la concluzia că România are cele mai multe plăţi fiscale din UE, pentru achitarea cărora o companie pierde anual 200 de ore. Consultanţii fiscali caracterizează relaţia contribuabilului român cu Fiscul ca fiind „o permanentă aventură“, el trebuind să se înarmeze cu foarte multă răbdare când se duce la ghişeele Fiscului. La toate aceste taxe se mai adaugă una.

    O nouă taxă va fi introdusă în România în 2016

  • Facebook a introdus o NOUĂ funcţie. Ce vor putea face acum utilizatorii

    Platforma de socializare Facebook a lansat o funcţie, care este integrată în aplicaţia sa intitulată Mentions, informează bbc.com.

     

    Funcţia nou creată va concura cu servicii similare, precum Periscope şi Meerkat, şi va apărea în fluxul de ştiri al acelor persoane.

     

  • Noul trend al hipsterilor: un atlet italian introduce modelul “jumătate barbă-jumătate ras”

    De ce trebuie să alegi între a te bărbieri sau a îţi lăsa o barbă de hipster? Graţie unui atlet italian, acum le poţi avea pe amândouă.

    Săritorul în înălţime Gianmarco Tamberi, proaspăt medaliat cu argint la Diamond League în Londra, a tras atenţia spectatorilor mai degrabă datorită imaginii sale nonconformiste.

    Tamberi a apărut prima dată cu o jumătate de barbă la campionatele europene din martie, dar se gândeşte la acest look încă din 2011, potrivit celor de la Quartz. Tânărul spune că imaginea sa unică îi poartă noroc; dacă ne uităm la faptul că a doborât pe 1 iulie recordul Italiei la săritură în înălţime, pare să aibă dreptate.

  • Am câştigat o economie, dar am pierdut o populaţie, iar preţul libertăţii este pe credit

    Tăierea a patru zerouri din coada leului a însemnat practic întoarcerea unei pagini inflaţioniste din istoria României, care a mâncat economia şi a pus chiar în discuţie despărţirea de comunism şi tot ce a reprezentat el din punct de vedere economic.

    Din 1990 până în 2005, România a trăit pe inflaţie şi pe deprecierea monedei naţionale, supape care au permis supravieţuirea ţării în condiţiile prăbuşirii economice de după 1990.

    După 2005, când inflaţia a trecut la un nivel de o singură cifră pe an, economia şi-a revenit mai consistent, iar PIB-ul s-a dublat în condiţiile în care salariul mediu a crescut de trei ori. Din păcate, evoluţia economiei nu a fost uniformă la nivel de ramuri industriale sau la nivel de zone din ţară. Bucureştiul, Clujul, Timişoara, Braşovul, Sibiul, Iaşiul, Ploieşti sunt marii câştigători ai ultimului deceniu, rezistând cel mai bine în criza care a lovit România din 2009 încoace.

    Consumul a crescut spectaculos, fiind susţinut de salarii mai mari şi de posibilitatea de a lua credite de la bancă doar cu buletinul. Dacă numărul de angajaţi a rămas constant într-un deceniu, la 4,5 milioane, numărul de supermarketuri şi hipermarketuri a crescut de la 181 la 1.500. La polul opus, numărul elevilor care au intrat la
    examenul de bacalaureat a scăzut cu 40%, iar numărul celor care l-au promovat a scăzut cu încă 40%.

    În zece ani de leu greu, România a câştigat enorm în productivitate, dar a pierdut din populaţie 1,5 milioane de locuitori. În timp ce consumul de lactate şi carne a stagnat, numărul de farmacii aproape că s-a dublat, iar numărul de spitale private a crescut de la 11 la 161.

    Pentru că economia nu a crescut uniform, discrepanţele salariale s-au accentuat, atât din punctul de vedere al zonelor din ţară, cât şi din punctul de vedere al domeniilor de activitate. Dacă la începutul anilor 2000 industria minieră şi cea siderurgică erau în top ca salarii, acum IT-ul este marele câştigător.

    Libertatea câştigată prin  apartenenţa la NATO şi la Uniunea Europeană s-a văzut cel mai bine în ultimul deceniu, când numărul românilor care au plecat în vacanţă în străinătate a crescut de la 7 milioane la 13 milioane pe an. Numărul de decolări şi aterizări (mişcări de aeronave) pe aeroportul Otopeni a crescut de la 53.000 în 2005 la 97.000 în prezent.

    În zece ani de leu greu România a bifat mai multe lucruri pozitive decât negative, spre deosebire de cei 15 ani imediat după Revoluţie. Am câştigat o economie mai bună şi mai performantă, dar am pierdut o populaţie. Am câştigat o piaţă de consum, dar fiecare are un coş diferit. Am câştigat o industrie auto şi de IT, însă am pierdut capacităţi siderurgice şi metalurgice.

    Am câştigat mai mulţi bani, dar preţul apartamentelor şi al uilităţilor a crescut mult mai mult. Mulţi români trăiesc mai bine, au o casă, au o maşină, pot călători când vor, dar sunt mai îndatoraţi. Până la urmă totul se plăteşte.Întrebarea este dacă ar fi putut să fie altfel, dacă România ar fi putut să crească mult mai bine şi mai susţinut fără ca extremele să se accentueze, iar contrastele economice să fie atât de evidente. După zece ani de leu greu, senzaţia este că am fi putut să facem mai mult din punct de vedere economic la resursele financiare de care am avut parte.